Sindromul Wolff-Parkinson-White
Actualizat:
Simptome
Principalul simptom al sindromului Wolff-Parkinson-White este apariția bruscă a unui ritm cardiac foarte rapid. Acesta poate dura de la câteva secunde până la câteva ore și, de obicei, se oprește de la sine.
Cât de des apare ritmul cardiac rapid variază de la o persoană la alta și poate fi de la zilnic până la câteva ori pe an sau mai rar.
Când se întâmplă acest lucru, puteți avea simptome precum:
- o senzație de fluturare în piept sau senzația că inima vă bate puternic sau accelerat (palpitații)
- amețeală sau senzație de leșin
- respirație dificilă
- durere sau disconfort în piept
Simptomele încep de obicei la adulții cu vârste între 30 și 50 de ani, dar pot apărea la orice vârstă.
Unele persoane cu sindrom Wolff-Parkinson-White nu au niciun simptom. Uneori, afecțiunea este descoperită când faceți analize pentru un alt motiv.
Cauze și factori de risc
Riscurile sindromului Wolff-Parkinson-White
Sindromul Wolff-Parkinson-White nu este de obicei grav. Multe persoane au doar simptome ușoare. Uneori, simptomele se ameliorează sau dispar pe măsură ce înaintați în vârstă.
În cazuri rare, provoacă o bătaie rapidă a inimii care poate pune viața în pericol. Dar dacă medicii consideră că sunteți expus(ă) riscului, vi se va oferi tratament pentru a preveni acest lucru.
Cauzele sindromului Wolff-Parkinson-White
Sindromul Wolff-Parkinson-White apare atunci când vă nașteți cu o problemă la conexiunile electrice din inimă.
De obicei, acest lucru se întâmplă întâmplător. În cazuri rare, se transmite de la un părinte la copil (moștenit).
Este mai frecvent la bărbați și la persoanele cu alte afecțiuni cardiace.
Diagnostic și analize
Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea o problemă de inimă, cum ar fi sindromul Wolff-Parkinson-White, vă va trimite la un specialist în boli de inimă (cardiolog) pentru investigații.
Sindromul Wolff-Parkinson-White este de obicei diagnosticat cu ajutorul unei electrocardiograme (ECG), în cadrul căreia se pun senzori pe piept pentru a vă monitoriza inima în timp ce aveți simptome.
Alte investigații de care ați putea avea nevoie includ:
- un ECG de efort, în cadrul căruia inima vă este monitorizată în timp ce folosiți o bandă de alergare sau o bicicletă ergometrică
- purtarea unui mic monitor cardiac timp de 24 de ore sau mai mult
- o ecografie a inimii (ecocardiogramă)
- o investigație pentru a analiza mai detaliat modul în care funcționează inima, prin introducerea unor tuburi subțiri (catetere) printr-o venă până la inimă (studiu electrofiziologic)
Uneori, afecțiunea este descoperită la persoane care nu au simptome. Aceasta se numește aspect electrocardiografic de tip Wolff-Parkinson-White.
Analize și investigații
Electrocardiograma (EKG) · Ecografia · Ecocardiografia
Electrocardiograma (ECG)
De ce se efectuează un ECG (electrocardiogramă)
De obicei, vi se efectuează un ECG (electrocardiogramă) dacă un medic sau un profesionist din domeniul sănătății consideră că aveți simptome de:
- infarct miocardic
- boală coronariană
- probleme cu cât de repede sau cât de regulat vă bate inima (aritmie)
De asemenea, vi se poate efectua un ECG:
- dacă ați fost diagnosticat(ă) cu o afecțiune cardiacă sau cu o altă afecțiune care influențează cât de bine funcționează inima dumneavoastră
- înainte de a lua anumite medicamente și în timpul administrării acestora
Pregătirea pentru un ECG (electrocardiogramă)
Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă pregăti pentru un ECG (electrocardiogramă), cum ar fi:
- purtați o bluză ușor de scos și de pus
- nu aplicați loțiuni de corp, uleiuri sau pudră de talc pe piele înainte de test
- nu mâncați o masă copioasă și nu consumați cafeină înainte de un ECG de efort (test de stres)
Unor persoane poate fi necesar, de asemenea, să li se radă și să li se curețe pieptul înainte de test.
Informații:Spuneți persoanei care efectuează ECG-ul dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Acesta poate fi cineva cunoscut, o asistentă sau un membru instruit al personalului.
Ce se întâmplă în timpul unui ECG (electrocardiogramă)
Un ECG (electrocardiogramă) este efectuat de un profesionist din domeniul sănătății special instruit, într-un spital, o clinică sau la cabinetul medicului de familie.
Există 3 moduri diferite în care se poate efectua un ECG:
- în repaus
- pe o perioadă de timp, purtând un ECG portabil
- în timpul efortului fizic sau după administrarea unui medicament care modifică ritmul cardiac (test de stres)
Tipul de ECG pe care îl veți face depinde de simptomele sau afecțiunea dumneavoastră. Medicul sau specialistul vă va explica ce tip veți efectua și de ce.
Cum se efectuează un ECG de repaus
- Vi se va cere să vă scoateți hainele de pe partea superioară a corpului, în spatele unui paravan.
- Vi se va cere să vă întindeți pe spate, iar profesionistul din domeniul sănătății va aplica plasturi adezivi (numiți electrozi) pe brațe, picioare și piept. Aceștia sunt conectați la aparatul ECG.
- Va trebui să stați nemișcat(ă) câteva minute, în timp ce aparatul ECG înregistrează semnalele electrice generate de bătăile inimii.
- Profesionistul din domeniul sănătății va îndepărta plasturii adezivi de pe piele. Este posibil să simțiți un ușor disconfort atunci când plasturii sunt îndepărtați, asemănător cu momentul în care scoateți un plasture.
Este posibil să apară o ușoară iritație pe piele în zonele unde au fost plasați plasturii.
Cum se efectuează un ECG portabil
- Vi se va cere să vă scoateți hainele de pe partea superioară a corpului, în spatele unui paravan.
- Profesionistul din domeniul sănătății va aplica plasturi adezivi, numiți electrozi, pe piept și îi va fixa cu bandă adezivă. Aceștia sunt conectați la un mic aparat ECG portabil, pe care îl veți purta pe o curea în jurul taliei.
- De obicei, vi se va cere să îl purtați timp de 24 până la 48 de ore, dar poate fi purtat până la 7 zile.
- Vi se va comunica o dată și o oră la care să aduceți aparatul înapoi, după terminarea testului, pentru ca rezultatele să poată fi analizate de un specialist.
Nu puteți face baie sau duș în timp ce purtați aparatul ECG portabil. Vi se poate arăta cum să îl deconectați și reconectați dacă trebuie să îl purtați mai mult de 24 de ore.
Cum se efectuează un ECG de efort
Un ECG de efort (numit uneori test de toleranță la efort sau test de stres) se efectuează în spital.
- Vi se va cere să vă scoateți hainele de pe partea superioară a corpului, în spatele unui paravan. Este posibil să vi se dea un halat de spital pe care să îl purtați.
- Profesionistul din domeniul sănătății va aplica plasturi adezivi, numiți electrozi, pe piept, care sunt conectați la un aparat ECG.
- Vi se va cere să mergeți pe o bandă de alergare sau să pedalați pe o bicicletă ergometrică.
- Efortul va începe lent, apoi va deveni treptat mai rapid și mai dificil. Va fi oprit atunci când începeți să aveți simptome sau vă simțiți prea obosit(ă). De obicei, durează între 40 și 60 de minute.
- La terminarea testului, profesionistul din domeniul sănătății va îndepărta plasturii adezivi de pe piele. Este posibil să simțiți un ușor disconfort atunci când plasturii sunt îndepărtați, asemănător cu momentul în care scoateți un plasture.
Dacă nu puteți alerga sau pedala, vi se va administra un medicament care crește ritmul cardiac, în loc să faceți efort fizic.
Obținerea rezultatelor ECG (electrocardiogramei)
Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele ECG.
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori este posibil să aveți nevoie de alte analize.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Ecocardiogramă
De ce se face o ecocardiogramă
De obicei, vi se va face o ecocardiogramă pentru a:
- verifica dacă simptomele dumneavoastră ar putea fi cauzate de o afecțiune cardiacă
- verifica cât de bine funcționează inima dumneavoastră dacă aveți o problemă cardiacă sau ați avut probleme cardiace în trecut
De exemplu, poate fi făcută pentru a vă verifica inima după un infarct miocardic sau pentru a diagnostica afecțiuni precum insuficiența cardiacă, boala valvulară cardiacă sau boala cardiacă congenitală.
Pregătirea pentru o ecocardiogramă
În ziua ecocardiogramei, de regulă puteți mânca și bea ca de obicei.
Dar dacă aveți nevoie de o scanare mai detaliată, în care un tub subțire este introdus în gură, vi se poate cere să nu mai mâncați și să nu mai beți înainte de scanare. Veți fi informat(ă) dacă acest lucru este valabil în cazul dumneavoastră.
Informații:Spuneți persoanei care efectuează ecocardiograma dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută, o asistentă sau un membru instruit al personalului.
Ce se întâmplă în timpul unei ecocardiografii
O ecocardiografie se face de obicei în spital, de către medic.
Investigarea funcționează prin utilizarea undelor sonore (ultrasunete) pentru a crea o imagine a inimii dumneavoastră, similar cu o ecografie folosită în timpul sarcinii.
Cel mai frecvent tip de ecocardiografie se numește ecocardiografie transtoracică (ETT).
Pentru acest tip de ecocardiografie:
- Vi se va cere să vă dezbrăcați de hainele de pe jumătatea superioară a corpului și vi se va da un halat pe care să îl purtați.
- Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe o masă de examinare sau pe un pat și vi se vor aplica plasturi adezivi pe piept pentru a vă monitoriza ritmul cardiac.
- Uneori vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid (agent de contrast) într-o venă din braț. Acest lucru ajută la evidențierea mai clară a inimii și a vaselor de sânge pe imagine.
- Medicul va aplica apoi un gel care ajută la o mai bună funcționare a investigării. Acesta poate fi aplicat pe pieptul dumneavoastră sau pe dispozitivul cu ultrasunete.
- Medicul va deplasa apoi încet dispozitivul cu ultrasunete peste pieptul dumneavoastră. Aparatul emite un zgomot puternic de șuierat în timp ce funcționează, iar investigarea durează aproximativ 30 până la 40 de minute.
Alte tipuri de ecocardiografie
Există și alte tipuri de ecocardiografie care sunt uneori folosite:
- ecocardiografie de efort sau de stres – similară cu ecocardiografia transtoracică, dar vi se cere să folosiți o bandă de alergare sau o bicicletă ergometrică (sau vi se administrează un medicament care are un efect similar cu efortul fizic asupra inimii) și apoi se face o altă investigare pentru a verifica cum funcționează inima dumneavoastră
- ecocardiografie transesofagiană (ETE) – în care un tub subțire care conține un mic dispozitiv cu ultrasunete este introdus prin gură și coborât în esofag (tubul digestiv) pentru a crea o imagine mai detaliată a inimii dumneavoastră
O ETE nu este dureroasă, dar unele persoane o pot considera inconfortabilă.
Partea din spate a gâtului dumneavoastră va fi amorțită cu un spray anestezic.
Puteți cere, de asemenea, să vi se administreze un medicament sedativ înainte de investigare.
Aceasta înseamnă că nu veți dormi, dar veți fi foarte somnoros(oasă), cu o conștientizare redusă a ceea ce se întâmplă în jurul dumneavoastră.
După o ecocardiografie
Dacă vi s-a injectat lichid pentru investigare (agent de contrast), vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Dacă vi s-a administrat un sedativ pentru a vă face somnoros(oasă) în timpul investigării, veți fi dus(ă) într-o cameră de recuperare pentru a vă reveni. Cineva va trebui să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau cu taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.
Dacă ați avut o ecocardiografie transesofagiană, atunci gâtul dumneavoastră poate fi iritat, dar acest lucru ar trebui să treacă în 1 până la 2 zile.
Obținerea rezultatelor ecocardiogramei
Uneori, medicul dumneavoastră vă poate vorbi despre rezultatele ecocardiogramei în aceeași zi în care faceți investigația.
De obicei, vi se va programa o altă consultație după ecocardiografie pentru a discuta în detaliu rezultatele cu medicul dumneavoastră.
Acesta vă va explica ce a evidențiat investigația și dacă ați putea avea nevoie de alte analize sau tratamente. Puneți întrebări dacă nu sunteți sigur(ă) de ceva din ceea ce vi s-a spus.
Dacă nu ați primit nicio informație despre rezultate după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis la ecocardiografie.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul sindromului Wolff-Parkinson-White depinde de simptomele dumneavoastră și de opinia cardiologului cu privire la riscul de complicații grave.
Este posibil să nu aveți nevoie de tratament dacă nu aveți simptome sau dacă acestea sunt ușoare și apar foarte rar.
Tratament pentru oprirea bătăilor rapide ale inimii
Există câteva metode care pot ajuta atunci când aveți simptome.
Medicii vă pot învăța tehnici care pot opri bătăile prea rapide ale inimii (manevre vagale). Acestea includ, de exemplu, tusea, tehnici de respirație sau aplicarea de apă foarte rece pe față.
Dacă aceste tehnici nu funcționează, este posibil să aveți nevoie de:
- o injecție cu medicamente într-o venă pentru a restabili ritmul inimii
- o procedură care folosește electricitatea pentru a restabili ritmul inimii (cardioversie electrică)
Tratament pentru prevenirea simptomelor
Dacă simptomele persistă sau dacă există riscul unor bătăi foarte rapide ale inimii care vă pot pune viața în pericol, medicul vă poate recomanda un tratament pentru prevenirea simptomelor.
Tratamentul principal este o procedură prin care se arde sau se îngheață o mică porțiune din inimă (ablație cardiacă). De obicei, aceasta funcționează bine pentru a opri apariția simptomelor.
Medicul vă poate sfătui să evitați factorii care ar putea declanșa simptomele, cum ar fi alcoolul, cofeina sau efortul fizic intens.
Alte tratamente care vi se pot oferi includ medicamente pentru a ajuta la controlul ritmului cardiac.
Când să mergeți la medic
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
Dumneavoastră sau altcineva aveți bătăi rapide ale inimii și:
- bătăile rapide ale inimii sau palpitațiile persistă sau se agravează
- ritmul nu revine la normal după câteva minute
- aveți și alte simptome, cum ar fi amețeală, greață sau senzație de leșin, dificultăți de respirație sau durere în piept
- cineva leșină și nu poate fi trezit
- ați fost diagnosticat(ă) cu sindromul Wolff-Parkinson-White și tehnicile care v-au fost arătate pentru a opri bătăile rapide ale inimii nu funcționează
Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Medicamente folosite pentru sindromul Wolff-Parkinson-White
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Antiaritmice · ATC C01B · 2
Corectează sau previn tulburările de ritm ale inimii.
Amiodaronum — 1 produs cu rețetă
- AMIODARONA LPH 200 mgcu rețetă
Propafenonum — 1 produs cu rețetă
- RYTMONORM 150 mgcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).