Enoxaparină-BP 10000 UI anti-Xa/1 ml, soluţie injectabilă în seringă preumplută

Ce este și pentru ce se utilizează

Substanţa activă a acestui medicament este denumită enoxaparină sodică. Aceasta aparţine unui grup de medicamente denumite „heparine cu greutate moleculară mică” sau HGMM (LMWH în engleză). Cum acţionează Enoxaparină-BP Enoxaparină-BP acţionează pe două căi: 1) Previne creşterea cheagurilor de sânge deja formate. Aceasta ajută organismul dumneavoastră să le distrugă şi le împiedică să vă facă rău. 2) Previne formarea unor noi cheaguri de sânge. Pentru ce se utilizează Enoxaparină-BP Enoxaparină-BP poate fi utilizat pentru: ▪ Tratarea cheagurilor de sânge prezente în sângele dumneavoastră. ▪ Prevenirea formării cheagurilor de sânge în sângele dumneavoastră, în următoarele situaţii: − înainte şi după o intervenţie chirurgicală. − când aveţi o boală cu durată scurtă şi nu vă veţi putea mişca pentru o perioadă de timp. ▪ prevenirea formării cheagurilor de sânge atunci când aveţi angină pectorală instabilă (în care nu ajunge suficient sânge la inima dumneavoastră) sau după un infarct miocardic. ▪ prevenirea formării cheagurilor de sânge în tubulatura aparatului de dializă (utilizat pentru persoanele cu probleme severe de rinichi).

Ce trebuie să știți înainte de utilizare

să utilizaţi Enoxaparină-BP Nu utilizaţi Enoxaparină-BP dacă: ▪ sunteţi alergic la: − enoxaparină sodică sau la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (enumerate la pct. 6) − heparină sau alte heparine cu greutate moleculară mică, cum sunt nadroparină, tinzaparină sau dalteparină. Semnele unei reacţii alergice includ: erupţie trecătoare pe piele, dificultăţi la respiraţie sau înghiţire, umflare a feţei, buzelor, limbii, cavității bucale, gâtului sau ochilor. ▪ aţi avut o reacţie la heparină care a provocat o scădere severă a numărului de celule pentru coagularea sângelui (trombocite), în ultimele 100 zile ▪ aveţi anticorpi împotriva enoxaparinei în sânge ▪ sângeraţi abundent sau aveţi o afecţiune cu risc crescut de sângerare, cum sunt: − ulcer la nivelul stomacului, intervenţie chirurgicală recentă la nivelul creierului sau ochilor sau accident vascular cerebral hemoragic recent. ▪ utilizaţi Enoxaparină-BP pentru a trata cheagurile de sânge şi urmează să vi se efectueze, în decurs de 24 ore: − puncţie spinală sau lombară − intervenţie chirurgicală cu anestezie epidurală sau spinală Nu utilizaţi Enoxaparină-BP dacă vreuna dintre situaţiile de mai sus este aplicabilă în cazul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului sau farmacistului înainte de a utiliza Enoxaparină-BP. Atenţionări şi precauţii Enoxaparină-BP nu trebuie interschimbat cu alte „heparine cu greutate moleculară mică”, precum nadroparină, tinzaparină sau daltaparină. Acestea nu sunt exact la fel şi nu au aceeaşi activitate şi aceleaşi instrucţiuni de utilizare. Înainte să utilizaţi Enoxaparină-BP, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă: − aţi avut vreodată o reacţie la heparine care a determinat o scădere severă a numărului de trombocite − vi s-a introdus o valvă la nivelul inimii − aveţi endocardită (o infecţie a învelişului intern al inimii) − aveţi un istoric de ulcer la nivelul stomacului − aţi avut recent un accident vascular cerebral − aveţi tensiune arterială mare − aveţi diabet zaharat sau o problemă cu vasele de sânge de la nivelul ochilor, provocate de diabetul zaharat (denumită retinopatie diabetică) − aţi avut recent o intervenţie chirurgicală la nivelul ochilor sau creierului − sunteţi vârstnic (peste 65 ani) şi, în mod special, dacă aveţi vârsta peste 75 ani − aveţi probleme cu rinichii − aveţi probleme cu ficatul − aveţi greutatea prea mică sau prea mare − aveţi valori mari ale potasiului în sânge (acest lucru se poate verifica printr-o analiză de sânge) − utilizaţi în prezent medicamente care afectează sângerarea (vezi punctul 2, „Enoxaparină-BP împreună cu alte medicamente”) − aţi avut probleme cu coloana vertebrală sau aţi avut o intervenţie chirurgicală la coloana vertebrală. Dacă vreuna dintre situaţiile de mai sus este aplicabilă în cazul dumneavoastră (sau nu sunteţi sigur), adresaţi-vă medicului sau farmacistului înainte de a utiliza Enoxaparină-BP. La pacienții cărora li se administrează doze mai mari de 210 mg/zi: acest medicament conține sodiu (componenta principală stabilă/sare de masă) mai mult de 24 mg în fiecare doză, echivalent cu 1,2% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult. Teste şi verificări Este posibil să vi se efectueze o analiză de sânge înainte să începeţi utilizarea acestui medicament şi în timpul utilizării, la intervale de timp; acestea se efectuează pentru a verifica numărul de celule pentru coagularea sângelui (trombocite) şi concentraţia potasiului în sânge. Utilizarea la copii şi adolescenţi Siguranţa şi eficacitatea Enoxaparină-BP nu au fost evaluate la copii şi adolescenţi. Enoxaparină-BP împreună cu alte medicamente Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente. − warfarină – utilizată pentru subţierea sângelui − acid acetilsalicilic (cunoscut şi ca AAS), clopidogrel sau alte medicamente utilizate pentru a împiedica formarea cheagurilor de sânge (vezi punctul 3, „Schimbarea tratamentului anticoagulant”) − injecţie cu dextran – utilizat pentru a reface volumul de sânge − ibuprofen, diclofenac, ketorolac sau alte medicamente cunoscute ca medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, utilizate pentru tratarea durerii şi umflăturilor din artrită şi alte afecţiuni − prednisolon, dexametazonă sau alte medicamente utilizate în tratarea astmului, artritei reumatoide şi a altor afecţiuni − medicamente care cresc concentraţia potasiului în sânge, cum sunt sărurile de potasiu, medicamente pentru eliminarea apei și anumite medicamente pentru tratarea problemelor cu inima. Intervenţii chirurgicale şi anestezice Dacă urmează să vi se efectueze o puncţie spinală sau lombară sau o intervenţie chirurgicală în care se utilizează o anestezie epidurală sau spinală, spuneţi medicului dumneavoastră că utilizaţi Enoxaparină-BP. Sarcina şi alăptarea Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament. Dacă sunteţi gravidă şi aveţi o proteză valvulară cardiacă, este posibil să aveţi un risc crescut de apariţie a cheagurilor de sânge. Medicul dumneavoastră trebuie să discute despre acesta cu dumneavoastră. Dacă alăptaţi sau intenţionaţi să alăptaţi, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră pentru sfaturi înainte de a utiliza acest medicament. Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor Enoxaparină-BP nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Se recomandă ca denumirea comercială şi seria medicamentului pe care îl utilizaţi să fie înregistrate de către medicul dumneavoastră.

Cum se utilizează

Enoxaparină-BP Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră sau farmacistul. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Administrarea acestui medicament − În mod normal, medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor administra EnoxaparinăBP, deoarece trebuie administrat în injecție. − Enoxaparină-BP se administrează, de obicei, prin injectare sub piele (subcutanat). − Enoxaparină-BP se poate administra în venă (intravenos) după anumite tipuri de infarct miocardic sau intervenţii chirurgicale. − Enoxaparină-BP poate fi introdus în tubul care părăseşte corpul dumneavoastră (linia arterială), la începutul unei şedinţe de dializă. − Nu injectaţi Enoxaparină-BP în muşchi. Ce doză vă va fi administrată Medicul dumneavoastră va decide cât Enoxaparină-BP să vă administreze. Cantitatea va depinde de motivul pentru care este utilizat. Dacă aveţi probleme cu rinichii, este posibil să vi se administreze o doză mai mică de EnoxaparinăBP. 1) Tratarea cheagurilor de sânge care se găsesc în sângele dumneavoastră − Doza recomandată este de 150 UI (1,5 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, administrată o dată pe zi, sau 100 UI (1 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, administrată de două ori pe zi. − Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să utilizaţi Enoxaparină-BP. 2) Împiedicarea formării cheagurilor de sânge în sângele dumneavoastră, în timpul intervenţiilor chirurgicale sau pe perioade de mobilitate limitată, din cauza unei afecţiuni − Doza va depinde de probabilitatea cu care este posibil să dezvoltaţi un cheag de sânge. Vi se vor administra 2000 UI (20 mg) sau 4000 UI (40 mg) de Enoxaparină-BP în fiecare zi. − Dacă urmează să vi se efectueze o intervenţie chirurgicală, prima injecţie vă va fi administrată, de obicei, cu 2 ore sau 12 ore înainte de intervenţia chirurgicală. − Dacă aveţi mobilitatea restricţionată din cauza unei afecţiuni, vi se vor administra, în mod normal, 4000 UI (40 mg) de Enoxaparină-BP în fiecare zi. − Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să vi se administreze Enoxaparină-BP. 3) Împiedicarea formării cheagurilor de sânge când aveţi angină instabilă sau după ce aţi avut un infarct miocardic Enoxaparină-BP poate fi utilizat pentru două tipuri diferite de infarct miocardic. Doza de Enoxaparină-BP care vă este administrată va depinde de vârsta dumneavoastră şi de tipul de infarct miocardic pe care l-aţi avut. Tipul de infarct miocardic NSTEMI (infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST): − Doza recomandată este de 100 UI (1 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, la interval de 12 ore. − În mod normal, medicul dumneavoastră vă va recomanda să luaţi şi acid acetilsalicilic. − Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să vi se administreze Enoxaparină-BP. Tipul de infarct miocardic STEMI (infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST), dacă aveţi vârsta sub 75 ani: − Vi se va administra o doză iniţială de 3000 UI (30 mg) Enoxaparină-BP, sub formă unei injecţii în venă. − În acelaşi timp, vi se va administra Enoxaparină-BP sub formă de injecţie sub piele (injecţie subcutanată). Doza recomandată este de 100 UI (1 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, la interval de 12 ore. − În mod normal, medicul dumneavoastră vă va recomanda să luaţi şi acid acetilsalicilic. − Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să vi se administreze Enoxaparină-BP. Tipul de infarct miocardic STEMI, dacă aveţi vârsta de 75 ani sau peste: − Doza recomandată este de 75 UI (0,75 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, la interval de 12 ore. − Doza maximă de Enoxaparină-BP care vă va fi administrată la primele două injecţii este de 7500 UI (75 mg). − Medicul dumneavoastră va decide cât timp trebuie să vi se administreze Enoxaparină-BP. La pacienţii cărora li se efectuează o intervenţie chirurgicală numită angioplastie coronariană percutană (PTCA): − În funcţie de momentul la care vi s-a efectuat ultima administrare de Enoxaparină-BP, medicul dumneavoastră poate decide să vă administreze o doză suplimentară de Enoxaparină-BP înainte de intervenţia chirurgicală de PTCA. Aceasta se va administra sub formă de injecţie în venă. 4) Împiedicarea formării cheagurilor de sânge în tubulatura dispozitivului de dializă − Doza recomandată este de 100 UI (1 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală. − Enoxaparină-BP este introdus în tubul care părăseşte corpul (linia arterială), la începutul unei şedinţe de dializă. Această cantitate este, de obicei, suficientă pentru o şedinţă cu durata de 4 ore. Cu toate acestea, medicul dumneavoastră vă poate administra o doză suplimentară de 50 UI până la 100 UI (0,5 mg până la 1 mg) pentru fiecare kilogram de greutate corporală, dacă este necesar. Auto-injectarea cu Enoxaparină-BP Dacă dumneavoastră sunteţi în stare să vă auto-injectaţi cu Enoxaparină-BP, medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor arăta cum să vă faceţi injecţia. Nu încercaţi să vă faceţi singur injecţia dacă nu aţi fost instruit cum să o faceţi. Dacă nu sunteţi sigur ce trebuie să faceţi, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. Administrarea injecţiei în mod corespunzător, sub piele (numită „administrare subcutanată”) va ajuta la reducerea durerii şi a apariţiei vânătăilor la locul de injectare. Înainte de auto-injectarea cu Enoxaparină-BP − Adunaţi obiectele de care aveţi nevoie: seringă, tampon cu alcool sau săpun şi apă, şi container pentru colectarea seringilor. − Verificaţi data expirării pe medicament. Nu utilizaţi medicamentul dacă data expirării a trecut. − Verificaţi ca seringa să nu fie deteriorată şi ca medicamentul din interiorul seringii să fie sub forma unei soluţii clare. Dacă acestea nu sunt aşa, utilizaţi o altă seringă. − Fiţi sigur că ştiţi exact câtă soluţie trebuie să vă injectaţi. − Verificaţi-vă abdomenul pentru a vedea dacă ultima injecţie a cauzat înroşire, schimbare a culorii pielii, umflătură, scurgere sau dacă locul este încă dureros. Dacă este aşa, spuneţi medicului dumneavoastră sau asistentei medicale. Instrucţiuni pentru auto-injectarea cu Enoxaparină-BP Pregătirea locului de injecţie 1) Alegeţi o zonă în drepta sau stânga abdomenului. Aceasta trebuie să fie la cel puţin 5 cm distanţă faţă de buric, şi în afară, către părţile laterale. − Nu vă auto-injectaţi în zona de 5 cm din jurul buricului sau în jurul cicatricilor sau vânătăilor deja existente. − Schimbaţi locul de injectare, între partea stângă şi dreaptă a abdomenului, în funcţie de zona în care v-aţi injectat ultima oară. 2) Spălaţi-vă mâinile. Curăţaţi (nu frecaţi) zona în care veţi face injecţia cu un tampon cu alcool sau cu săpun şi apă. 3) Aşezaţi-vă sau întindeţi-vă într-o poziţie confortabilă astfel încât să fiţi relaxat. Asiguraţi-vă că vedeţi locul în care vă veţi face injecţia. Pentru aceasta, este ideal să folosiţi un şezlong, un scaun cu spătarul înclinat sau un pat cu suprafaţa ridicată într-o parte cu ajutorul pernelor. Selectarea dozei dumneavoastră 1) Cu atenţie, scoateţi capacul acului de pe seringă împreună cu scutul rigid de protecție. Aruncaţi capacul împreună cu scutul. − Nu apăsaţi pe piston pentru a scoate bulele de aer înainte de a vă auto-injecta. Aceasta poate duce la o pierdere de medicament. − Din momentul în care aţi îndepărtat capacul, nu lăsaţi ca acul să atingă nimic. Aceasta este necesar pentru ca acul să rămână curat (steril). 2) Atunci când cantitatea de medicament din seringă se potriveşte deja cu doza prescrisă pentru dumneavoastră, nu este necesar să ajustaţi doza. Acum dumneavoastră sunteţi gata să vă injectaţi. 3) Atunci când doza depinde de greutatea dumneavoastră corporală, este posibil să fie necesar să ajutaţi doza din seringă pentru a se potrivi cu doza prescrisă. În cazul acesta, puteţi să eliminaţi cantitatea suplimentară de medicament ţinând seringa îndreptată în jos (pentru a menţine bulele de aer în seringă) şi scoţând cantitatea suplimentară într-un container. 4) La vârful acului poate să apară o picătură. Dacă se întâmplă acest lucru, îndepărtaţi picătura înainte de injecţie prin lovirea uşoară a seringii cu vârful îndreptat în jos. Acum dumneavoastră sunteţi gata să vă injectaţi. Injectarea 1) Ţineţi seringa în mâna cu care scrieţi (ca pe un creion). Cu cealaltă mână, prindeţi cu grijă între degete pielea pe care aţi curăţat-o din zona abdomenului, astfel încât să formaţi un pliu între arătător şi degetul mare. − Asiguraţi-vă că veţi menţine acest pliu de piele între degete pe toată durata injectării. 2) Ţineţi seringa astfel încât acul să fie îndreptat în jos (vertical, la un unghi de 90 o). Introduceţi acul pe toată lungimea lui, în pliul de piele. 3) Apăsaţi pistonul în jos, cu degetul dumneavoastră mare. În acest mod, medicamentul va fi injectat în ţesutul gras al abdomenului. Terminaţi injectarea utilizând tot medicamentul din seringă. 4) Scoateţi acul din locul injectării, trăgându-l drept în afară. Ţineţi acul departe de dumneavoastră şi de ceilalţi. Acum puteţi să eliberaţi pliul de piele. Atunci când aţi terminat 1) Pentru a evita învineţirea, nu frecaţi locul injecţiei după ce aţi terminat auto-injectarea. 2) Aruncaţi seringa într-un container pentru obiecte ascuţite. Închideţi strâns capacul containerului şi aşezaţi containerul departe de îndemâna copiilor. Când acest container este plin, trebuie să-l eliminaţi aşa cum aţi fost instruit de către medicul dumneavoastră sau farmacist. Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie să fie eliminat în acord cu cerinţele locale. Schimbarea medicamentului anticoagulant ▪ Schimbarea tratamentului de la Enoxaparină-BP la medicamente care subţiază sângele, denumite antagonişti ai vitaminei K (precum warfarina) Medicul dumneavoastră vă va cere să faceţi o analiză de sânge, numită INR, şi vă va spune când să opriţi administrarea Enoxaparină-BP. ▪ Schimbarea tratamentului de la medicamente care subţiază sângele, denumite antagonişti ai vitaminei K (precum warfarina), la Enoxaparină-BP Opriţi administrarea antgonistului de vitamina K. Medicul dumneavoastră vă va cere să faceţi o analiză de sânge numită INR şi vă va spune când să începeţi administrarea de Enoxaparină-BP. ▪ Schimbarea tratamentului de la Enoxaparină-BP la anticoagulante orale cu acţiune directă Opriţi administrarea Enoxaparină-BP. Începeţi să luaţi anticoagulantul oral cu acţiune directă cu 0 până la 2 ore înainte de ora la care v-aţi fi făcut injecţia următoare, apoi continuaţi în mod obişnuit. ▪ Schimbarea tratamentului de la anticoagulante orale cu acţiune directă la Enoxaparină-BP Opriţi administrarea anticoagulantului oral cu acţiune directă. Nu începeţi administrarea Enoxaparină-BP înainte de a trece 12 ore de la ultima doză de anticoagulant cu acţiune directă. Dacă utilizaţi mai mult Enoxaparină-BP decât trebuie Dacă credeţi că aţi utilizat prea mult sau prea puţin Enoxaparină-BP, spuneţi imediat medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale, chiar dacă nu aveţi semne ale unei probleme. Dacă un copil îşi injectează sau înghite accidental Enoxaparină-BP, mergeţi imediat cu el la departamentul de urgenţe al unui spital. Dacă uitaţi să utilizaţi Enoxaparină-BP Dacă uitaţi să vă administraţi o doză, administraţi-o imediat ce vă aduceţi aminte. Nu vă administraţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Ţinerea unui jurnal vă va ajuta să vă asiguraţi că nu omiteţi o doză. Dacă încetaţi să utilizaţi Enoxaparină-BP Este important pentru dumneavoastră să continuaţi să vă administraţi injecţiile cu Enoxaparină-BP până când medicul decide să le opriţi. Dacă opriţi administrarea, puteţi face un cheag de sânge, ceea ce poate fi foarte periculos. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.

Reacții adverse posibile

Ca alte medicamente, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Reacţii adverse grave Opriţi utilizarea Enoxaparină-BP şi adresaţi-vă imediat unui medic sau unei asistente medicale dacă aveţi oricare dintre semnele unei reacţii alergice severe (cum sunt: erupţie pe piele, dificultăţi la respiraţie sau înghiţire, umflarea feţei, buzelor, limbii, cavității bucale, gâtului sau ochilor). Ca alte medicamente similare (pentru scăderea apariţiei cheagurilor de sânge), Enoxaparină-BP poate provoca sângerări. Acestea pot pune viaţa în pericol. În unele cazuri, sângerarea poate să nu fie evidentă. Adresaţi-vă imediat unui medic dacă: − aveţi orice sângerare care nu se opreşte de la sine. − aveţi semne ale unei sângerări abundente, cum sunt: vă simţiţi slăbit, sunteţi palid, ameţit şi aveţi dureri de cap sau aveţi o umflătură inexplicabilă. Medicul dumneavoastră poate decide să vă ţină sub supraveghere atentă sau să vă schimbe medicamentul. Trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastră: - dacă aveţi orice semn de blocare a unui vas de sânge de către un cheag de sânge, cum sunt: − durere sub formă de crampe, roşeaţă, căldură sau umflare la nivelul unuia dintre picioare acestea sunt simptome de tromboză venoasă profundă − senzaţie de lipsă de aer, durere toracică, leşin sau tuse cu sânge – acestea sunt simptome de embolie pulmonară - dacă aveţi o erupţie dureroasă, cu pete de culoare roşu închis sub piele, care nu dispar atunci când le apăsaţi. Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă solicite să efectuaţi o analiză de sânge pentru a verifica numărul de trombocite. Alte reacţii adverse Foarte frecvente (pot afecta mai mult de 1 din 10 persoane): − sângerare − creştere a valorilor enzimelor ficatului. Frecvente (pot afecta până la 1 din 10 persoane): − vă apar vânătăi cu mai multă uşurinţă decât de obicei - aceasta poate fi determinată de o problemă a sângelui, însoţită de scăderea numărului de trombocite − pete roz pe piele - este mai probabil ca acestea să apară în zona în care a fost injectat Enoxaparină-BP − erupţii trecătoare pe piele (blânde, urticarie) − mâncărime şi roşeaţă pe piele − apariţia de vânătăi sau durere la locul injectării − scădere a numărului de globule roşii din sânge − număr crescut de trombocite în sânge − durere de cap. Mai puţin frecvente (pot afecta până la 1 din 100 de persoane): − durere de cap severă, instalată brusc - acesta poate fi un semn de sângerare în creier − − − − senzaţie dureroasă sau de umflare în stomac - este posibil să aveţi o sângerare în stomac leziuni mari pe piele, de culoare roşie, cu forme neregulate, însoţite sau nu de vezicule iritaţie pe piele (iritaţie locală) îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, iar urina dumneavoastră devine închisă la culoare aceasta poate fi o problemă cu ficatul. Rare (pot afecta până la 1 din 1000 de persoane): − reacţie alergică severă – semnele pot include: o erupţie trecătoare pe piele, probleme la înghiţire sau la respiraţie, umflare a buzelor, feţei, gâtului sau limbii − creştere a valorilor potasiului în sânge – acesta este mai probabil să apară la persoanele cu probleme cu rinichii sau cu diabet zaharat. Medicul dumneavoastră va putea verifica aceasta prin efectuarea unei analize de sânge. − creştere a numărului de eozinofile din sânge – medicul dumneavoastră va putea verifica aceasta prin efectuarea unei analize de sânge. − cădere a părului − osteoporoză (o afecţiune în care oasele dumneavoastră sunt mai predispuse la a se rupe) după administrare de lungă durată − senzaţie de furnicături, amorţeală sau slăbiciune musculară (în special în partea inferioară a corpului), atunci când vi s-a efectuat o puncţie spinală sau o anestezie spinală − pierdere a controlului asupra vezicii sau anusului (astfel încât nu mai puteţi controla mersul la toaletă) − noduli tari sau moi la nivelul locului de injectare. Raportarea reacţiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale: www.amdm.gov.md sau e-mail: [email protected] Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Cum se păstrează

Enoxaparină-BP A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. A nu se congela. Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor. Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe etichetă sau pe cutie după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. Nu utilizaţi acest medicament dacă observaţi o spărtură în seringă, particule în soluţie sau o culoare anormală a soluţiei (vezi punctul „Cum arată Enoxaparină-BP şi conţinutul ambalajului”). Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.