Trombofilie
Actualizat:
Despre boală
Există 2 tipuri de trombofilie, care au cauze diferite.
| Tip | De ce apare |
|---|---|
|
Trombofilie ereditară |
Vă nașteți cu anumite gene modificate care vă cresc riscul de cheaguri de sânge |
|
Trombofilie dobândită |
Aveți un risc crescut de cheaguri mai târziu în viață din cauza unei alte afecțiuni, cum ar fi sindromul antifosfolipidic sau o problemă cu ficatul sau rinichii |
Dacă aveți trombofilie ereditară, există posibilitatea să transmiteți această afecțiune copiilor dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă poate oferi mai multe informații.
Simptome
Majoritatea oamenilor nu își dau seama că au trombofilie până când aceasta provoacă un cheag de sânge.
Simptomele unui cheag de sânge pot include:
- durere pulsantă și umflături la nivelul unui picior sau al unui braț (tromboză venoasă profundă)
- dificultăți bruște de respirație, durere în piept și tuse cu sânge (embolie pulmonară)
Avorturile spontane repetate pot fi, de asemenea, un simptom al trombofiliei.
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- aveți durere pulsantă sau crampe într-un picior, de obicei în gambă sau coapsă
- apare umflarea unui picior
- aveți pielea roșie, închisă la culoare sau caldă pe picior
Acestea ar putea fi simptomele unui cheag de sânge la nivelul piciorului.
Este posibil să aveți durere și umflături la nivelul brațului sau abdomenului dacă acolo se află cheagul de sânge.
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
- aveți dificultăți severe sau bruște de respirație ori tușiți cu sânge
- simțiți durere în piept sau în partea superioară a spatelui
- inima vă bate foarte repede
- cineva și-a pierdut cunoștința
Acestea ar putea fi semne ale unei embolii pulmonare sau ale altei afecțiuni grave.
Nu conduceți singur până la urgențe.
Persoana cu care vorbiți la 112 vă va oferi sfaturi despre ce să faceți.
Diagnostic și analize
Vi se poate recomanda o analiză de sânge pentru trombofilie dacă:
- ați avut un cheag de sânge și nu este evident de ce a apărut (de exemplu, nu sunteți supraponderal(ă) și nu fumați)
- un membru apropiat al familiei (părinte, frate sau soră) are trombofilie moștenită
- ați avut 3 sau mai multe avorturi spontane
Analizele de sânge pot verifica genele modificate sau schimbările din celulele sanguine asociate cu trombofilia.
Vi se pot recomanda ecografii sau tomografii computerizate (CT) pentru a vedea dacă există probleme cu vasele dumneavoastră de sânge.
Analize și investigații
Tomografia computerizată (CT) · Ecografia · Analizele de sânge
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
Timpul până la primirea rezultatelor tomografiei computerizate depinde de urgența investigației.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori poate dura câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul trombofiliei
În prezent, nu există un tratament curativ pentru trombofilia cauzată de genele modificate pe care le moșteniți de la părinți (trombofilie ereditară).
Trombofilia care apare mai târziu în viață (trombofilie dobândită) se poate ameliora uneori dacă este tratată cauza de bază.
Dacă medicul dumneavoastră consideră că riscul general de a face un cheag de sânge este scăzut, este posibil să nu aveți nevoie de niciun tratament.
Dacă aveți nevoie de tratament, de obicei vi se vor recomanda medicamente anticoagulante. Acestea reduc capacitatea sângelui de a se coagula, astfel încât să fie mai puțin probabil să se formeze cheaguri.
Ce puteți face dacă aveți trombofilie
Pentru multe persoane, trombofilia nu are un impact major asupra vieții. Dar există lucruri pe care le puteți face pentru a reduce riscul apariției cheagurilor de sânge.
Ce să faceți
-
rămâneți activ(ă)
-
încercați să slăbiți dacă aveți exces de greutate
-
beți multă apă pentru a evita deshidratarea – este mai probabil să faceți un cheag dacă sunteți deshidratat(ă)
-
purtați ciorapi compresivi pentru a îmbunătăți circulația sângelui în timpul zborurilor lungi – farmacistul vă poate oferi recomandări în acest sens
Ce să nu faceți
-
nu fumați
-
nu consumați mult alcool – acesta poate duce la deshidratare
-
nu stați așezat(ă) perioade lungi fără să vă mișcați, dacă puteți evita acest lucru
Important
Spuneți medicului dumneavoastră sau personalului medical că aveți trombofilie înainte de orice procedură medicală sau înainte de a începe un tratament nou cu medicamente pe bază de rețetă (inclusiv contraceptive).
Este posibil ca unele medicamente să nu fie sigure pentru dumneavoastră și s-ar putea să aveți nevoie de tratament suplimentar sau de monitorizare în timpul procedurilor medicale.
Viața cu boala
Dacă sunteți însărcinată sau plănuiți o sarcină, trebuie să vă adresați medicului de familie dacă aveți trombofilie.
Este posibil să aveți nevoie de tratament suplimentar și monitorizare pentru a reduce complicațiile.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).