Umflături

Actualizat: 19 octombrie 2026

Despre boală

Este obișnuit ca oamenii să aibă umflături și excrescențe pe piele. Acestea pot fi cauzate de multe lucruri.

Acestea pot:

fi moi sau tari la atingere
se deplasa
fi foarte mici sau de mărimea unei mingi de golf
fi o umflătură sub piele sau o excrescență care atârnă de piele

Cauze și factori de risc

Există multe cauze posibile ale umflăturilor și excrescențelor.

Simptomele dumneavoastră vă pot da o idee despre cauză, dar nu vă autodiagnosticați.

Consultați medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă) sau dacă umflătura persistă după 2 săptămâni.

Umflături oriunde pe corp

Cauze posibile ale umflăturilor de pe corp
Umflătură	Cauză posibilă
Excrescență mică, cărnoasă pe piele	Acrocordoane (excrescențe cutanate)
Umflătură moale, maleabilă, care se mișcă	Lipom
Umflătură netedă sub piele	Chist cutanat
Umflătură dureroasă, umflată, cu febră	Abces cutanat
Umflătură inițial nedureroasă, care apoi crește și devine dureroasă	Sarcom de țesut moale

Umflături la subraț, gât sau în zona inghinală

Cauze posibile ale umflăturilor de la subraț, gât sau zona inghinală
Umflătură	Cauză posibilă
Umflare pe partea laterală a gâtului, la subraț sau în zona inghinală	Ganglioni limfatici umflați
Umflătură în zona inghinală	Hernie
Umflătură pe partea din față a gâtului	Gușă
Excrescențe cărnoase în jurul zonei inghinale	Negi genitali
Umflare pe partea laterală a gâtului, la subraț sau în zona inghinală care nu se reduce	Limfom non-Hodgkin

Umflături în jurul anusului

Cauze posibile ale umflăturilor din jurul anusului
Umflătură	Cauză posibilă
Una sau mai multe umflături în jurul anusului, adesea cu mâncărime sau durere	Hemoroizi
Umflătură la nivelul anusului și incapacitatea de a controla scaunul	Prolaps rectal

Umflătură la sân sau testicul

Cauze posibile ale umflăturii la sân sau testicul
Umflătură	Cauză posibilă
Umflătură sau umflare la sâni	Umflături la sân
Umflătură sau umflare la testicule	Umflături și umflări testiculare

Umflături pe mâini

Cauze posibile ale umflăturilor de pe mâini
Umflătură	Cauză posibilă
Umflătură netedă pe mână, încheietura mâinii sau deget	Chist ganglionar
Excrescență aspră pe mână sau deget	Negi

Diagnostic și analize

Medicul de familie vă va examina umflătura. Este posibil să vă poată spune care este cauza acesteia.

Dacă nu este sigur, vă poate trimite la spital pentru investigații, cum ar fi o biopsie (când se prelevează și se analizează o mostră foarte mică din umflătură) sau o ecografie.

Analize și investigații

Ecografia · Biopsia · TSH (hormonul de stimulare tiroidiană)

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată

Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:

aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
aveți febră (temperatură ridicată)
sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Testul TSH (hormon de stimulare tiroidiană)

Ce este testul TSH?

TSH înseamnă hormon de stimulare tiroidiană. Un alt nume pentru acesta este tirotropina. Testul TSH este o analiză de sânge care măsoară acest hormon. Un nivel de TSH prea mare sau prea mic poate fi un semn al unei probleme tiroidiene.

Tiroida este o glandă mică, în formă de fluture, situată în partea din față a gâtului dumneavoastră. Tiroida produce hormoni care controlează modul în care corpul dumneavoastră folosește energia. Hormonii tiroidieni afectează aproape fiecare organ și controlează multe dintre cele mai importante funcții ale corpului. De exemplu, aceștia influențează respirația, ritmul cardiac, greutatea, digestia și chiar starea de spirit. Dacă nu aveți suficienți hormoni tiroidieni în sânge, multe dintre funcțiile corpului vor încetini. Dar dacă aveți prea mulți, multe funcții ale corpului se vor accelera.

Tiroida dumneavoastră este controlată de o glandă din creier numită glanda pituitară. Glanda pituitară produce hormonul de stimulare tiroidiană (TSH). TSH îi spune tiroidei de cât hormon tiroidian are nevoie să producă.

Dacă nivelul hormonului tiroidian din sângele dumneavoastră este prea scăzut, glanda pituitară produce cantități mai mari de TSH pentru a-i spune tiroidei să lucreze mai intens. Dacă nivelul hormonului tiroidian este prea ridicat, glanda pituitară produce puțin sau deloc TSH. Măsurând nivelul de TSH din sânge, puteți afla dacă tiroida dumneavoastră produce nivelul corect de hormoni.

Alte denumiri: test de tirotropină, hormon tireotrop

Pentru ce se folosește?

Un test TSH este folosit pentru a afla cât de bine funcționează tiroida dumneavoastră. Poate indica dacă aveți hipertiroidism (prea mult hormon tiroidian) sau hipotiroidism (prea puțin hormon tiroidian) în sânge. Dar un test TSH nu poate arăta ce cauzează o problemă tiroidiană.

Dacă luați medicamente cu hormoni tiroidieni pe bază de rețetă din cauza hipotiroidismului sau pentru că vi s-a extirpat tiroida, veți face periodic teste TSH pentru a vă verifica nivelul hormonilor tiroidieni. Această testare se face pentru a verifica dacă luați doza corectă de medicament. Testele TSH sunt, de asemenea, folosite pentru a monitoriza nivelul hormonilor tiroidieni după tratamentul pentru hipertiroidism.

De ce am nevoie de un test TSH?

Este posibil să aveți nevoie de un test TSH dacă aveți simptome de prea mult sau prea puțin hormon tiroidian în sânge.

Hipertiroidismul se mai numește și tiroidă hiperactivă. Faptul de a avea mai mulți hormoni tiroidieni decât aveți nevoie accelerează funcțiile organismului și provoacă simptome care pot varia de la o persoană la alta. Simptomele pot include:

Scădere în greutate, chiar dacă mâncați mai mult decât de obicei
Bătăi rapide sau neregulate ale inimii
Nervozitate sau iritabilitate
Tulburări de somn
Oboseală
Tremurături ale mâinilor, slăbiciune musculară
Transpirație sau sensibilitate crescută la căldură
Scaune frecvente sau diaree
Gușă (tiroidă mărită care poate face gâtul să pară umflat)

Adulții peste 60 de ani pot avea simptome diferite față de adulții mai tineri. De exemplu, își pot pierde pofta de mâncare sau se pot retrage din relațiile cu ceilalți. Uneori, acest lucru poate fi confundat cu depresia sau demența.

Hipotiroidismul (prea puțin hormon tiroidian) se mai numește și tiroidă hipoactivă. Lipsa unei cantități suficiente de hormon tiroidian încetinește funcțiile organismului și provoacă simptome care pot varia de la o persoană la alta. Simptomele pot include:

Oboseală
Creștere în greutate
Sensibilitate crescută la frig
Dureri articulare și musculare
Piele uscată
Păr uscat și subțiat
Menstruații abundente sau neregulate
Probleme de fertilitate la femei
Depresie
Constipație

Deoarece hipotiroidismul se dezvoltă lent, multe persoane nu observă simptomele bolii timp de luni sau chiar ani.

Este posibil să vi se recomande, de asemenea, un test TSH și alte analize pentru a ajuta la diagnosticarea unor umflături sau noduli neobișnuiți pe tiroidă. Analizele îl vor ajuta pe medicul dumneavoastră să verifice dacă este vorba de cancer tiroidian sau noduli tiroidieni (formațiuni pe tiroidă care nu sunt canceroase).

Ce se întâmplă în timpul unui test TSH?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă de la braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură atunci când acul intră sau iese. De obicei, acest lucru durează mai puțin de cinci minute.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Este posibil să fie nevoie să întrerupeți anumite medicamente înainte de acest test, așa că spuneți-i medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Dar nu întrerupeți niciun medicament decât dacă medicul vă spune acest lucru. Dacă medicul dumneavoastră a recomandat și alte analize de sânge, este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de test. Medicul vă va anunța dacă există instrucțiuni speciale.

Există riscuri la această analiză?

Riscul unei analize de sânge este foarte mic. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Rezultatele testului TSH vă pot spune dacă tiroida produce prea mulți sau prea puțini hormoni. Dar testul nu poate explica de ce nivelurile TSH pot fi prea mari sau prea mici.

Dacă rezultatele testului nu sunt normale, medicul dumneavoastră va recomanda probabil alte analize de sânge pentru tiroidă, pentru a afla ce cauzează problema tiroidiană. Aceste analize de sânge pot include:

Testul hormonului tiroidian T4
Testul hormonului tiroidian T3
Testul anticorpilor tiroidieni pentru a ajuta la diagnosticarea unei boli tiroidiene autoimune, cum ar fi:
- Boala Graves, cea mai frecventă cauză a hipertiroidismului
- Boala Hashimoto, cea mai frecventă cauză a hipotiroidismului

În anumite cazuri, un rezultat anormal al TSH poate fi un semn al unei probleme a glandei pituitare, dar acest lucru nu se întâmplă des.

Mai trebuie să știu ceva despre testul TSH?

Nivelul dumneavoastră de TSH poate fi crescut sau scăzut chiar și atunci când glanda tiroidă este sănătoasă. De exemplu, următoarele pot influența nivelul TSH:

Unele boli grave (care nu au legătură cu tiroida) pot determina un nivel mai scăzut al TSH pentru o perioadă scurtă.
Nivelul TSH poate fi mai mare la persoanele de peste 80 de ani, chiar dacă nu au nicio problemă tiroidiană.
Sarcina influențează, de asemenea, nivelul TSH. Acesta este adesea ușor scăzut în primele trei luni. Dar, uneori, boala tiroidiană apare în timpul sarcinii. Dacă dezvoltați o boală tiroidiană în timpul sarcinii, medicul dumneavoastră vă va monitoriza starea pe tot parcursul sarcinii și după nașterea copilului. Acest lucru se datorează faptului că hipertiroidismul și, mai rar, hipotiroidismul pot continua după naștere. Dacă aveți antecedente de boală tiroidiană, asigurați-vă că discutați cu medicul dumneavoastră dacă sunteți însărcinată sau vă gândiți să rămâneți însărcinată.

Nou-născuții sunt testați în mod obișnuit cu un test TSH pentru a vedea dacă s-au născut cu hipotiroidism (hipotiroidism congenital).

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

nodulul dumneavoastră crește
nodulul dumneavoastră este dureros, roșu sau fierbinte
nodulul dumneavoastră este dur și nu se mișcă
nodulul dumneavoastră persistă mai mult de 2 săptămâni
un nodul reapare după ce a fost îndepărtat
aveți un nodul la sân sau la testicule
aveți o umflătură pe partea laterală a gâtului, la subsuoară sau în zona inghinală care nu se reduce în decurs de 2 săptămâni

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).