Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

← Înapoi la prospect

Fișă tehnică · Mertenil® 10 mg, comprimate filmate

Fișă pentru profesioniști. Text oficial (AMDM).

  • Cod ATC: C10AA07
  • Forma farmaceutică: comprimate filmate
  • Concentrație: 10 mg

Acțiune farmacologică

Ce este Mertenil şi pentru ce se utilizează Mertenil aparține unui grup de medicamente numite statine. Vi s-a prescris Mertenil deoarece, aveţi o valoare mare a colesterolului în sânge. Aceasta înseamnă că prezentaţi riscul unui infarct miocardic sau accident vascular cerebral. sau • Mertenil este utilizat la adulți, adolescenți și copii cu vârsta de 6 ani pentru a trata nivelul ridicat de colesterol. Aţi fost sfătuit să utilizați o statină, deoarece modificarea regimului alimentar și efectuarea mai multor exerciții fizice nu au fost suficiente pentru a corecta valoarea colesterolului din sângele dumneavoastră. În timpul tratamentului cu Mertenil trebui să continuați regimul dumneavoastră alimentar de scădere a colesterolului si exercițiile fizice. • Aveți alți factori care vă cresc riscul de a prezenta un infarct miocardic, accident vascular cerebral sau probleme legate de sănatate. Atacul de cord, accident vascular cerebral și alte probleme pot fi cauzate de o boală numită ateroscleroză. Ateroscleroza se datorează acumulării de depozite grase în arterele tale. De ce este important să utilizați Mertenil Mertenil este utilizat pentru a corecta valorile substanțelor grase din sânge denumite 1 lipide, dintre care cel mai frecvent este colesterolul. În sânge sunt prezente diferite tipuri de colesterol - colesterolul „rău” (LDL-C) și colesterolul „bun” (HDL-C). • Mertenil poate reduce colesterolul „rău” și poate crește colesterolul „bun”. • Medicamentul funcționează ajutând organismul să blocheze producerea de colesterol „rău”. De asemenea, îmbunătățește capacitatea organismului dumneavoastră de a-l elimina din sânge. La majoritatea persoanelor, valorile mari ale colesterolului nu influențează starea generală, deoarece nu produce niciun simptom. Cu toate acestea, dacă este lăsat netratat, în pereții vaselor de sânge se pot dezvolta depozite de grăsimi care determină îngustarea lor. Uneori, aceste vase de sânge înguste se pot bloca, ceea ce poate întrerupe alimentarea cu sânge a inimii sau creierului, determinând infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Prin reducerea valorilor colesterolului din sânge, puteți micșora riscul de a face infarct miocardic, accident vascular cerebral sau probleme de sănătate aferente. Trebuie să continuați să utilizați Mertenil, chiar dacă colesterolul dumneavoastră a revenit la o valoare normală, deoarece previne creșterea ulterioară a valorilor colesterolului din sângele dumneavoastră si acumularea de depozite de grasimi. Cu toate acestea, dacă medicul dumneavoastră vă sfătuiește astfel sau dacă rămâneți gravidă, trebuie să întrerupeți utilizarea.

Doze și mod de administrare

Înainte de iniţierea tratamentului, pacientul trebuie să urmeze un regim hipocolesterolemiant standard care trebuie să continue şi în timpul tratamentului.

Doze

Doza trebuie individualizată în funcţie de obiectivul tratamentului şi de răspunsul pacientului, utilizând ghidurile clinice actuale.

Tratamentul hipercolesterolemiei

Doza iniţială recomandată este 5 mg sau 10 mg pe cale orală, o dată pe zi, atât la pacienţii care nu au mai urmat niciodată tratament cu statine, cât şi la pacienţii care sunt trecuţi la un tratament cu un alt inhibitor al HMG CoA-reductazei. La alegerea dozei de iniţiere trebuie să se ia în considerare, pentru fiecare pacient în parte, concentraţia plasmatică a colesterolului şi riscul cardiovascular, cât şi riscul potenţial de reacţii adverse. Ajustarea dozei poate fi făcută după 4 săptămâni, dacă este necesar (vezi pct. 5.1).

Având în vedere rata crescută de raportare a reacțiilor adverse la doza de 40 mg în comparație cu dozele mai mici (vezi pct. 4.8), o titrare finală la doza maximă de 40 mg trebuie luată în considerare numai la pacienții cu hipercolesterolemie severă la valori ridicate a riscului cardiovascular (în special cei cu hipercolesterolemie familială), care nu își ating obiectivul de tratament cu 20 mg și la care se vor efectua controale regulate, de rutină (vezi pct. 4.4).

Se recomandă supravegherea de către un specialist la inițierea dozei de 40 mg.

Prevenirea evenimentelor cardiovasculare

În studiul de reducere a riscurilor de evenimente cardiovasculare, doza utilizată a fost de 20 mg pe zi (vezi pct 5.1).

Copii și adolescenți

Administrarea la adolescenți trebuie efectuată numai de către specialiști.

Copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani (stadiile Tanner <II-V) Hipercolesterolemie familială heterozigotă

La copii și adolescenți cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, doza inițială recomandată este de 5 mg pe zi.

• La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, intervalul de doză recomandat este de 5-10 mg pe cale orală o dată pe zi. Siguranța și eficacitatea dozelor mai mari de 10 mg nu au fost studiată la această grupă de populație.

• La copiii cu vârsta cuprinsă între 10 și 17 ani cu hipercolesterolemie familială heterozigotă, intervalul de doză recomandat este de 5-20 mg o dată pe zi, administrată oral. Siguranța și eficacitatea dozelor mai mari de 20 mg nu au fost studiată la această grupă 2 de populație

Titrarea trebuie realizată în funcție de răspunsul individual și de tolerabilitatea la copii și adolescenți, conform ghidurilor terapeutice în vigoare cu privire la utilizarea la copii și adolescenți (vezi pct 4.4). Copiii și adolescenții trebuie trecuți la regimul standart de reducere a colesterolului; acest regim trebuie continuat în timpul tratamentului cu rosuvastatină.

Hipercolesterolemie familială homozigotă

La copiii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 6 și 17 ani cu hipercolesterolemie familială homozigotă, doza maximă recomandată este de 20 mg o dată pe zi.

Se recomandă o doză inițială de la 5 până la 10 mg o dată pe zi, în funcție de vârstă, greutate și utilizarea prealabilă a statinei. Titrarea la doza maximă de 20 mg o dată pe zi trebuie efectuată în funcție de răspunsul individual și de tolerabilitate la pacienții pediatri, așa cum este indicat în recomandările tratamentului la copii (vezi pct. 4.4). Copiii și adolescenții ar trebui să treacă pe o dietă standard de scădere a colesterolului înainte de începerea tratamentului cu rosuvastatină; dietă continuată și în timpul tratamentului cu rosuvastatină. Există o experiență limitată cu alte doze de 20 mg la această categorie de populație.

Doza de 40 mg nu sunt adecvate pentru utilizare la pacienții pediatri.

Copii cu vârsta sub 6 ani

Siguranța și eficacitatea utilizării la copii mai mici de 6 ani nu au fost studiate. Prin urmare, Mertenil nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 6 ani.

Utilizarea la pacienții vârstnici

Doza iniţială recomandată la pacienţi cu vârste peste 70 de ani este 5 mg (vezi pct. 4.4). Nu este necesară niciun alt fel de ajustare a dozei, în funcție de vârstă.

Insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată. Doza iniţială recomandată la pacienţii cu insuficienţă renală moderată este 5 mg (clearance al creatininei <60 ml/min). Doza de 40 mg este contraindicată la pacienții cu insuficiență renală moderată. La pacienţii cu insuficienţă renală severă, este contraindicată administrarea Mertenil în orice doză (vezi pct. 4.3 şi pct. 5.2).

Insuficienţă hepatică

La pacienții cu insuficiebță hepatică cu scor Child-Pugh ≤7 nu s-a înregistrat o creştere a expunerii sistemice la rosuvastatină. Cu toate acestea, a fost observată o creştere a expunerii sistemice în cazul subiecţilor cu scor Child-Pugh de 8 și respectiv, 9 (vezi pct. 5.2). În cazul acestor pacienţi trebuie efectuată o evaluare a funcţiei hepatice (vezi pct. 4.4). Nu există experienţă privind subiecţii cu scor Child-Pugh mai mare de 9. Mertenil este contraindicat în cazul pacienţilor cu boală hepatică acută (vezi pct. 4.3).

Rasă

A fost observată creşterea expunerii sistemice la subiecţii asiatici (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 5.2). În cazul pacienţilor cu origine asiatică se recomandă administrarea unei doze iniţiale de 5 mg. La aceşti pacienţi este contraindicată administrarea dozei de 40 mg

Polimorfisme genetice

Se cunosc tipuri specifice de polimorfisme genetice care pot conduce la o creştere a expunerii la rosuvastatină (vezi pct. 5.2). Pentru pacienții care cunosc că au astfel de tipuri specifice de polimorfisme, se recomandă o doză minimă zilnică de rosuvastatină.

Factori predispozanţi la miopatie

Doza de iniţiere recomandată este 5 mg în cazul pacienţilor cu factori predispozanţi pentru 3 miopatie (vezi pct. 4.4).

Doza de 40 mg este contraindicată la unii dintre acești pacienți (vezi pct. 4.3).

Terapie concomitentă

Rosuvastatina este un substrat al mai multor proteine transportoare (de exemplu, OATP1B1 și BCRP). Riscul de miopatie (inclusiv rabdomioliză) este crescut în cazul când rosuvastatina este administrată concomitent cu anumite medicamente care pot crește concentrația plasmatică de rosuvastatină din cauza interacțiunilor cu aceste proteine transportoare (de exemplu ciclosporină și anumiți inhibitori de protează, inclusiv combinații de ritonavir cu atazanavir, lopinavir, și/sau tipranavir, vezi pct 4.4 și 4.5). Este recomandabil să se consulte informațiile de prescriere pentru medicamentele în cauză atunci când se ia în considerare administrarea concomitentă de Mertenil cu aceste medicamente. Ori de câte ori este posibil, medicamentele alternative, ar trebui să fie luate în considerare, și, dacă este necesar, întreruperea tratamentului cu rosuvastatină temporar. În situațiile în care administrarea concomitentă a acestor medicamente cu rosuvastatina este inevitabilă, beneficiul și riscul tratamentului concomitent și ajustări ale dozei de rosuvastatină trebuie cu atenție luată în considerare (vezi pct 4.5)

Mod de administrare

Mertenil poate fi administrat în orice moment al zilei, cu sau fără alimente.

Interacțiuni

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Efectul administrării concomitente de medicamente asupra rosuvastatinei
Inhibitori ai proteinei transportoare: Rosuvastatina este un substrat pentru anumite proteine
transportoare, inclusiv transportorul de captare hepatică OATP1B1 și transportorul de eflux
BCRP. Administrarea concomitentă a rosuvastatinei cu medicamente care sunt inhibitori ai
acestor proteine transportoare poate determina concentrații plasmatice crescute de
rosuvastatină și un risc crescut de miopatie (vezi pct 4.2, 4.4, și 4.5 și Tabelul 1).
Ciclosporină: În timpul tratamentului concomitent cu Mertenil şi ciclosporină, valorile ariei
de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) ale rosuvastatinei, au fost în
medie, de 7 ori mai mari decât cele observate la voluntarii sănătoşi (vezi Tabelul 1).
Rosuvastatina este contraindicată la pacienții care au primit concomitent ciclosporină (vezi
pct 4.3).
Administrarea concomitentă nu a afectat concentraţiile plasmatice ale ciclosporinei.
Inhibitori de protează: Deşi nu se cunoaşte exact mecanismul de interacţiune, utilizarea
concomitentă a inhibitorilor de protează determină o creştere semnificativă a expunerii la
rosuvastatină (vezi Tabelul 1). De exemplu, într-un studiu farmacocinetic, administrarea
concomitentă a 10 mg rosuvastatină şi un medicament combinat cu doi inhibitori de protează
(300 mg atazanavir/100 mg ritonavir) la voluntari sănătoşi, a fost asociată cu o creştere de
aproximativ 3 ori, respectiv 7 ori pentru rosuvastatină a ASC(0-24) şi Cmax la starea de
echilibru. Utilizarea concomitentă a rosuvastatinei cu unele combinații de inhibitori de protează
poate fi considerată după o analiză atentă a ajustărilor dozelor de rosuvastatină bazate pe creșterea
preconizată a expunerii la rosuvastatină (vezi pct 4.2, 4.4, și 4.5 Tabelul 1).
Gemfibrozil şi alte produse hipolipemiante: Utilizarea concomitentă a rosuvastatinei cu
gemfibrozil a determinat o creştere de 2 ori mai mare a Cmax şi ASC pentru rosuvastatină
(vezi pct. 4.4).
Având la bază datele din studiile de interacţiune specifice, nu se aşteaptă o interacţiune
relevantă din punct de vedere farmacocinetic cu fenofibratul, cu toate acestea, poate apare o
interacţiune farmacodinamică. Gemfibrozilul, fenofibratul, alţi fibraţi şi dozele
hipolipemiante (> sau egal cu 1 g/zi) de niacină (acid nicotinic) cresc riscul de miopatie atunci
când sunt administrate concomitent cu inhibitorii HMG-CoA reductazei, probabil deoarece
aceştia pot determina miopatie atunci când sunt administraţi în monoterapie. Doza de 40 mg
este contraindicată cu utilizarea concomitentă a unui fibrat (vezi pct. 4.3 și 4.4). De asemenea,
la aceşti pacienţi tratamentul trebuie iniţiat cu o doză de 5 mg.
Ezetimib: Utilizarea concomitentă de 10 mg rosuvastatină și 10 mg ezetimib a determinat o
creștere de 1,2 ori a ASC de rosuvastatină la subiecții cu hipercolesterolemie (Tabelul 1).
Totuşi, nu poate fi exclusă o interacţiune farmacodinamică, în ce priveşte reacţiile adverse,
între rosuvastatină şi ezetimib (vezi pct. 4.4).
Antiacide: Administrarea concomitentă a rosuvastatinei cu o suspensie antiacidă care conţine
hidroxid de aluminiu şi magneziu a determinat o scădere a concentraţiei plasmatice a
rosuvastatinei de aproximativ 50%. Acest efect a fost diminuat atunci când antiacidul a fost
administrat la 2 ore după administrarea rosuvastatinei. Relevanţa clinică a acestei interacţiuni
nu a fost studiată.
Eritromicină: Utilizarea concomitentă a rosuvastatinei şi a eritromicinei a determinat o
scădere de 20% a ASC(0-t) şi o scădere de 30% a Cmax pentru rosuvastatină. Această
interacţiune poate fi determinată de creşterea motilităţii intestinale indusă de eritromicină.
Enzimele citocromului P450: Rezultatele studiilor in vivo şi in vitro au arătat că rosuvastatina
8

nu este nici un inhibitor şi nici un inductor al izoenzimelor citocromului P450. În plus,
rosuvastatina este un substrat slab pentru aceste izoenzime. Prin urmare, nu sunt așteptate
interacțiunile medicamentoase rezultate din metabolismul mediat al citocromului P450. Nu
au fost observate interacţiuni relevante din punct de vedere clinic între rosuvastatină şi
fluconazol (un inhibitor al CYP2C9 şi CYP3A4) sau ketoconazol (un inhibitor al CYP2A6 şi
CYP3A4).
Ticagrelor: Ticagrelor poate afecta excreția renală de rosuvastatină, crescând riscul de
acumulare de rosuvastatină. Deși mecanismul exact nu este cunoscut, în unele cazuri,
utilizarea concomitentă a ticagrelor și rosuvastatinei a condus la scăderea funcției renale,
creșterea nivelului CPK și rabdomioliză.
Interacțiuni care necesită ajustarea dozelor de rosuvastatină (vezi, de asemenea, tabelul 1):
Atunci când este necesar pentru administrarea concomitentă a rosuvastatinei cu alte
medicamente cunoscute pentru a creste expunerea la rosuvastatină, dozele de rosuvastatina
trebuie ajustate. Este recomandabil să se consulte informațiile de prescriere pentru
medicamentele în cauză atunci când se ia în considerare administrarea concomitentă de
Mertenil cu aceste medicamente. Începeți cu o doză zilnică de 5 mg rosuvastatină dacă
creșterea așteptată a expunerii (ASC) este de aproximativ 2 ori sau mai mare. Doza zilnică
maximă de rosuvastatină trebuie ajustată astfel încât expunerea estimată la rosuvastatină să
nu depășească probabil pe cea a unei doze zilnice de 40 mg rosuvastatină luată fără a
interacționa cu alte medicamente, de exemplu o doză de 20 mg de rosuvastatină cu gemfibrozil
(creștere de 1,9 ori) și o doză de 10 mg de rosuvastatină cu combinația atazanavir/ritonavir
(creștere de 3,1 ori).
Dacă se observă că medicamentul crește cu mai puțin de două ori valoarea ASC, nu este
necesară reducerea dozei dar trebuie avută în vedere precauție în cazul creșterii dozei de
Mertenil peste 20 mg.

Tabel 1. Efectul medicamentelor administrate concomitent asupra expunerii cu
rosuvastatină (ASC, în ordine descrescătoare) conform studiile clinice publicate
Creșterea de două ori sau mai mult a valorii ASC a rosuvastatinei
Interacțiuni în diferite scheme de dozaj

Doza de
rosuvastatină

Modificare a
ASC-ului
rosuvastatinei

Sofosbuvir/velpatasvir/voxilaprevir (400
mg-100 mg-100 mg) + Voxilaprevir (100
mg) o dată pe zi pentru 15 zile

10 mg doză unică

7.4 - ori ↑

Ciclosporin 75 mg BID până la 200 mg
BID, 6 luni

10 mg OD, 10 zile

7.1- ori ↑

Darolutamidă 600 mg BID, 5 zile

5 mg, doză unică

5.2 -ori ↑

Regorafenib 160 mg, OD, 14 zile

5 mg, doză unică

3.8- ori ↑

Atazanavir 300 mg/ritonavir 100 mg OD, 8
zile

10 mg, doză unică

3.1- ori ↑

Velpatasvir 100 mg OD

10 mg, doză unică

2.7- ori ↑

Ombitasvir 25 mg/paritaprevir 150
mg/ritonavir 100 mg OD/ dasabuvir 400 mg
BID, 14 zile

5 mg, doză unică

2.6- ori ↑

Teriflunomid

Nu este valabil

2.5- ori ↑

Grazoprevir 200 mg/elbasvir 50 mg OD, 11
zile

10 mg, doză unică

2.3- ori ↑

Glecaprevir 400 mg/pibrentasvir 120 mg
OD, 7 zile

5 mg OD, 7 zile

2.2- ori ↑

Lopinavir 400 mg/ritonavir 100 mg BID, 17
zile

20 mg OD, 7 zile

2.1- ori ↑

Capmatinib 400 mg BID

10 mg, doză unică

2.1- ori ↑

Clopidogrel 300 mg încărcare, urmată de 75
mg la 24 ore

20 mg, doză unică

2- ori ↑

Gemfibrozil 600 mg BID, 7 zile

80 mg, doză unică

1.9- ori ↑

Eltrombopag 75 mg OD, 5 zile

10 mg, doză unică

1.6- ori ↑

Darunavir 600 mg/ritonavir 100 mg BID, 7
zile

10 mg OD, 7 zile

1.5- ori ↑

Tipranavir 500 mg/ritonavir 200 mg BID,
11 zile

10 mg, doză unică

1.4- ori ↑

Dronedarone 400 mg BID

Nu este disponibil

1.4- ori ↑

Itraconazole 200 mg OD, 5 zile

10 mg, doză unică

1.4- ori ↑**

Ezetimibe 10 mg OD, 14 zile

10 mg, OD, 14 zile

1.2- ori ↑**

Interacțiuni în diferite scheme de dozaj

Doza de
rosuvastatină

Modificare a ASC
rosuvastatinei *

Erythromycin 500 mg QID, 7 zile

80 mg, doză unică

20% ↓

Baicalin 50 mg TID, 14 zile

20 mg, doză unică

47% ↓

Scăderea valorii ASC a rosuvastatinei

Niciun efect clinic semnificativ asupra raportului ASC al rosuvastatinei

Fosamprenavir 700 mg/ritonavir 100 mg
BID, 8 zile

10 mg, doză unică

Aleglitazar 0,3 mg, 7 zile

40 mg, 7 zile

Silimarină 140 mg TID, 5 zile

10 mg, doză unică

Fenofibrat 67 mg TID, 7 zile

10 mg, 7 zile

Rifampin 450 mg OD, 7 zile

20mg, doză unică

Ketoconazol 200mg BID, 7zile

80mg, doză unică

Fluconazol 200mg OD, 11zile

80mg, doză unică

Datele prezentate ca x-ori schimbare reprezintă un raport simplu între administrarea
concomitentă și rosuvastatina singură. Datele prezentate ca modificare procentuală (%)
reprezintă diferență procentuală (%) față de rosuvastatina singură.
Creșterea este indicată prin “↑”, nici o modificare prin “”, scăderea prin “↓”.
**
Au fost efectuate mai multe studii privind interacțiunile la diferite doze de
rosuvastatina, tabelul arată raportul mai semnificativ.
OD = o dată pe zi; BID = de două ori pe zi; TID = trei ori pe zi; QID = patru ori pe zi
ASC- aria sub curbă

Efectul rosuvastatinei asupra medicamentelor administrate concomitent
Antagonişti de vitamină K: Similar altor inhibitori ai HMG-CoA reductazei, iniţierea
tratamentului sau creşterea treptată a dozelor de Mertenil la pacienţii care primesc tratament
concomitent cu antagonişti ai vitaminei K (de exemplu warfarină sau alte anticoagulante
cumarinice) poate determina creşterea Raportului Internaţional Normalizat (INR).
Întreruperea tratamentului sau scăderea treptată a dozelor de Mertenil poate avea ca rezultat
scăderea INR. În astfel de situaţii, este de preferat urmărirea adecvată a valorilor INR.
Contraceptive orale/terapie de substituţie hormonală (TSH): Utilizarea concomitentă a
Mertenil cu contraceptive orale a determinat o creştere a ASC pentru etinil estradiol şi
norgestrel de 26%, respective 34%. Aceste concentraţii plasmatice crescute trebuie luate în
considerare atunci când se decid dozele contraceptivelor orale. Nu există date farmacocinetice
disponibile la femeile care iau concomitent Mertenil şi TSH şi, prin urmare, un efect similar
nu poate fi exclus. Cu toate acestea, administrarea concomitentă a fost folosită extensiv la
femei în cadrul studiilor clinice şi a fost bine tolerată.
Alte medicamente:
Digoxina: Pe baza datelor din studii de interacţiune specifice, nu se aşteaptă interacţiuni
relevante din punct de vedere clinic cu digoxina.
Acid Fusidic: Nu au fost efectuate studii de interacțiune cu rosuvastatina și acidul fusidic.
Riscul de miopatie, inclusiv rabdomioliza, poate fi crescut prin administrarea sistemică a
acidului fusidic concomitentă cu statine. Mecanismul acestei interacțiuni (indiferent dacă este
farmacodinamic sau farmacocinetic, sau ambele) nu este încă cunoscut. Au fost raportate
cazuri de rabdomioliză (inclusiv unele decese) la pacienții care au primit această combinație.
Dacă este necesar tratamentul cu acid fusidic sistemic, tratamentul cu rosuvastatină trebuie
11

întrerupt pe toată durata tratamentului cu acid fusidic. A se vedea, de asemenea, secțiunea
4.4.
Copii și adolescenți
Au fost efectuate studii privind interacțiunile numai la adulți. Gradul interacțiunilor la copii
și adolescenți nu este cunoscut.

Sarcină și alăptare

Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți
gravidă, adresați-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări
înainte de a lua acest medicament.
Nu luaţi Mertenil dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi. Dacă aţi constatat că aţi rămas gravidă
în timp ce luaţi Mertenil, opriți imediat administrarea acestuia și adresaţi-vă medicului
dumneavoastră. Femeile trebuie să evite apariția unei sarcine în timpul tratamentului cu
Mertenil utilizând metode contraceptive adecvate.

Insuficiență renală

insuficienţă renală, hipotiroidism, antecedente personale sau heredocolaterale de afecţiuni musculare ereditare, antecedente de toxicitate musculară la administrarea altor inhibitori ai HMG-CoA reductazei sau a fibraţilor, abuz de alcool etilic, vârstă > 70 ani situaţii în care poate apărea o creştere a concentraţiilor plasmatice (vezi pct. 4.2, 4.5 și 5.2) utilizarea concomitentă a fibraţilor. La astfel de pacienți, riscul tratamentului trebuie luat în considerare în ceea ce privește posibile 5 beneficii și se recomandă monitorizarea clinică. Dacă valorile CK sunt semnificativ crescute la momentul initial, tratamentul nu trebuie început (>5xLSN). În timpul tratamentului Pacienţii trebuie să fie sfătuiţi să raporteze imediat durerile musculare inexplicabile, hipotonia musculară sau crampele, mai ales dacă acestea se asociază cu stare de rău general sau febră. La aceşti pacienţi trebuie măsurate concentraţiile plasmatice ale CK. Tratamentul trebui