Fișă tehnică · Gripocitron Forte 650 mg + 50 mg + 20 mg + 10 mg/4 g, pulbere pentru soluţie orală

Fișă pentru profesioniști. Text oficial (AMDM).

Cod ATC: N02BE51
Forma farmaceutică: pulbere pentru soluţie orală
Concentrație: 650 mg + 50 mg + 20 mg + 10 mg/4 g

Acțiune farmacologică

Ce este Gripocitron FORTE şi pentru ce se utilizează Gripocitron FORTE este un medicament combinat, care conţine câteva substanţe active, destinate să combată simptomele răcelii şi gripei: paracetamol, feniramină, fenilefrină și acid ascorbic. Paracetamolul ameliorează durerea şi vă scade temperatura atunci când aveţi febră. Maleatul de feniramină este un antihistaminic, care reduce permeabilitatea vaselor de sânge, înlăturând lăcrimarea, mâncărimea ochilor și a nasului. Clorhidratul de fenilefrină este un decongestionant, care vă desfundă nasul şi sinusurile, ajutânduvă să respiraţi mai uşor. Acidul ascorbic (vitamina C) contribuie la creșterea rezistenței organismului la infecții. Gripocitron FORTE este indicat la adulţi şi copii cu vârsta peste 14 în tratamentul simptomatic al infecţiilor respiratorii acute şi gripei: febrei, durerilor de cap, nasului înfundat, guturaiului, durerilor musculare. Dacă după 3 zile nu vă simțiți mai bine sau vă simțiți mai rău, trebuie să vă adresați unui medic.

Doze și mod de administrare

Administrare orală.

Se indică la adulți și copii cu vârsta peste 14 ani câte 1 plic fiecare 3-4 ore, dar nu mai mult de 3 plicuri pe zi. Înaintea utilizării conținutul unui plic a se dizolva într-un pahar de apă fiartă fierbinte (nu clocotită) și a se consuma fierbinte.

Durata maximă de administrare fără consultarea medicului – 3 zile.

Copii

Medicamentul este contraindicat copiilor cu vârsta sub 14 ani.

Interacțiuni

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune
Viteza de absorbție a paracetamolului poate crește la administrarea concomitentă cu
metoclopramida și domperidonul și scădea – cu colestiramina (acest efect este nesemnificativ, dacă
colestiramină se administrează peste o oră). La administrarea prelungită a paracetamolului se poate
potența efectul anticoagulant al warfarinei și altor cumarine și crește riscul de hemoragie. La
administrarea periodică a paracetamolului acest efect nu este pronunțat. Barbituricele reduc efectul
antipiretic al paracetamolului. Remediile hepatotoxice măresc probabilitatea de cumulare a
paracetamolului și a supradozării. Riscul de hepatotoxicitate a paracetamolului crește la
administrarea medicamentelor, care induc enzimele microzomale hepatice (barbiturice;
anticonvulsivante – fenitoină, fenobarbital, carbamazepină și antituberculoase – rifampicină,
izoniazidă). Paracetamolul reduce eficacitatea diureticelor, poate prelungi timpul de înjumătățire al
cloramfenicolului; poate induce metabolizarea lamotriginei în ficat, reducându-i astfel
biodisponibilitatea și eficacitatea. La administrarea sistematică a paracetamolului și zidovudinei
este posibilă dezvoltarea neutropeniei și creșterea riscului de afectarei hepatică. La administrarea
probenecidului doza de paracetamol trebuie redusă, deoarece afectează metabolismul
paracetamolului. Paracetamolul poate influența rezultatele determinării nivelurilor de acid uric prin
metoda cu acid fosfowolframic. Hepatotoxicitatea paracetamolului la utilizarea prelungită sau
excesivă a alcoolului. A nu se administra concomitent cu alcool.
Trebuie luate măsuri de precauție când paracetamolul este utilizat concomitent cu flucloxacilină,
deoarece administrarea concomitentă a fost asociată cu acidoză metabolică cu gaură anionică
crescută din cauza acidozei induse de piroglutamat, în special la pacienții cu factori de risc (vezi
pct. 4.4).
Acidul ascorbic la administrarea orală intensifică absorbția fierui, crește nivelul etinilestradiolului,
penicilinelor, tetraciclinelor; scade nivelul remediilor antipsihotice, derivaților fenotiazinici în
sânge; reduce eficacitatea heparinei și a anticoagulantelor indirecte, crește riscul cristaluriei la
tratamentul cu salicilați și risul de glaucom la tratamentului cu glucocorticosteroizi, doze mari reduc
eficacitatea antidepresivelor triciclice. Acidul ascorbic poate fi administrat doar peste 2 ore după
injectarea deferoxaminei, deoarece administrarea lor concomitentă crește toxicitatea fierului, în
special în miocard, ceea ce poate duce la decompensare cardiacă. Administrarea îndelungată a
dozelor mari în tratamentul cu disulfiram inhibă reacția disulfiram-alcool. Absorbția acidului
ascorbic scade la administrarea contraceptivelor orale, consumul sucurilor de fructe sau legume,
băuturilor alcaline.
Feniramina intensifică acțiunea anticolinergică a atropinei, spasmoliticelor, antidepresivelor
triciclice, remediilor antiparkinsoniene, inhibă acțiunea anticoagulantelor. Administrarea
concomitentă a feniraminei cu remediile hipnotice, barbiturice, sedative, neuroleptice,
tranchilizante, anestezice, analgezicele opioide, alcoolul poate crește semnificativ acțiunea sa
deprimantă.
Interacțiunea fenilefrinei cu inhibitori MAO determină un efect hipertensiv, cu antidepresivele
triciclice (amitriptilina) – crește riscul reacțiilor adverse cardiovasculare, cu digoxina și glicozidele
cardiace – duce la aritmii și infarct miocardic. Fenilefrina cu alte simpatomimetice crește riscul
reacțiilor adverse cardiovasculare hipertensiunii arteriale, poate reduce eficacitatea beta-blocantelor
și altor medicamente antihipertensive (rezerpina, metildopa, debrisochină, guanetidină) cu creșterea
riscului de hipertensiune arterială și reacții adverse cardiovasculare. Administrarea concomitentă a
fenilefrinei cu alcaloizii de ergot (ergotamină și metisergidă) poate crește riscul de ergotism.

Sarcină și alăptare

Sarcina şi alăptarea
Dacă sunteți gravidă sau alăptați, credeți că ați putea fi gravidă sau intenționați să rămâneți gravidă,
adresați-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Medicamentul este contraindicat în sarcină și perioada de lactație. La necesitatea administrării
medicamentului se recomandă întreruperea alăptării la sân.

Insuficiență renală

insuficiență renală severă și septicemie, sau la pacienți cu malnutriție sau alte surse de deficit de glutation (de exemplu, alcoolism cronic) care au fost tratați cu paracetamol în doză terapeutică, pe o perioadă îndelungată sau în cazul utilizării concomitente de paracetamol și flucloxacilină. Dacă se suspectează HAGMA din cauza acidozei induse de piroglutamat, se recomandă întreruperea promptă a utilizării paracetamolului și monitorizarea atentă. Măsurarea 5-oxoprolinei în urină poate fi utilă pentru a identifica acidoza indusă de piroglutamat drept cauză subiacentă a HAGMA la pacienții cu factori de risc multipli. Nu se recomandă administrarea acestui medicament la sfârșitul zilei, deoarece acidul ascorbic în doze mari are un efect ușor de stimulare. În legătură cu efectul stimulant al acidului ascorbic asupra formării hormonilor corticosteroizi, este necesară monitorizarea funcției renale și a tensiunii arteriale. Este necesară o prec

Substanță activă: vezi toate medicamentele cu această substanță →