Fișă tehnică · Lekoxa 200 mg, capsule

Doze

Deoarece riscurile cardiovasculare ale celecoxibului pot creşte odată cu doza şi durata expunerii, trebuie să se utilizeze doză minimă eficace şi cea mai scurtă durată posibilă de tratament. Ameliorarea simptomatică şi răspunsul terapeutic trebuie reevaluate periodic, mai ales în cazul pacienţilor cu artroză (vezi pct. 4.3, 4.4, 4.8 şi 5.1).

Artroză

Doza uzuală recomandată este de 200 mg celecoxib pe zi, administrată oral, în doză unică sau fracţionată în 2 prize. La unii pacienţi, cu insuficientă ameliorare a simptomatologiei, creşterea dozei la 200 mg celecoxib de două ori pe zi poate duce la creşterea eficacităţii terapeutice. Dacă după două săptămâni de tratament beneficiul terapeutic nu a crescut, trebuie avute în vedere alte opţiuni terapeutice.

Poliartrită reumatoidă

Doza iniţială recomandată este de 200 mg celecoxib pe zi, administrată în două prize (câte 100 mg de două ori pe zi). Dacă este necesar, doza poate fi crescută ulterior la 200 mg celecoxib de două ori pe zi. Dacă după două săptămâni de tratament nu există eficacitate terapeutică sau beneficiul terapeutic nu a crescut, trebuie avute în vedere alte opţiuni terapeutice.

Spondilită anchilozantă

Doza zilnică recomandată este de 200 mg administrată, o dată pe zi sau în două prize. La unii pacienţi, cu insuficientă ameliorare a simptomatologiei, creşterea dozei la 400 mg o dată pe zi sau în două prize poate duce la creşterea eficacităţii terapeutice. Dacă după două săptămâni de tratament nu există eficacitate terapeutică sau beneficiul terapeutic nu a crescut, trebuie avute în vedere alte opţiuni terapeutice.

Având în vedere că forma farmaceutică Lekoxa 200 mg capsule nu permite fracționarea dozei, pentru administrarea dozei inițiale de 100 mg trebuie utilizate alte produse medicamentoase cu concentrație adecvată de celecoxib (100 mg) disponibile pe piață.

Doza maximă recomandată este de 400 mg celecoxib pe zi, pentru toate indicaţiile.

Grupuri speciale de pacienţi:

Vârstnici

Similar cu pacienţii mai tineri, doza iniţială este de 200 mg celecoxib pe zi. Dacă este necesar, doza poate fi ulterior crescută la 200 mg celecoxib de două ori pe zi. În cazul pacienţilor vârstnici cu greutatea corporală sub 50 kg sunt recomandate precauţii speciale (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Insuficienţa renală

Nu există suficientă experienţă clinică cu celecoxib, în ceea ce priveşte pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată, de aceea tratamentul la aceşti pacienţi se va face cu prudenţă (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 5.2).

Insuficiența hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată confirmată şi cu valori ale concentraţiei albuminei plasmatice de 25-35 g/l, tratamentul trebuie iniţiat cu jumătate din doza recomandată. Experienţa clinică este limitată la pacienţii cu ciroză hepatică (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 5.2).

Metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9

La pacienţii care sunt cunoscuţi sau suspectaţi a fi metabolizatori lenţi prin intermediul CYP2C9, pe baza genotipului sau a antecedentelor/experienţei cu alte substraturi ale CYP2C9, celecoxib trebuie administrat cu prudenţă, deoarece riscul apariţiei reacţiilor adverse dependente de doză este crescut. Trebuie luată în considerare reducerea dozei până la jumătate din cea mai mică doză recomandată (vezi pct. 5.2).

Copii și adolescenți

LEKOXA nu este indicat pentru utilizare la copii şi adolescenţi.

Mod de administrare

Administrare orală

Celecoxibul poate fi administrat cu sau fără alimente. Pentru pacienţii care prezintă dificultăţi la înghiţirea capsulelor, conţinutul unei capsule de celecoxib poate fi adăugat în sos de mere, orez fiert, iaurt sau pireu de banane. În acest scop, întregul conţinut al capsulei trebuie să fie golit cu grijă pe o linguriţă rasă de sos de mere, orez fiert, iaurt sau pireu de banane reci sau la temperatura camerei şi trebuie să fie înghiţit imediat, cu 240 ml de apă. Conţinutul capsulei presărat peste sos de mere, orez fiert sau iaurt este stabil timp de până la 6 ore, la frigider (2-8°C). Conţinutul capsulei presărat peste pireu de banane nu trebuie păstrat la frigider şi trebuie înghiţit imediat.

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiuni
Interacţiuni farmacodinamice
Anticoagulante
Efectul anticoagulant trebuie monitorizat la pacienţii trataţi concomitent cu warfarină sau alte
anticoagulante cumarinice, în mod deosebit în primele zile de la debutul tratamentului sau de la
modificarea dozei de celecoxib, deoarece la aceşti pacienţi există un risc crescut pentru
complicaţiile hemoragice. De aceea, la pacienţii trataţi cu anticoagulante orale, timpul INR de
protrombină, trebuie atent monitorizat, mai ales în primele zile de la debutul tratamentului cu
celecoxib sau de la modificarea dozei de celecoxib (vezi pct. 4.4). Au fost raportate hemoragii
asociate creşterii timpului de protrombină, uneori letale, mai ales la vârstnicii trataţi concomitent cu
celecoxib şi warfarină.
Antihipertensive
AINS pot reduce efectul medicamentelor antihipertensive, precum inhibitori ai enzimei de
conversie a angiotensinei, antagonişti ai receptorilor angiotensinei II, diuretice şi beta blocante.
Similar AINS, riscul insuficienţei renale acute, de obicei reversibilă, poate creşte la unii pacienţi cu
funcţia renală afectată (de exemplu: pacienţi deshidrataţi, pacienţi trataţi cu diuretice sau vârstnici)
dacă inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, antagoniştii receptorilor pentru angiotensină II
și/sau diureticele sunt utilizate concomitent cu AINS, inclusiv cu celecoxib (vezi pct. 4.4). De
aceea, aceste asocieri trebuie utilizate cu prudenţă, în special la pacienţii vârstnici. Pacienţii trebuie
hidrataţi în mod adecvat, iar funcţia renală trebuie monitorizată după iniţierea terapiei concomitente
şi periodic în timpul acesteia.

Într-un studiu clinic de 28 zile la pacienţi cu hipertensiune arterială de gradul I şi II controlată cu
lisinopril, administrarea de celecoxib 200 mg de două ori pe zi nu a determinat creşteri clinic
semnificative, comparative cu placebo, ale presiunii sanguine sistolice şi diastolice medii zilnice,
măsurate prin monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 ore. Dintre pacienţii trataţi
cu celecoxib 200 mg de două ori pe zi, 48% au fost consideraţi ca non-responsivi la lisinopril la
vizita medicală finală (definiţi fie prin tensiune arterială diastolică la manşetă >90 mmHg fie prin
creşterea tensiunii arteriale diastolice la manşetă > 10%, comparativ cu valoarea iniţială), în
comparaţie cu 27% dintre pacienţii trataţi cu placebo; această diferenţă a fost semnificativă statistic.
Ciclosporină și tacrolimus
Administrarea concomitentă de AINS şi ciclosporină sau tacrolimus poate creşte efectul nefrotoxic
al ciclosporinei sau tacrolimusului. Funcţia renală trebuie monitorizată atunci când celecoxibul este
administrat în asociere cu aceste medicamente.
Acid acetilsalicilic
Celecoxibul poate fi folosit în asociere cu doze mici de acid acetilsalicilic, dar nu este un substituent
al acidului acetilsalicilic în profilaxia afecţiunilor cardiovasculare. În studiile comunicate, similar
altor AINS, a fost prezentat riscul crescut de ulceraţii sau alte complicaţii gastro-intestinale în cazul
administrării concomitente de acid acetilsalicilic în doze mici, comparativ cu situaţiile în care a fost
administrat numai celecoxib (vezi pct. 5.1).
Interacţiuni farmacocinetice
Efectele celecoxibului asupra altor medicamente
Inhibarea CYP2D6
Celecoxibul este un inhibitor al izoenzimei CYP2D6. Concentraţiile plasmatice ale medicamentelor
care constituie un substrat pentru această enzimă pot creşte în cazul tratamentului concomitent cu
celecoxib. Medicamentele care sunt metabolizate de CYP2D6 sunt: antidepresivele (triciclice şi
inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei), neurolepticele, antiaritmicele etc. Pot fi necesare
reducerea dozelor substraturilor enzimei CYP2D6 atunci când se iniţiază tratament cu celecoxib sau
creşterea dozelor la terminarea tratamentului cu celecoxib.
Administrarea concomitentă de celecoxib 200 mg de două ori pe zi a determinat creşteri de 2,6 ori
și 1,5 ori ale concentraţiilor plasmatice de dextrometorfan și respectiv metoprolol (substraturi
pentru CYP2D6). Aceste creşteri sunt cauzate de inhibarea metabolizării substraturilor pentru
CYP2D6 de către celecoxib.
Inhibarea CYP2C19
Studiile in vitro au demonstrat un oarecare potenţial de inhibare a metabolizării prin CYP2C19. Nu
se cunoaşte semnificaţia clinică a acestui efect in vitro. Exemple de medicamente metabolizate de
CYP2C19 sunt diazepamul, citalopramul și imipramina.
Metotrexat
La pacienţii cu poliartrită reumatoidă, celecoxibul nu a afectat semnificativ statistic farmacocinetica
(clearance-ul plasmatic sau renal) metotrexatului (la dozele utilizate în reumatologie). Totuşi, la
iniţierea sau întreruperea tratamentului cu celecoxib pacienţii trebuie supravegheaţi cu atenţie
pentru a decela eventualele fenomene toxice induse de metotrexat.
Litiu
La subiecţii sănătoşi, administrarea concomitentă de celecoxib 200 mg de două ori pe zi și litiu 450
mg de două ori pe zi a dus la o creştere medie a concentraţiei plasmatice maxime (Cmax) cu 16% și a
ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) cu 18%, în cazul litiului. De

aceea, pacienţii trataţi cu litiu trebuie supravegheaţi cu atenţie la iniţierea sau întreruperea
tratamentului cu celecoxib.
Contraceptivele orale
Într-un studiu de interacţiune, celecoxibul nu a influenţat în mod semnificativ clinic farmacocinetica
contraceptivelor orale (1 mg noretisteron/35 micrograme etinilestradiol).
Glibenclamidă/tolbutamidă
Celecoxibul nu afectează relevant clinic farmacocinetica tolbutamidei (substrat pentru CYP2C9)
sau glibenclamidei.
Efectele altor medicamente asupra celecoxibului
Metabolizatori lenţi ai CYP2C9
La subiecţii care sunt metabolizatori lenţi ai CYP2C9 şi care au demonstrat expunere sistemică
crescută la celecoxib, tratamentul concomitent cu inhibitori de CYP2C9, cum este fluconazolul,
poate determina creşteri suplimentare ale expunerii la celecoxib. Astfel de asocieri trebuie evitate la
subiecţii cunoscuţi a fi metabolizatori lenţi ai CYP2C9 (vezi pct. 4.2 şi 5.2).
Inhibitori şi inductori ai CYP2C9
Deoarece celecoxibul este metabolizat îndeosebi de CYP2C9, acesta trebuie administrat la jumătate
din doza recomandată în cazul pacienţilor trataţi cu fluconazol. Administrarea concomitentă a unei
doze unice de celecoxib 200 mg cu o doză de fluconazol 200 mg o dată pe zi (inhibitor puternic al
CYP2C9), a dus la creşterea medie a Cmax cu 60% şi a ASC cu 130% în cazul celecoxibului.
Administrarea concomitentă de inductori ai CYP2C9, cum ar fi rifampicina, carbamazepina şi
barbituricele, poate reduce concentraţiile plasmatice ale celecoxibului.
Ketoconazol și antiacide
Nu a fost observată modificarea farmacocineticii celecoxibului de către ketoconazol sau antiacide.
Copii şi adolescenţi
Studiile de interacţiune au fost efectuate numai la adulţi.

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări, înainte de a lua acest
medicament.
Sarcina
LEKOXA nu trebuie utilizat de către femei însărcinate sau care pot rămâne însărcinate (femei cu
potenţial fertil care nu utilizează metode de contracepţie eficace) în timpul tratamentului. Dacă
rămâneţi însărcinată în timpul tratamentului cu celecoxib, trebuie să întrerupeţi tratamentul şi să vă
adresaţi medicului dumneavoastră pentru stabilirea unui tratament alternativ.
Dacă sunt utilizate pe parcursul celui de-al doilea sau al treilea trimestru de sarcină, AINS pot
provoca fătului insuficienţă renală, ceea ce poate duce la reducerea volumului de lichid amniotic sau
oligohidramnios în cazuri grave. Aceste reacţii pot să apară la scurt timp după iniţierea
tratamentului şi sunt de obicei reversibile. Volumul de lichid amniotic trebuie monitorizat
îndeaproape în cazul femeilor gravide care iau celecoxib.
Alăptarea
LEKOXA nu trebuie utilizat în timpul alăptării.
Fertilitatea
Antiinflamatoarele nesteroidine (AINS), incluzând LEKOXA, pot face mai dificilă obţinerea unei
sarcini. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă intenţionaţi să rămâneţi gravidă sau dacă aveţi
probleme în a rămâne gravidă.