Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Sindromul Reye

Actualizat:

Simptome

Simptomele sindromului Reye încep adesea la 1 până la 3 săptămâni după ce un copil se recuperează după un virus precum gripa sau varicela.

Copilul poate:

  • să aibă vărsături repetate
  • să fie somnolent(ă) și lipsit(ă) de energie
  • să se simtă confuz(ă)
  • să aibă schimbări de comportament, cum ar fi iritabilitate sau agresivitate
  • să respire rapid și să aibă ritm cardiac accelerat
  • să aibă crize (convulsii)
  • să își piardă cunoștința

Sindromul Reye afectează cel mai frecvent copiii cu vârste între 5 și 14 ani.

Uneori pot să se îmbolnăvească și copiii mai mici sau mai mari, dar este foarte rar la bebelușii sub 1 an și la cei peste 18 ani.

Cauze și factori de risc

Cauza exactă a sindromului Reye este necunoscută.

A fost asociat cu utilizarea unui tip de medicamente cunoscute sub numele de salicilați, în special aspirina, la tineri și copii sub 16 ani.

Uneori, un copil cu o afecțiune genetică rară, cum ar fi deficitul de acil-CoA dehidrogenază cu lanț mediu (MCADD), poate dezvolta sindromul Reye. Acest lucru nu are nicio legătură cu utilizarea aspirinei.

Diagnostic și analize

Dacă există posibilitatea ca copilul dumneavoastră să aibă sindromul Reye, va fi trimis la un specialist pentru câteva analize.

Analizele pot include:

  • analize de sânge și urină
  • o tomografie computerizată (CT) și o electroencefalogramă (EEG)
  • o puncție lombară – în care un ac subțire este introdus în zona lombară pentru a recolta o cantitate mică de lichid spinal pentru analiză
  • o biopsie hepatică – în care se prelevează o mică mostră de celule din ficat pentru analiză

Analize și investigații

Tomografia computerizată (CT) · Biopsia · Analizele de sânge · Puncție lombară · EEG (electroencefalogramă)

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Puncție lombară

De ce se face puncția lombară

Există câteva motive diferite pentru care ați putea avea nevoie de o puncție lombară.

Puncția lombară poate fi folosită pentru a:

  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune a creierului sau a coloanei vertebrale
  • trata o afecțiune, cum ar fi o infecție sau unele tipuri de cancer
  • vă administra un anestezic

De obicei, veți fi trimis de un medic specialist pentru a vi se face o puncție lombară. Uneori, aceasta se face dacă sunteți foarte bolnav în spital sau dacă aveți nevoie de un anestezic de urgență.

Pregătirea pentru puncția lombară

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de puncția lombară. De asemenea, îi puteți adresa orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de puncția lombară.

Puteți întreba, de asemenea, dacă puteți veni cu cineva care să vă susțină în timpul procedurii, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil.

Ce se întâmplă în timpul unei puncții lombare

Puncția lombară se face de obicei în spital. Durează în mod obișnuit aproximativ 15 până la 20 de minute, dar poate dura mai mult.

Înainte de puncția lombară, va trebui să vă dezbrăcați în spatele unui paravan și să îmbrăcați o cămașă de spital.

  1. Vi se va cere să vă așezați cu capul și umerii aplecați înainte sau să vă întindeți pe o parte, cu genunchii trași spre piept.
  2. Vi se va administra un anestezic local în zona lombară, de obicei sub formă de injecție. Aceasta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Copiilor li se administrează de obicei și un medicament (un sedativ) pentru a-i ajuta să se relaxeze și să stea nemișcați.
  3. Un ac este introdus lent în zona lombară, între oasele coloanei vertebrale (vertebre). Este posibil să simțiți o oarecare presiune și disconfort în spate. De asemenea, puteți avea o senzație de furnicături pentru câteva secunde.
  4. Dacă vi se fac analize sau anumite tratamente, lichidul din interiorul coloanei vertebrale (lichid cefalorahidian) este colectat în tuburi mici. Acesta va fi trimis la laborator pentru analize. Dacă vi se administrează medicamente sau un anestezic, acestea sunt injectate în coloana vertebrală.
  5. Când puncția lombară este terminată, acul este scos. Se aplică un pansament pe spate pentru a acoperi locul înțepăturii și pentru a opri orice sângerare.
Important

Puncția lombară poate fi inconfortabilă, dar nu ar trebui să fie dureroasă. Spuneți medicului sau specialistului dacă simțiți durere.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți medicului sau asistentei care vă face puncția lombară dacă vă este teamă de ace. Vă pot ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul procedurii.

După puncția lombară

Va trebui să rămâneți în spital aproximativ 1 până la 2 ore pentru monitorizare. Va trebui să stați întins(ă) pe spate și să vă odihniți.

Dacă faceți puncția lombară în ambulatoriu, ar trebui să puteți pleca acasă după câteva ore.

Recuperarea după o puncție lombară

Recuperarea după o puncție lombară poate dura câteva zile, iar la unele persoane poate dura mai mult. Există câteva lucruri pe care le puteți face și care vă pot ajuta.

Ce să faceți
  • odihniți-vă cel puțin 24 de ore după efectuarea puncției lombare

  • consumați multe lichide

  • încercați să stați întins(ă) pe spate dacă aveți dureri de cap

  • luați paracetamol pentru a calma durerea de cap sau orice altă durere

Ce să nu faceți
  • nu efectuați muncă fizică, nu ridicați greutăți și nu practicați sport până când nu vă simțiți suficient de bine

Efecte secundare ale puncției lombare

După efectuarea unei puncții lombare, este posibil să aveți unele efecte secundare, inclusiv:

  • durere de cap
  • durere de spate
  • sângerare sau scurgere de lichid limpede din locul unde acul a intrat în spate
  • umflare în locul unde acul a intrat în spate

Aceste efecte secundare sunt frecvente și ar trebui să dispară după câteva zile.

Posibile complicații ale puncției lombare

Puncția lombară este de obicei foarte sigură.

Complicațiile sunt extrem de rare, dar pot include:

  • dureri de spate pe termen lung
  • infecție
  • leziuni ale nervilor, care pot cauza dureri pe termen lung, furnicături sau pierderea sensibilității la nivelul brațelor sau picioarelor
  • pierderea auzului
  • vedere dublă
  • cheaguri de sânge

Uneori, puncția lombară este dificil de efectuat. Dacă se întâmplă acest lucru, este posibil să fie nevoie să reveniți pentru o a doua programare.

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Ați făcut o puncție lombară și:

  • aveți dureri severe
  • aveți o durere de cap care nu dispare
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • transpirați mai mult decât de obicei
  • rana sângerează sau elimină lichid transparent de mai mult de 1 săptămână
Acțiune imediată: sunați la 112 dacă:
  • brațele sau picioarele vi se simt slabe sau amorțite
  • aveți probleme la urinare sau la scaun
  • vă simțiți confuz(ă)

Obținerea rezultatelor puncției lombare

Dacă ați făcut o puncție lombară pentru a afla de ce aveți anumite simptome, este posibil să primiți rezultatele în câteva zile. Uneori poate dura câteva săptămâni.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.

Medicul specialist, medicul de familie sau asistenta medicală ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut puncția lombară.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

EEG (electroencefalogramă)

De ce se face un EEG

Este posibil să vi se facă un EEG (electroencefalogramă) pentru a diagnostica sau monitoriza o afecțiune cerebrală.

Principala afecțiune pentru care se utilizează este epilepsia. Un profesionist din domeniul sănătății vă poate recomanda această investigație dacă aveți simptome de epilepsie, cum ar fi convulsiile.

Alte afecțiuni pentru care poate fi utilizat includ tulburările de somn și encefalita (inflamația creierului).

Pregătirea pentru un EEG

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă pregăti pentru un EEG (electroencefalogramă), cum ar fi:

  • asigurați-vă că aveți părul curat și uscat, fără produse precum gel sau ceară
  • îndepărtați orice extensii, împletituri sau peruci înainte de test, dacă le purtați
  • aduceți o perie sau un pieptene pentru a vă aranja părul după test

De obicei, puteți mânca și bea normal înainte de test.

Un profesionist din domeniul sănătății vă va spune dacă trebuie să faceți altceva pentru a vă pregăti.

Informații:

Spuneți persoanei care efectuează EEG-ul dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută, o asistentă medicală sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unui EEG

Un EEG (electroencefalogramă) este de obicei efectuat de un profesionist din domeniul sănătății special instruit, într-un spital.

Principalii pași ai unui EEG sunt:

  1. Vi se va cere să stați așezat(ă) sau întins(ă).
  2. Un profesionist din domeniul sănătății vă măsoară capul și marchează pe scalp locurile unde vor fi plasați electrozii.
  3. Mici discuri argintii, numite electrozi, sunt atașate de scalp cu ajutorul unei paste adezive.
  4. Electrozii sunt conectați prin fire la un aparat de înregistrare EEG.
  5. Activitatea electrică a creierului dumneavoastră este înregistrată de aparat, iar un profesionist din domeniul sănătății monitorizează înregistrarea.
  6. Vi se poate cere să efectuați anumite sarcini, cum ar fi să deschideți și să închideți ochii, să respirați adânc timp de câteva minute sau să priviți o lumină intermitentă, în timp ce se face înregistrarea.

Testul este nedureros și durează de obicei aproximativ o oră.

Când testul se termină, electrozii vor fi îndepărtați, iar scalpul vă va fi curățat. Părul poate rămâne lipicios până când vă spălați pe cap.

De obicei, veți putea merge acasă după test și vă veți putea relua activitățile obișnuite.

Alte tipuri de EEG

Există mai multe tipuri de EEG. Durata acestora depinde de tipul pe care îl efectuați.

Alte tipuri includ:

  • EEG în somn – efectuat în spital, în timp ce dormiți
  • EEG după privare de somn – efectuat după ce vi s-a cerut să nu dormiți o anumită perioadă de timp în noaptea precedentă (nu veți putea conduce după acest test, așa că ar trebui să vă organizați să fiți luat(ă) de cineva)
  • EEG ambulatoriu – purtați un aparat de înregistrare portabil în timp ce vă desfășurați activitățile zilnice obișnuite
  • EEG cu telemetrie video – se face o înregistrare video în timpul testului, de obicei pe parcursul câtorva zile în spital

Obținerea rezultatelor EEG

Poate dura câteva zile sau săptămâni până când primiți rezultatele EEG (electroencefalogramei), deoarece acestea trebuie analizate de un specialist.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele EEG.

Dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis la investigație.

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de mai multe teste, cum ar fi EEG-uri suplimentare.

Solicitați să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Dacă copilul dumneavoastră are sindromul Reye, va trebui să meargă imediat la spital pentru tratament.

Tratamentul sindromului Reye poate include:

  • susținerea respirației cu ajutorul unui aparat de oxigen
  • lichide administrate direct într-o venă pentru a preveni deshidratarea
  • medicamente pentru a trata și a gestiona simptomele

Majoritatea copiilor cu sindromul Reye se recuperează complet dacă sunt tratați rapid. Dar unii copii pot avea probleme cerebrale pe termen lung.

Prevenție

Există lucruri pe care le puteți face pentru a reduce șansa copilului dumneavoastră de a face sindromul Reye.

Ce să faceți

  • luați în considerare vaccinarea copilului împotriva gripei și a altor virusuri comune

Ce să nu faceți

  • nu dați aspirină copiilor sub 16 ani, decât dacă le este prescrisă de medic

  • nu dați copiilor sub 16 ani medicamente care conțin acid salicilic sau salicilat, inclusiv unele geluri pentru afte bucale – cereți sfatul farmacistului cu privire la alternative potrivite pentru copii

Când să mergeți la medic

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă copilul dumneavoastră:

  • are o criză convulsivă (convulsii)
  • întâmpină dificultăți de respirație
  • este confuz(ă)
  • este moale, fără tonus sau nu răspunde așa cum o face de obicei (capul îi poate cădea într-o parte, pe spate sau în față, ori îi poate fi greu să ridice capul sau să se concentreze asupra feței dumneavoastră)
  • își pierde cunoștința

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • copilul dumneavoastră continuă să aibă vărsături
  • copilul dumneavoastră este somnolent sau lipsit de energie
  • copilul dumneavoastră nu este în starea lui obișnuită – de exemplu, este iritabil sau agresiv

Spuneți medicului dacă copilul dumneavoastră a avut recent o infecție precum gripa sau varicela și dacă a luat aspirină.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).