Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

← Înapoi la prospect

Fișă tehnică · Koxikea 120 mg, comprimate filmate

Fișă pentru profesioniști. Text oficial (AMDM).

  • Forma farmaceutică: comprimate filmate
  • Concentrație: 120 mg

Acțiune farmacologică

Ce este Koxikea și pentru ce se utilizează Ce este Koxikea? Koxikea conţine substanţa activă etoricoxib. Koxikea face parte dintr-un grup de medicamente denumite inhibitori selectivi de COX-2. Acestea aparţin unei clase de medicamente denumite medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Pentru ce se utilizează Koxikea? Koxikea ajută la reducerea durerii şi tumefacţiei (inflamaţiei) de la nivelul articulaţiilor şi muşchilor la persoane cu vârsta de 16 ani şi peste, cu osteoartroză, poliartrită reumatoidă, spondilită anchilozantă şi gută. Koxikea este utilizată şi pentru tratamentul de scurtă durată al durerii de intensitate moderată apărută după intervenţiile chirurgicale dentare, la persoane cu vârsta de 16 ani şi peste. Ce este osteoartroza? Osteoartroza este o boală a articulaţiilor. Ea este determinată de distrugerea treptată a cartilajelor care protejează extremităţile oaselor. Aceasta produce tumefacţie (inflamaţie), durere, sensibilitate, blocare articulară şi impotenţă funcţională. Ce este poliartrita reumatoidă? Poliartrita reumatoidă este o boală inflamatoare pe termen lung a articulaţiilor. Aceasta produce durere, blocare articulară, tumefacţie, cu reducerea progresivă a mişcării în articulaţiile pe care le afectează. Ea poate produce, de asemenea, inflamaţie la nivelul altor zone ale corpului. Ce este guta? Guta este o boală caracterizată prin accese bruşte, recurente de inflamaţie foarte dureroasă şi roşeaţă la nivelul articulaţiilor. Ea este provocată de depozitarea de cristale minerale în articulaţie. Ce este spondilita anchilozantă? Spondilita anchilozantă este o afecţiune inflamatoare la nivelul coloanei vertebrale şi articulaţiilor mari.

Doze și mod de administrare

Doze Deoarece riscurile cardiovasculare ale etoricoxibului pot creşte cu doza şi cu durata expunerii, trebuie utilizate cea mai scurtă durată posibil şi cea mai mică doză zilnică eficace. Necesitatea administrării medicamentului pentru ameliorarea simptomelor şi răspunsul terapeutic trebuie reevaluate periodic, în special la pacienţii cu osteoartroză (vezi pct. 4.3, 4.4, 4.8 şi 5.1).

În osteoartroză doza recomandată este de 30 mg o dată pe zi. La unii pacienţi cu o ameliorare insuficientă a simptomelor, e posibilă creşterea dozei la 60 mg o dată pe zi. În absenţa unei creşteri a beneficiului terapeutic la utilizarea dozei zilnice maxime, trebuie luate în considerare alte opţiuni terapeutice.

În poliartrită reumatoidă doza recomandată este de 60 mg o dată pe zi. La unii pacienţi cu o ameliorare insuficientă a simptomelor e posibilă creşterea dozei la 90 mg o dată pe zi. În absenţa unei creşteri a beneficiului terapeutic, trebuie luate în considerare alte opţiuni terapeutice.

În spondilită anchilozantă doza recomandată este de 60 mg o dată pe zi. La unii pacienţi cu o ameliorare insuficientă a simptomelor e posibilă creşterea dozei la 90 mg o dată pe zi. La atingerea stabilității clinice a stării pacientului e necesar de redus doza până la 60 mg o dată pe zi. În absenţa unei creşteri a beneficiului terapeutic, trebuie luate în considerare alte opţiuni terapeutice.

În afecţiunile dureroase acute medicamentul trebuie utilizat doar pentru perioada simptomatică acută.

În artrită gutoasă acută doza recomandată în perioada acută este de 120 mg o dată pe zi. Durata utilizării medicamentului în doza de 120 mg nu va depăși 8 zile.

În dureri acute după intervenţii chirurgicale dentare doza recomandată este de 90 mg o dată pe zi, dar nu mai mult de 3 zile. În timpul perioadei de trei zile de tratament, suplimentar la Koxikea, unii pacienţi pot necesita alte tipuri de analgezie post-operatorie.

Doze mai mari decât cele recomandate pentru fiecare indicaţie în parte, fie nu au demonstrat eficacitate suplimentară, fie nu au fost studiate. Ca urmare: - doza zilnică pentru osteoartroză nu trebuie să depăşească 60 mg; - doza zilnică pentru poliartrita reumatoidă și spondilita anchilozantă nu trebuie să depăşească 90 mg; - doza zilnică pentru artrita gutoasă acută nu trebuie să depăşească 120 mg şi durata tratamentului trebuie să fie de maxim 8 zile; - doza zilnică pentru durerile apărute după intervenţii chirurgicale dentare nu trebuie să depăşească 90 mg, pe o perioadă maximă de 3 zile.

Grupe speciale de pacienţi

Pacienţi vârstnici La pacienţii vârstnici, nu este necesară ajustarea dozelor. Similar altor medicamente, la administrarea de Koxikea este necesară prudenţă la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4).

Pacienţi cu disfuncţie hepatică Indiferent de indicaţie, la pacienţii cu disfuncţie hepatică uşoară (scor Child-Pugh 5-6) nu trebuie administrată o doză mai mare de 60 mg o dată pe zi. La pacienţii cu disfuncţie hepatică moderată (scor Child-Pugh 7-9), indiferent de indicaţie, nu trebuie depăşită doza de 30 mg o dată pe zi. Experienţa clinică este limitată mai ales la pacienţii cu disfuncţie hepatică moderată, de aceea se recomandă prudenţă la administrarea de Koxikea. Nu există experienţă clinică la pacienţii cu disfuncţie hepatică severă (scor Child-Pugh ≥ 10); de aceea, este contraindicată administrarea medicamentului la acest grup de pacienţi (vezi pct. 4.3, 4.4 şi 5.2).

Pacienţi cu disfuncţie renală La pacienţii cu clearance al creatininei ≥30 ml/min nu este necesară ajustarea dozei (vezi pct. 5.2). Administrarea etoricoxibului la pacienţii cu clearance al creatininei  30 ml/min este contraindicată (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Copii şi adolescenţi Koxikea este contraindicat la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 16 ani (vezi pct. 4.3).

Mod de administrare Koxikea se administrează pe cale orală şi poate fi luată cu sau fără alimente. Efectul medicamentului poate avea un debut mai rapid când Koxikea este administrată fără alimente. Aceasta trebuie avută în vedere când este necesară ameliorarea rapidă a simptomelor.

Interacțiuni

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Interacţiuni farmacodinamice
Anticoagulante orale (warfarină)
La subiecţii cu stare clinică stabilizată în cadrul tratamentului cronic cu warfarină,
administrarea de etoricoxib 120 mg zilnic a fost asociată cu creşterea cu aproximativ 13% a
timpului de protrombină „International Normalised Ratio”(INR). De aceea, la pacienţii trataţi
cu anticoagulante orale trebuie monitorizat cu atenţie timpul de protrombină INR, în special în

primele zile de la începerea tratamentului cu etoricoxib sau atunci când doza de etoricoxib este
modificată (vezi pct. 4.4).
Diuretice, inhibitori ai ECA şi antagonoşti ai receptorilor angiotensinei II
AINS pot reduce efectul diureticelor şi al altor medicamente antihipertensive. La unii pacienţi
care prezintă funcţie renală alterată (de exemplu, pacienţi deshidrataţi sau pacienţi vârstnici cu
funcţie renală alterată) administrarea concomitentă a unui inhibitor ECA sau a unui antagonist
al receptorilor angiotensinei II cu medicamente care inhibă ciclooxigenaza poate duce la
deteriorarea suplimentară a funcţiei renale, inclusiv posibilă insuficienţă renală acută, care este
de obicei reversibilă. Aceste interacţiuni trebuie luate în considerare la pacienţi trataţi cu
etoricoxib concomitent cu inhibitori ai ECA sau cu antagonoşti ai receptorilor angiotensinei II.
Prin urmare, această asociere trebuie administrată cu precauţie, în special la vârstnici. Pacienţii
trebuie hidrataţi adecvat şi trebuie acordată o atenţie deosebită monitorizării funcţiei renale
după iniţierea terapiei concomitente şi apoi în mod periodic.
Acid acetilsalicilic
Într-un studiu la subiecţi sănătoşi, la starea de echilibru, etoricoxib 120 mg administrat o dată
pe zi, nu a prezentat efect asupra acţiunii antiagregante plachetare a acidului acetilsalicilic (81
mg o dată pe zi). Etoricoxib poate fi administrat concomitent cu acidul acetilsalicilic la doze
mici, folosite în profilaxia cardiovasculară. În orice caz, administrarea concomitentă de doze
mici de acid acetilsalicilic cu etoricoxib poate duce la creşterea incidenţei ulceraţiilor
gastrointestinale sau a altor complicaţii, comparativ cu administrarea de etoricoxib în
monoterapie. Nu este recomandată administrarea concomitentă a etoricoxibului cu doze de acid
acetilsalicilic mai mari decât cele folosite în profilaxia cardiovasculară sau cu alte AINS.
Ciclosporină şi tacrolimus
Cu toate că această interacţiune nu a fost studiată cu etoricoxib, administrarea concomitentă de
ciclosporină sau de tacrolimus cu orice AINS poate amplifica efectul nefrotoxic al ciclosporinei
sau tacrolimusului. Funcţia renală trebuie monitorizată atunci când etoricoxib se foloseşte în
asociere cu oricare dintre aceste medicamente.
Interacţiuni farmacocinetice
Efectul etoricoxibului asupra farmacocineticii altor medicamente
Litiu
AINS reduc excreţia renală de litiu, crescând astfel litemia. La nevoie, se recomandă
monitorizarea atentă a litemiei şi ajustarea dozei litiului pe durata tratamentului asociat şi la
întreruperea administrării de AINS.
Metotrexat
Două studii au investigat efectele etoricoxibului 60 mg, 90 mg sau 120 mg administrat o dată
pe zi, timp de şapte zile, la pacienţi trataţi o dată pe săptămână cu metotrexat în doze de 7,5 mg
până la 20 mg pentru poliartrită reumatoidă. Etoricoxib în doze de 60 mg şi 90 mg nu a avut
efect asupra concentraţiilor plasmatice sau clearance-ului renal al metotrexatului. Într-unul
dintre studii, etoricoxib 120 mg nu a prezentat efect, dar în celălalt studiu, etoricoxib 120 mg a
dus la creşterea concentraţiilor plasmatice ale metotrexatului cu 28% şi la reducerea clearanceului renal al metotrexatului cu 13%. Atunci când etoricoxib se administrează concomitent cu
metotrexat se recomandă monitorizarea corespunzătoare a toxicităţii legate de administrarea
metotrexatului.

Contraceptive orale
Administrarea concomitentă de etoricoxib 60 mg cu un contraceptiv oral care conţine 35
micrograme etinilestradiol şi 0,5 până la 1 mg noretindronă timp de 21 zile a dus la creşterea
la starea de echilibru a ASC0-24ore a etinilestradiol cu 37%. Etoricoxib 120 mg administrat
asociat cu acelaşi contraceptiv oral, fie concomitent, fie la interval de 12 ore unul faţă de
celălalt, a dus la creşterea la starea de echilibru a ASC0-24ore a etinilestradiolului cu 50-60%.
Această creştere a concentraţiilor de etinilestradiol trebuie luată în considerare atunci când se
alege un contraceptiv oral pentru asocierea cu etoricoxib. O creştere a expunerii la
etinilestradiol poate determina creşterea incidenţei reacţiilor adverse asociate cu contraceptive
orale (de exemplu, evenimente trombo-embolice venoase la femei cu risc).
Terapie de substituţie hormonală
Administrarea asociată de etoricoxib 120 mg cu terapie de substituţie hormonală care conține
estrogeni conjugaţi (0,625 mg estrogeni conjugați), timp de 28 zile, a dus la creşterea la starea
de echilibru a ASC0-24ore medie de estronă neconjugată (41%), estrogeni equini conjugaţi (76%)
şi 17-β-estradiol (22%). Nu s-a studiat efectul dozelor de etoricoxib recomandate pentru
tratament cronic (60 mg şi 90 mg). Efectele etoricoxibului în doza de 120 mg asupra expunerii
(ASC0-24 ore) la aceste componente ale estrogenilor conjugați au fost de două ori mai mici, decât
la administrarea estrogenilor conjugați în monoterapie şi creșterea dozei de la 0,625 la 1,25
mg. Semnificaţia clinică a acestor creşteri este necunoscută. Nu au fost studiate efectele
asocierii cu etoricoxib a unor doze mai mari de estrogeni conjugaţi. Aceste creşteri ale
concentraţiilor estrogenice trebuie luate în considerare atunci când se alege terapia hormonală
în perioada de după menopauză pentru asocierea cu etoricoxib deoarece creşterea expunerii la
estrogen poate determina creşterea riscului reacţiilor adverse asociate cu terapia de substituţie
hormonală.
Prednison/prednisolon
În studii privind interacţiunile medicamentoase, etoricoxib nu a prezentat efecte importante din
punct de vedere clinic asupra farmacocineticii prednisonului/prednisolonului.
Digoxină
Etoricoxib 120 mg administrat o dată pe zi timp de 10 zile la voluntari sănătoşi nu a modificat
ASC0-24ore plasmatică la starea de echilibru sau eliminarea renală a digoxinei. S-a constatat
creşterea Cmax a digoxinei (cu aproximativ 33%). În general, la majoritatea pacienţilor această
creştere nu este importantă. Cu toate acestea, pacienţii cu risc crescut de toxicitate digitalică
trebuie monitorizaţi din acest punct de vedere atunci când se administrează concomitent
etoricoxib şi digoxină.
Efectele etoricoxibului asupra medicamentelor metabolizate de sulfotransferaze
Etoricoxib este un inhibitor al activităţii sulfotransferazelor umane (în mod special al
SULT1E1) şi s-a demonstrat că duce la creşterea concentraţiilor serice ale etinilestradiolului.
Deşi cunoştinţele referitoare la efectele numeroaselor sulfotransferaze sunt în prezent limitate,
iar consecinţele clinice pentru numeroase medicamente sunt încă în studiu, se recomandă
prudenţă atunci când etoricoxib se administrează concomitent cu alte medicamente
metabolizate în principal de sulfotransferaze umane (de exemplu, salbutamol oral şi minoxidil).
Efectul etoricoxibului asupra medicamentelor metabolizate de izoenzimele CYP
Pe baza studiilor in vitro, nu este de aşteptat ca etoricoxib să inhibe izoenzimele citocromului
P450 (CYP) 1A2, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1 sau 3A4. Într-un studiu la subiecţi sănătoşi,

administrarea zilnică de etoricoxib 120 mg nu a afectat activitatea CYP3A4 la nivel hepatic
aşa cum a fost confirmat de testul respirator cu eritromicină.
Efectele altor medicamente asupra farmacocineticii etoricoxibului
Calea principală de metabolizare a etoricoxibului este dependentă de izoenzimele CYP.
CYP3A4 pare să contribuie la metabolizarea etoricoxibului in vivo. Studiile in vitro au arătat
că CYP2D6, CYP2C9, CYP1A2 şi CYP2C19 pot, de asemenea, cataliza calea metabolică
principală, însă rolul lor cantitativ nu a fost studiat in vivo.
Ketoconazol
Ketoconazolul, un inhibitor puternic al CYP3A4, administrat în doză de 400 mg o dată pe zi
timp de 11 zile la voluntari sănătoşi nu a prezentat niciun efect clinic important asupra
farmacocineticii etoricoxibului administrat în doză unică de 60 mg (creştere cu 43% a ASC).
Voriconazol şi miconazol
Administrarea concomitentă de etoricoxib cu inhibitori potenți ai izoenzimei CYP34A
(voriconazol administrat pe cale orală sau miconazol gel oral administrat local), poate
determina o uşoară creştere a expunerii la etoricoxib, dar pe baza datelor publicate aceasta nu
este considerată a fi clinic semnificativă.
Rifampicină
Administrarea concomitentă de etoricoxib cu rifampicină, un inductor puternic al enzimelor
CYP, a dus la scăderea cu 65% a concentraţiilor plasmatice de etoricoxib. Această interacţiune
poate duce la recurenţa simptomelor atunci când etoricoxib se administrează concomitent cu
rifampicină. Cu toate că această informaţie ar putea sugera creşterea dozei, utilizarea unor doze
de etoricoxib mai mari decât cele stabilite pentru fiecare dintre indicaţii nu a fost studiată în
cazul asocierii cu rifampicină şi, de aceea, nu este recomandată.
Antiacide
Antiacidele nu influenţează farmacocinetica etoricoxibului în mod relevant clinic.

Sarcină și alăptare

Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Sarcina
Comprimatele de Koxikea nu trebuie administrate în timpul sarcinii. Nu luaţi acest medicament
dacă sunteţi gravidă sau credeți că aţi putea fi gravidă, sau dacă intenţionaţi să rămâneți gravidă.
Dacă rămâneți gravidă, întrerupeţi administrarea comprimatelor şi informaţi medicul
dumneavoastră. Adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă nu sunteţi sigură sau dacă aveţi
nevoie de sfaturi suplimentare.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă Koxikea se excretă în laptele uman. Dacă alăptaţi sau intenţionaţi să alăptaţi,
informaţi medicul dumneavoastră înainte de a lua Koxikea. În cazul în care utilizaţi Koxikea, nu
trebuie să alăptaţi.
Fertilitatea
Koxikea nu este recomandat la femeile care intenționează să rămână gravide.

Insuficiență renală

insuficienţă renală semnificativă, insuficienţă cardiacă decompensată sau ciroză hepatică. La aceşti pacienţi trebuie luată în considerare monitorizarea funcţiei renale. Retenţie de lichide, edeme şi hipertensiune arterială Similar altor medicamente care inhibă sinteza de prostaglandine, la pacienţii trataţi cu etoricoxib au fost observate retenţie de lichide, edeme şi hipertensiune arterială. Toate medicamentele AINS, inclusiv etoricoxib, se pot asocia cu insuficienţă cardiacă congestivă nou apărută sau recurentă. Pentru informaţii privind răspunsul la etoricoxib în funcţie de doză, vezi pct. 5.1. Este necesară precauţie la pacienţii cu antecedente de insuficienţă cardiacă, insuficienţă ventriculară stângă sau hipertensiune arterială, precum şi la cei care prezentau edeme anterior începerii tratamentului, indiferent de cauza acestora. Dacă la aceşti pacienţi apar semne evidente de deteriorare a stării clinice, trebuie luate în con