Fișă tehnică · Alka-Seltzer® 324 mg, comprimate efervescente

ALKA-SELTZER nu trebuie administrat pentru mai mult de 3-5 zile fără a se consulta medicul.

Adulţi

Pentru efectul analgezic şi antipiretic se administrează 1 – 2 comprimate efervescente de ALKASELTZER ( în medie 500 mg acid acetilsalicilic) repetând în funcţie de necesităţi la intervale de 4 ore, fără să se depăşească doza zilnică maximă de 9 comprimate efervescente.

Pentru efectul antiinflamator se administrează 9 – 12 comprimate efervescente de ALKA-SELTZER (în medie 3 - 4 g acid acetilsalicilic) pe zi, în administrare fracţionată, la intervale de 6 ore, fără să se depăşească doza zilnică maximă de 12 comprimate efervescente.

1

Copii sub 10 ani

Administrarea pentru efectele analgezice şi antipiretice din cadrul afecţiunilor virale se face la indicaţia medicului şi sub stricta lui supraveghere.

Copii peste 10 ani

Doza zilnică recomandată de acid acetilsalicilic la copii este de 30 - 50 mg/kg fracţionată în 4-6 prize.

Pentru efectul analgezic şi antipiretic se administrează câte 324 mg acid acetilsalicilic (1 comprimat efervescent ALKA-SELTZER), repetând în funcţie de necesităţi la intervale de 4 - 8 ore, fără să se depăşească doza zilnică maximă de 6 comprimate efervescente.

Pentru efectul antiinflamator în reumatismul poliarticular acut se administrează 85 - 100 mg acid acetilsalicilic/kg şi zi (fără a depăşi 3 g pe zi), fracţionat, la intervale de 4 - 6 ore, timp de 20 - 30 zile; în continuare se administrează 2/3 din doza de atac 10 - 20 zile, apoi 1/2 – 1/3 alte 30 - 40 zile.

Mod de administrare

Comprimatele efervescente se dizolvă într-un pahar cu apă înainte de administrare.

cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Asocieri contraindicate
Este contraindicată asocierea acidului acetilsalicilic cu metotrexatul utilizat în doze ≥ 15 mg/săptămână,
datorită creşterii toxicităţii hematologice a metotrexatului (în general, antiinflamatoarele scad clearance-ul
renal al metotrexatului şi salicilaţii deplasează metotrexatul de pe locurile de legare de proteinele
plasmatice).
Asocieri care necesită precauţie, cu:
- metotrexatul utilizat în doze < 15 mg/săptămână (în general, antiinflamatoarele scad clearance-ul renal al
metotrexatului şi salicilaţii deplasează metotrexatul de pe locurile de legare de proteinele plasmatice);
- anticoagulantele, de exemplu cumarinice, heparine - risc crescut hemoragic datorită inhibării de către acidul
acetilsalicilic a funcţiei plachetare, leziunilor mucoasei gastro - duodenale şi deplasării anticoagulantelor
orale de pe locurile de legare de proteinele plasmatice;
- alte antiinflamatoare nesteroidiene în combinaţie cu salicilaţi în doze mari (≥ 3 g pe zi) - risc crescut de
ulcer şi hemoragii gastro - intestinale datorită efectului sinergic;
- uricozuricele cum sunt benzbromarona, probenecidul - scăderea efectului uricozuric (competiţie la nivelul
eliminării tubulare renale a acidului uric);
- digoxina – creşterea concentraţiilor plasmatice ale digoxinei datorită scăderii excreţiei renale;
- antidiabeticele, cum sunt insulina, sulfonilureele – potenţarea efectului de scădere a glicemiei la doze mari
de acid acetilsalicilic, datorită acţiunii hipoglicemiante a acidului acetilsalicilic şi deplasării sulfonilureei de
pe locurile de legare de proteinele plasmatice;
- sulfamidele şi combinaţiile sulfonamidice, de exemplu sulfametoxazol, trimetoprim;
- tromboliticele sau alte antiplachetare, de exemplu, ticlopidina - risc hemoragic crescut;
- diureticele - asocierea cu acidul acetilsalicilic în doze ≥ 3 g pe zi scade filtrarea glomerulară datorită
scăderii sintezei renale de prostaglandine;
- glucocorticoizii sistemici, cu excepţia hidrocortizonului utilizat ca terapie de substituţie în boala Addison în timpul tratamentului cu glucocorticoizi scad concentraţiile plasmatice de salicilaţi datorită eliminării
crescute a salicilaţilor de către glucocorticoizi, cu risc de supradozaj cu salicilaţi la întreruperea acestui
tratament;
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) - acidul acetilsalicilic la doze ≥ 3 g pe zi scade
filtrarea glomerulară datorită inhibării prostaglandinelor vasodilatatoare; în plus, acidul acetilsalicilic scade
efectul antihipertensiv;
- acidul valproic – acidul acetilsalicilic creşte toxicitatea acidului valproic datorită deplasării sale de pe
locurile de legare de proteinele plasmatice;
- triiodotironina, un medicament pentru tratarea hipotiroidiei;
- alcoolul - risc crescut de leziuni la nivelul mucoasei gastrointestinale şi de creştere a timpului de sângerare,
datorită efectelor aditive ale acidului acetilsalicilic şi alcoolului.

, sarcina şi alăptarea

Sarcina
În mai multe studii epidemiologice, utilizarea salicilaţilor în primele 3 luni de sarcină a fost asociată cu un
risc crescut de malformaţii congenitale (cheilopalatoschizis, malformaţii cardiace). Aşa cum reiese dintr-un
studiu prospectiv realizat pe 32000 perechi mamă-copil, administrarea acidului acetilsalicilic în doze
terapeutice uzuale nu a fost asociată cu o incidenţă crescută a malformaţiilor congenitale.
Salicilaţii trebuie administraţi în timpul sarcinii numai după o atentă evaluare a raportului beneficiu
terapeutic matern/risc potenţial fetal.

Administrarea salicilaţilor în doze mari (> 300 mg pe zi) în ultimele trei luni de sarcină, poate determina
prelungirea perioadei de gestaţie, închiderea prematură a canalului arterial şi inhibarea contracţiilor uterine.
De asemenea, favorizează hemoragiile atât la mamă cât şi la făt.
Administrarea acidului acetilsalicilic în doze mari (> 300 mg pe zi) cu puţin timp înaintea naşterii poate
provoca hemoragii intracraniene, în special la prematuri.
Alăptarea
Salicilaţii şi metaboliţii lor se excretă în cantităţi mici în laptele matern. Deoarece, până în prezent, după
administrarea ocazională la mamă nu s-au observat reacţii adverse la sugar, întreruperea alăptării nu este
necesară. Totuşi, în cazul utilizării regulate sau a administrării de doze mari, alăptarea trebuie întreruptă cât
mai curând.