Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Ulcer gastric și duodenal

Actualizat: · Cod ICD-10: K25, K26

Despre boală

Ulcerul gastric este o afecțiune care provoacă durere abdominală, de obicei în partea superioară a burții, adesea descrisă ca o senzație de arsură și mai intensă noaptea. Alte simptome includ indigestie, arsuri la stomac, balonare și greață. Tratamentul depinde de cauză și poate include antibiotice sau medicamente pentru reducerea acidului gastric.

Simptome

Simptomele ulcerului gastric

Principalul simptom al ulcerului gastric este durerea de burtă (abdominală).

Durerea:

  • este de obicei în partea superioară a burții dumneavoastră
  • poate fi resimțită ca o senzație de arsură
  • este adesea mai intensă noaptea

Alte simptome ale ulcerului gastric includ indigestia, arsurile la stomac (senzație de arsură în piept), balonarea și greața sau vărsăturile.

Ce puteți face pentru a ameliora simptomele ulcerului gastric

După ce ați consultat medicul de familie, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a ușura simptomele ulcerului gastric și pentru a reduce riscul ca acesta să reapară.

Ce să faceți

  • mâncați porții mai mici

  • luați cina cu 3 până la 4 ore înainte de culcare

  • încercați să vă mențineți o greutate sănătoasă

  • luați măsuri pentru a gestiona stresul

Ce să nu faceți

  • nu luați analgezice antiinflamatoare (cum ar fi ibuprofen) fără să discutați mai întâi cu un medic

  • nu consumați alimente sau băuturi care vă declanșează simptomele, care pot include alimente grase sau picante, cafea și ciocolată

  • nu fumați

  • nu beți prea mult alcool

Cauze și factori de risc

Principalele cauze ale ulcerului gastric sunt:

  • infecția cu bacteria Helicobacter pylori (H. pylori)
  • utilizarea regulată a analgezicelor antiinflamatoare (AINS), cum ar fi ibuprofenul

Ulcerul gastric este, de asemenea, mai frecvent la persoanele care fumează, iar riscul de a dezvolta unul crește odată cu înaintarea în vârstă.

Diagnostic și analize

Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea un ulcer gastric, poate recomanda câteva analize pentru a verifica ce cauzează simptomele dumneavoastră.

Aceste analize pot include:

  • un test respirator pentru a depista bacteria H. pylori, în cadrul căruia luați o tabletă sau o băutură specială și suflați într-un tub
  • o analiză a unei probe de scaun
  • o analiză de sânge

De asemenea, medicul de familie vă poate cântări și vă poate palpa burta.

Este posibil să fiți trimis și pentru o gastroscopie (o procedură în care un tub lung, subțire și flexibil, cu o cameră mică la capăt, este introdus pe gură până în stomac).

Analize și investigații

Gastroscopia · Analizele de sânge · Testele pentru Helicobacter pylori

Gastroscopie

De ce se face o gastroscopie

Ați putea fi trimis(ă) pentru o gastroscopie pentru a:

  • verifica ce cauzează orice simptome digestive, cum ar fi indigestia, dificultatea la înghițire, durerea de stomac, scaunul negru și lipicios sau vărsăturile cu sânge
  • trata probleme ale sistemului digestiv, de exemplu lărgirea tubului digestiv (esofagului), îndepărtarea unor excrescențe sau oprirea sângerării
  • verifica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul esofagian

Pregătirea pentru gastroscopie

Înainte de gastroscopie, ar trebui să vi se spună:

  • când și unde veți avea procedura
  • când trebuie să încetați să mâncați și să beți înainte de test
  • despre unele medicamente care vi se pot oferi înainte de test
  • cât de mult este posibil să așteptați pentru rezultate

Anunțați spitalul dacă sunteți însărcinată.

În ziua gastroscopiei, va trebui să încetați să mâncați cu cel puțin 6 ore înainte de test, dar este posibil să puteți bea înghițituri mici de apă.

Aduceți detaliile oricăror medicamente pe care le luați și urmați orice instrucțiuni pe care vi le dă spitalul cu privire la administrarea medicamentelor dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unei gastroscopii

Înainte de gastroscopie

Veți discuta cu o asistentă medicală despre ce urmează să se întâmple. Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră și istoricul medical.

Vi se va oferi ceva care să vă ajute să vă simțiți mai bine și să ușureze investigația, cum ar fi:

  • spray cu anestezic local – pentru a amorți partea din spate a gurii și interiorul gâtului
  • sedare – medicament administrat printr-un tub subțire în braț, pentru a vă ajuta să vă relaxați
În timpul gastroscopiei

În timpul acestei proceduri:

  1. Un tub subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior, este introdus prin gură sau prin nas și coboară pe gât până în stomac.
  2. Este posibil să aveți senzația de greață. Aceasta ar trebui să înceteze odată ce tubul ajunge în stomac, iar sedarea poate ajuta la prevenirea acestei senzații.
  3. Se pompează aer pentru a umfla stomacul – este posibil să vă simțiți balonat(ă) și să eructați de câteva ori.
  4. Se poate preleva o mostră de celule pentru a verifica dacă există cancer (biopsie) – nu veți simți nimic dacă se întâmplă acest lucru.

Gastroscopia nu ar trebui să fie dureroasă. Dar puteți cere oricând oprirea procedurii.

Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute.

Dar este posibil să rămâneți în spital aproximativ 4 ore, din momentul în care ajungeți până când plecați acasă.

După o gastroscopie

După terminarea gastroscopiei, veți fi mutat(ă) într-o cameră de recuperare.

Ar trebui să puteți merge acasă imediat ce vă simțiți suficient de bine. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru se întâmplă în câteva ore.

Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.

De asemenea, ar trebui să evitați oricare dintre următoarele timp de 24 de ore după sedare:

  • consumul de alcool
  • condusul
  • folosirea utilajelor
  • semnarea documentelor importante

Dacă ați primit un spray anestezic local, ar trebui să așteptați o oră înainte de a mânca sau bea.

Este posibil să aveți unele dureri de stomac și de gât după o gastroscopie. Acest lucru este normal și ar trebui să treacă în câteva ore.

Posibile complicații ale gastroscopiei

Gastroscopia este o procedură frecventă și simplă. Complicațiile sunt rare, dar pot include:

  • o reacție la sedare
  • sângerare la nivelul stomacului
  • infecție
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

După gastroscopie, aveți oricare dintre următoarele:

  • febră (temperatură ridicată) sau vă simțiți cald(ă), rece sau cu frisoane
  • scaun închis la culoare sau negru, ca smoala
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă:
  • vărsați în mod repetat
  • vărsați sânge
  • aveți dificultăți de respirație
Informații:

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Obținerea rezultatelor gastroscopiei

Un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele gastroscopiei înainte de a părăsi spitalul. Dacă vi s-a prelevat o mostră de celule (biopsie), va trebui să așteptați rezultatele.

Vi se poate programa o consultație de control pentru a discuta rezultatele și posibilele tratamente care v-ar putea ajuta.

Rezultatele biopsiei

Rezultatele unei biopsii pot dura câteva săptămâni.

Dacă rezultatele indică faptul că aveți cancer, veți fi pus(ă) în legătură cu o echipă specializată în îngrijirea cancerului.

Sprijin după o gastroscopie

Pentru multe persoane, o gastroscopie nu va descoperi nimic îngrijorător.

Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă vă simțiți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile și, de obicei, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Teste pentru Helicobacter pylori (H. pylori)

Ce sunt testele pentru Helicobacter pylori (H. pylori)?

Helicobacter pylori (H. pylori) este un tip comun de bacterie care infectează mucoasa stomacului și prima parte a intestinului subțire. Majoritatea persoanelor cu H. pylori nu au niciodată simptome. Dar la unele persoane, bacteria poate cauza probleme digestive.

H. pylori este cea mai frecventă cauză a ulcerelor peptice, care sunt leziuni ce se formează în principal în stomac și în partea superioară a intestinului subțire. H. pylori poate cauza, de asemenea, gastrită (inflamația și iritarea mucoasei stomacului). Fără tratament, gastrita cu H. pylori poate dura toată viața și poate crește riscul de a dezvolta cancer gastric.

Cercetătorii nu sunt siguri cum se infectează oamenii cu această bacterie. H. pylori se poate transmite de la o persoană la alta prin contactul cu vărsăturile, scaunul sau saliva unei persoane infectate. Bacteria se poate răspândi și prin alimente și apă contaminate.

Oricine este expus la H. pylori se poate îmbolnăvi de o infecție cu H. pylori. Dar infecția cu H. pylori se contractă cel mai des în copilărie. Testarea pentru această bacterie poate stabili dacă H. pylori cauzează gastrită sau alte afecțiuni care provoacă indigestie persistentă. Dacă da, tratamentul poate elimina bacteria, astfel încât mucoasa stomacului dumneavoastră să se poată vindeca.

Există diferite modalități de a testa o infecție cu H. pylori. Cele mai frecvente teste folosesc probe din respirația sau scaunul dumneavoastră. În anumite cazuri, testele se efectuează pe o probă de țesut prelevată din interiorul stomacului.

Alte denumiri: antigen H. pylori în scaun, teste respiratorii pentru H. pylori, test respirator cu uree, test rapid de urează (RUT) pentru H. pylori, cultură H. pylori

Pentru ce sunt folosite?

Testele pentru H. pylori sunt folosite pentru:

  • A afla dacă o infecție cu H. pylori este cauza simptomelor digestive
  • A afla dacă tratamentul a vindecat o infecție cu H. pylori

Deoarece există multe cauze posibile ale simptomelor digestive, medicii recomandă adesea teste pentru alte afecțiuni digestive împreună cu un test pentru H. pylori.

De ce am nevoie de un test pentru H. pylori?

Este posibil să aveți nevoie de un test pentru H. pylori dacă aveți simptome de gastrită sau de ulcer. Aceste afecțiuni sunt adesea cauzate de bacteria H. pylori. Simptomele pot include:

  • Durere în partea superioară a abdomenului (burtă)
  • Balonare (senzație de plenitudine sau umflare a burții)
  • Senzația de sațietate prea devreme în timpul mesei
  • Greață și vărsături
  • Eructații (râgâieli)
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Scădere în greutate

Gastrita poate duce la ulcer, care este o afecțiune mai gravă. Simptomele ulcerului pot deveni severe dacă apar complicații. Solicitați imediat ajutor medical dacă aveți:

  • Semne de sângerare gastrică, care includ:
    • Scaun negru sau cu aspect de păcură
    • Sânge roșu în vărsături sau vărsături care arată ca zațul de cafea
  • Durere abdominală bruscă, ascuțită sau severă, care nu dispare
  • Amețeală sau leșin
  • Puls rapid (bătăi ale inimii) sau alte simptome de șoc
  • O schimbare sau agravare a simptomelor dacă știți deja că aveți ulcer

Dacă ați fost tratat(ă) pentru o infecție cu H. pylori, este posibil să aveți nevoie de testare pentru a vedea dacă tratamentul a reușit să elimine toate bacteriile. Dacă H. pylori rămâne în organism, se poate înmulți și poate cauza din nou simptome.

Ce se întâmplă în timpul testării pentru H. pylori?

Testul respirator se mai numește și testul respirator cu uree. În general, include următorii pași:

  • Mai întâi, veți sufla într-un recipient pentru a oferi o probă din respirația dumneavoastră.
  • Apoi veți înghiți o pastilă sau un lichid care conține uree. Ureea este un produs rezidual normal care se găsește în sânge. Ureea folosită pentru test conține atomi speciali de carbon. Dacă aveți H. pylori, bacteria va transforma ureea în dioxid de carbon care include acești atomi de carbon. Corpul dumneavoastră va elimina dioxidul de carbon prin aerul pe care îl expirați.
  • La câteva minute după înghițirea ureei, veți oferi o altă probă din respirația dumneavoastră.
  • Cele două probe de respirație vor fi testate și comparate între ele. Dacă aveți bacteria H. pylori în stomac:
    • Atomii speciali de carbon din uree vor apărea în a doua probă de respirație.
    • A doua probă de respirație va conține mai mult dioxid de carbon decât prima.

Teste din scaun. Există diferite modalități de a verifica o probă de scaun pentru H. pylori:

  • Testele antigenice sunt cel mai frecvent tip de test pentru H. pylori. Antigenele sunt un tip de proteină. Testul verifică proba dumneavoastră pentru antigene care provin de la H. pylori.
  • Testele PCR verifică proba dumneavoastră pentru material genetic de la H. pylori.

Medicul vă va oferi probabil un recipient sau un kit cu instrucțiuni despre cum să recoltați o probă de scaun. Există diferite modalități de a recolta proba, așa că urmați cu atenție instrucțiunile. În general, va trebui să:

  • Etichetați recipientul cu numele dumneavoastră, data și ora recoltării.
  • Recoltați o probă de scaun conform instrucțiunilor. Aceasta implică de obicei folosirea unui recipient curat și uscat sau a unei hârtii speciale ori folii de plastic așezate peste toaletă pentru a prinde scaunul.
  • Asigurați-vă că scaunul nu se amestecă cu urină, hârtie igienică sau apă din toaletă.
  • Închideți bine recipientul.
  • Spălați-vă bine mâinile cu apă și săpun.
  • Returnați recipientul conform instrucțiunilor.

Dacă recoltați o probă din scutece, veți primi instrucțiuni speciale pentru folosirea foliei de plastic în interiorul unui scutec curat. În anumite cazuri, un medic poate folosi un tampon pentru a preleva o probă de scaun din rect.

Endoscopie. Dacă alte teste nu oferă suficiente informații pentru un diagnostic, medicul poate recomanda o procedură numită endoscopie. Medicul va folosi un endoscop pentru a examina esofagul (tubul care leagă gura de stomac), mucoasa stomacului și o parte din intestinul subțire. În timpul procedurii:

  • Vă veți întinde pe o masă de examinare.
  • Vi se vor administra medicamente pentru a vă ajuta să vă relaxați și pentru a vă amorți gâtul, astfel încât să nu simțiți durere.
  • Medicul va introduce un tub subțire (un endoscop) prin gură și în stomac. Tubul are o lumină și o cameră pentru a permite medicului să vă examineze.
  • Medicul poate preleva o biopsie pentru a îndepărta mici probe de țesut. Țesutul va fi trimis la un laborator pentru a fi testat pentru H. pylori și alte afecțiuni care ar putea cauza simptome.
  • După procedură, vă veți recupera timp de o oră sau două, până când trece efectul medicamentului.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru testare?

Înainte de a face un test pentru H. pylori, este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente timp de două săptămâni până la o lună. Acestea includ multe medicamente pe care le puteți lua pentru simptomele dumneavoastră. Asigurați-vă că discutați cu medicul dumneavoastră despre toate medicamentele pe care le luați în prezent.

Pentru o endoscopie, este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de procedură. Este posibil să fiți somnoros(oasă) după aceea, așa că planificați să vă aducă cineva acasă.

Există riscuri la testare?

Nu există niciun risc cunoscut la testele de respirație sau de scaun.

În timpul unei endoscopii, este posibil să simțiți un oarecare disconfort atunci când tubul este introdus, dar complicațiile grave sunt rare. Există un risc foarte mic de perforare a intestinului. Dacă vi se face o biopsie, există un risc mic de sângerare în locul de unde a fost prelevată proba. Dar, de obicei, se oprește de la sine.

Ce înseamnă rezultatele?

Un rezultat negativ (normal) la testul pentru H. pylori înseamnă că probabil nu aveți o infecție cu H. pylori. Medicul dumneavoastră poate recomanda alte analize pentru a afla cauza simptomelor.

Un rezultat pozitiv înseamnă că aveți o infecție cu H. pylori. Medicul vă va prescrie de obicei unul sau mai multe antibiotice pentru a trata infecția. De regulă, veți lua și alte medicamente pentru a ameliora simptomele și a ajuta la vindecarea stomacului. După terminarea tratamentului, medicul poate recomanda repetarea testelor pentru a se asigura că bacteria H. pylori a fost eliminată complet.

Mai trebuie să știu ceva despre testarea pentru H. pylori?

Analizele de sânge pentru H. pylori verifică anumite proteine (anticorpi) pe care sistemul dumneavoastră imunitar le produce pentru a lupta împotriva H. pylori. Aceste teste nu sunt folosite în mod obișnuit pentru a diagnostica H. pylori. Asta pentru că testul nu poate arăta dacă anticorpii provin dintr-o infecție activă cu H. pylori pe care o aveți acum sau dintr-o infecție trecută pe care anticorpii dumneavoastră au reușit să o combată.

Dar dacă o analiză de sânge pentru H. pylori arată că nu aveți niciun anticorp împotriva H. pylori, de obicei înseamnă că nu aveați infecția în momentul în care a fost recoltată proba de sânge.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Dacă aveți sub 50 de ani și simptome de dispepsie fără semne de alarmă, se recomandă testarea non-invazivă pentru infecția cu H. pylori.
  • Dacă aveți peste 50 de ani și simptome de dispepsie, este necesară endoscopia digestivă superioară.

Tratament

Tratamentul ulcerului gastric depinde de cauza acestuia.

Vi se pot recomanda:

  • antibiotice pentru tratarea infecției cu H. pylori
  • medicamente pentru reducerea cantității de acid din stomac, cum ar fi inhibitorii pompei de protoni

Tratamentul durează de obicei de la 1 săptămână până la 2 luni, în funcție de cauza ulcerului. Este posibil să aveți nevoie de analize după tratament pentru a verifica dacă a avut efect.

Dacă simptomele revin după tratament, adresați-vă medicului de familie. Este posibil să fie nevoie să încercați un alt medicament sau să continuați să luați medicamente pentru o perioadă mai lungă.

Medicul vă poate recomanda, de asemenea:

  • schimbări ale stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat
  • întreruperea sau schimbarea medicamentelor care v-ar putea agrava simptomele
  • ajutor pentru gestionarea stresului, anxietății și depresiei, deoarece acestea vă pot agrava simptomele

Complicații

Este important să urmați tratament pentru ulcerul gastric. Dacă nu este tratat, ulcerul gastric poate duce la probleme grave care vă pot pune viața în pericol.

Acestea includ:

  • sângerare din stomac sau intestin
  • lipsa fierului (anemie feriprivă) cauzată de sângerare
  • o perforație la nivelul stomacului care poate provoca peritonită, o infecție gravă a membranei care căptușește interiorul abdomenului
  • risc crescut de cancer gastric din cauza unei infecții netratate cu H. pylori

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • aveți indigestie care nu trece cu tratament
  • durerea de burtă revine în mod repetat

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Aveți simptome de ulcer gastric și:

  • durerea de burtă se agravează sau nu dispare
  • v-ați pierdut pofta de mâncare
  • vă simțiți sătul(ă) după o cantitate foarte mică de mâncare
  • ați slăbit fără să vă propuneți
  • simțiți o umflătură (un nodul) în burtă
  • este dureros sau dificil să înghițiți
  • vărsați în mod repetat
  • vă simțiți obosit(ă) tot timpul

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • vărsați sânge roșu aprins sau voma dumneavoastră arată ca zațul de cafea
  • scaunul are sânge în el sau este negru, lipicios și foarte urât mirositor
  • aveți dureri severe de burtă
  • burta este dureroasă la atingere
  • aveți dureri în piept care au început brusc

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Semne de urgență

  • Dacă aveți sângerare digestivă (scaun negru, vărsături cu sânge), scădere ponderală inexplicabilă, anemie sau dificultăți la înghițire, este necesară endoscopia promptă.

Medicamente folosite pentru ulcer gastric și duodenal

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Medicamente pentru ulcer și reflux gastroesofagian · ATC A02B · 55

Medicamente pentru reflux, gastrită și ulcer; cele mai multe reduc producția de acid în stomac.

Peniciline · ATC J01C · 12

Peniciline: antibiotice pentru multe infecții bacteriene (gât, urechi, plămâni, piele).

Macrolide și lincosamide · ATC J01F · 11

Macrolide și lincosamide: antibiotice folosite și la persoanele alergice la penicilină.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), consensul Maastricht VI 2022.