Fișă tehnică · Humodar® B 100R 100 UI/ml, suspensie injectabilă
Fișă pentru profesioniști. Text oficial (AMDM).
- Cod ATC: A10AC01
- Forma farmaceutică: suspensie injectabilă
- Concentrație: 100 UI/ml
Acțiune farmacologică
Doze și mod de administrare
Doza, regimul de administrare şi numărul de injecţii se stabilesc de către medic în mod individual, în concordanţă cu necesităţile pacientului.
Humodar B 100R se administrează subcutanat, de asemenea poate fi administrat intramuscular, deşi această cale de administrare nu se recomandă. Humodar B 100R nu se administrează intravenos. Humodar B 100R se administrează subcutanat prin injectare în regiunea deltoidiană, coapsă, regiunea fesieră sau în peretele abdominal. Locurile de injectare trebuie schimbate de fiecare dată în cadrul aceleiași regiuni anatomice pentru a reduce riscul de lipodistrofie și de amiloidoză cutanată (vezi pct. 4.4 și 4.8).
La administrarea medicamentului Humodar B 100R e necesar de evitat nimerirea acului într-un vas sanguin. La administrarea medicamentului nu se permite de a fricţiona locul injectării.
Pacienţii vor fi instruiţi detaliat privind metoda injectării. Humodar B 100R poate fi administrat în asociere cu Humodar R 100R. Necesarul în insulină variază semnificativ în insuficienţă renală sau hepatică.
Mod de administrare
Înaintea fiecărei administrări se va rula cartuşul între palme de 10 ori şi apoi se va roti la 180º tot de 10 ori pentru a omogeniza conţinutul lui. Înainte de a monta cartuşul în stiloul-injector, se va verifica întotdeauna aspectul suspensiei din cartuş şi la necesitate se va repeta procedura. După omogenizare suspensia trebuie să aibă un aspect de suspensie omogenă alb-lăptoasă.
Înainte de a utiliza stiloul-injector se vor spăla mâinile şi se va dezinfecta membrana de cauciuc al cartuşului.
Humodar B 100R în cartuş este prevăzut doar pentru injectare subcutanată cu stilou-injector (pen) reutilizabil. Dacă este necesară administrarea printr-o seringă, trebuie utilizat un flacon.
1
La montarea cartuşului în stilou-injector se vor respecta condiţiile descrise în instrucţiunea de utilizare a stiloului injector. În situaţia, în care în cartuş sunt bule de aer, stiloul-injector se va ţine cu acul în sus, se va bate uşor suportul cartuşului, iar bulele de aer vor fi împinse în afară. Ţinând în continuare stiloul-injector în poziţie verticală, se vor evacua 2 unităţi de insulină. Se va repeta procedura până când se va elimina tot aerul din cartuş şi pe vârful acului va apărea o picătură de medicament. Se admite prezenţa bulelor de aer foarte mici, însă o cantitate mare poate influenţa exactitate dozei de insulină în timpul administrării.
Înainte de administrare se va fricţiona bine pielea la locul de injectare. Se formează o plică cutanată şi se injectează insulina lent subcutanat, urmărind ca acul să nu nimerească într-un vas sanguin. Nu se masează locul unde s-a injectat insulina. Imediat după administrare se va scoate acul de pe stiloul injector, pentru a păstra sterilitatea şi a preîntâmpina pierderea de insulină.
La următoarele injectări procesul de omogenizare se va repeta, fără a demonta cartuşul din stiloulinjector. Înainte de fiecare injectare trebuie de asigurat de prezenţa unei picături de soluţie la vârful acului. A nu se utiliza cartuşul dacă soluţia din cartuş este pe sfârşite şi vârful pistonului se află la nivelul sau după linia colorată de marcaj.
Înaintea injectării întotdeauna e necesar de verificat marcarea cartuşului, pentru a se asigura, că denumirea şi indicaţia insulinei, care se utilizează, corespunde cu cea indicată de către medic.
Este contraindicată utilizarea cartuşului, dacă după omogenizare nu se formează o suspensie omogenă de culoare albă. Nu se admite utilizarea cartuşului dacă după omogenizare în suspensie plutesc particule albe solide sau pe fundul sau pereţii cartuşului se observă depuneri albe, care dau un aspect de masă îngheţată.
Cartuşele nu pot fi reîncărcate din nou şi nu permit realizarea amestecului cu alte insuline în cartuş. Trecerea la un alt preparat de insulină se va efectua doar sub supravegherea strictă a medicului. Se vor respecta cu stricteţe toate indicaţiile medicului (doza zilnică de insulină, regimul alimentar, activitatea fizică).
Copii
Doza, regimul de administrare şi numărul de injecţii pentru copii se stabilesc de către medic în mod individual, în concordanţă cu necesităţile pacientului.
Interacțiuni
cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Administrarea concomitentă a altor medicamente poate creşte sau reduce efectul insulinei asupra
nivelului glicemiei. Prin urmare, administrarea concomitentă a altor medicamente se va efectua doar
după indicaţiile medicului.
Necesarul de insulină poate creşte la administrarea medicamentelor cu activitate hiperglicemiantă,
aşa ca contraceptivele orale, glucocorticoizii, hormonii tiroidieni, hormonul de creştere, danazolul,
simpatomimeticele (cum sunt ritodrina, salbutamolul, terbutalina), diureticele (salureticele).
Reducerea acţiunii insulinei e posibilă la administrarea concomitentă cu clorprotixenul, diazoxidul,
heparina, isoniazida, carbonatul de litiu, acidul nicotinic, fenolftaleina, derivaţii de fenotiazină,
fenitoina, de asemenea cu antidepresivele triciclice.
Necesarul de insulină poate fi micşorat în prezenţa substanţelor cu acţiune hipoglicemiantă, cum ar
fi: antidiabeticele orale, salicilaţii (de exemplu, acidul acetilsalicilic), sulfanilamidele, unele
antidepresante (inhibitorii monoaminooxidazei), unii inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei (captopril, enalapril), antagonişti ai receptorilor de angiotensină II, beta-blocantele
neselective sau alcoolul.
Intensificarea acţiunii insulinei e posibilă la administrarea concomitentă cu insulina a anabolicelor
steroidiene, tetraciclina, clofibratul, ciclofosfamida, fenfluramina, preparatelor cu conţinut de etanol.
Analogii somatostatinei (octreotida, lanreotida), clonidina, rezerpina sau salicilaţii pot atât reduce,
cât şi creşte necesarul de insulină.
Sarcină și alăptare
Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteţi gravidă, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă
medicului dumneavoastră pentru sfat, înainte de a utiliza acest medicament.
Humodar B 100R poate fi utilizat în timpul sarcinii. Doza dumneavoastră de insulină poate necesita
ajustări în timpul sarcinii şi după naştere. Controlul atent al diabetului dumneavoastră şi în special
prevenirea hipoglicemiei sunt importante pentru sănătatea copilului dumneavoastră.
În timpul alăptării nu sunt restricţii la tratamentul cu Humodar B 100R. În cazul în care sunteţi
gravidă sau alăptaţi adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale
pentru recomandări înainte de a utiliza acest medicament.