Fișă tehnică · Lincomicin 250 mg, capsule

Fișă pentru profesioniști. Text oficial (AMDM).

Cod ATC: J01FF02
Forma farmaceutică: capsule
Concentrație: 250 mg

Acțiune farmacologică

Ce este Lincomicin şi pentru ce se utilizează Lincomicin conţine lincomicină, un antibiotic indicat pentru tratamentul infecţiilor. Face parte din clasa antibioticelor lincosamide. Este eficace împotriva unui spectru larg de bacterii, care pot provoca infecţii. Este utilizat în tratamentul infecţiilor severe provocate de germeni sensibili la lincomicină: - infecţii ale căilor respiratorii superioare: infecţii bacteriene ale sinusurilor nazale şi urechii mijlocii; - infecţii ale căilor respiratori: infecţii ale bronhiilor şi plămânilor; - infecţii ale pielii şi ţesuturilor moi; - infecţii ale oaselor şi articulaţiilor; - septicemie (infecţia sângelui) şi endocardite (infecţia stratului intern al inimii).

Doze și mod de administrare

Administrare orală.

Dozele şi modul de administrare trebuie determinate în funcţie de gradul de severitate a infecţiei, starea pacientului şi sensibilitatea agentului patogen.

Durata tratamentului se determină individual de către medic.

Medicamentul se administrează, de preferinţă, cu 1-2 ore până la sau peste 1-2 ore după luarea mesei.

Capsulele se înghit cu o cantitate suficientă de apă.

Adulţi

Câte 500 mg de 3-4 ori pe zi.

Copii (cu vârsta peste 6 ani) 30-60 mg/kg/24 ore, divizate în 3-4 prize în doze egale.

Această formă farmaceutică (capsule) nu se indică copiilor cu vârsta sub 6 ani.

Pacienţi cu tulburări ale funcţiei hepatice şi/sau renale

La necesitatea tratamentului cu lincomicină a pacienţilor cu tulburări severe ale funcţiei hepatice şi/sau renale, doza medicamentului constituie 25-30% din doza recomandată pentru pacienţii cu funcţie renală/hepatică intactă.

Interacțiuni

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
E posibilă potenţarea acţiunii blocantelor neuromusculare (vezi pct. 4.4)
Administrarea orală concomitentă a amestecurilor de caolină-pectină reţine absorbţia
lincomicinei cu 90%. Astfel, pentru a evita astfel de interacţiuni, aceste amestecuri trebuie
administrate nu mai târziu, decât cu 2 ore până sau peste 3-4 ore după administrarea
lincomicinei.
In vitro a fost demonstrat antagonismul dintre lincomicină şi eritromicină, de asemenea a
macrolidelor cu structură chimică înrudită cu eritromicina. Datorită posibilei semnificaţii clinice
a acestui antagonism, aceste medicamente nu trebuie administrate concomitent.
Lincomicina poate influenţa asupra rezultatelor testelor de determinare a fosfatazei alcaline în
ser. Ca rezultat se poate determina o creştere falsă a nivelului enzimei.
Au fost raportate cazuri de rezistenţă încrucişată între lincomicină şi clindamicină.

Sarcină și alăptare

Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi
gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest
medicament.
Administrarea medicamentului în sarcină e posibilă numai dacă este strict necesar, când medicul
dumneavoastră consideră că beneficiul potenţial pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru
făt.
Lincomicina trece în laptele matern, astfel medicul fie că va întrerupe tratamentul sau vă va
indica să întrerupeţi temporar alăptarea la sân, în funcţie de raportul beneficii/riscuri.

Substanță activă: vezi toate medicamentele cu această substanță →