Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Sindromul Cushing

Actualizat: · Cod ICD-10: E24

Simptome

Oricine poate face sindromul Cushing, dar este mult mai frecvent la femei decât la bărbați.

Simptomele apar adesea treptat și includ:

  • acumulare de grăsime pe gât, partea superioară a spatelui, piept și burtă – brațele și picioarele pot părea subțiri în comparație cu restul corpului
  • față roșie, rotundă – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră
  • piele care se învinețește ușor și vergeturi pe burtă, șolduri, sâni și sub brațe
  • slăbiciune musculară, în special în partea superioară a brațelor și picioarelor
  • libido scăzut (pierderea apetitului sexual)
  • schimbări de dispoziție, cum ar fi iritabilitate, anxietate sau depresie
  • menstruații neregulate sau oprirea completă a menstruației
  • creștere excesivă a părului (hirsutism)

Sindromul Cushing este rar la copii. Dacă un copil face această boală, principalele simptome sunt obezitatea și statura mică pentru vârsta sa.

Cauze și factori de risc

Cea mai frecventă cauză a sindromului Cushing este administrarea de doze mari de medicamente steroide, cum ar fi hidrocortizonul sau prednisolonul, pentru o perioadă lungă de timp.

Uneori, o mică excrescență necanceroasă la nivelul glandei pituitare (din apropierea creierului) sau al glandelor suprarenale (din apropierea rinichilor) poate determina, de asemenea, eliberarea unei cantități prea mari de cortizol.

Aceste glande ajută la controlul cantității anumitor hormoni din corpul dumneavoastră, inclusiv cortizolul.

Dacă problema este cauzată de glanda pituitară, afecțiunea se numește boala Cushing. Dacă este cauzată în altă parte a corpului, se numește sindrom Cushing.

Diagnostic și analize

Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea sindromul Cushing, poate recomanda verificarea cantității de cortizol dintr-o probă de sânge, urină sau salivă.

Dacă aveți cortizol crescut, puteți fi trimis(ă) la un specialist în hormoni (endocrinolog) pentru investigații suplimentare, pentru a verifica dacă există probleme cu glanda pituitară sau cu glandele suprarenale.

Acestea pot include analize de sânge și investigații imagistice ale creierului și ale glandelor suprarenale.

Analize și investigații

Cortizolul · Analizele de sânge

Testul de cortizol

Ce este testul de cortizol?

Testul de cortizol măsoară nivelul de cortizol din sânge, urină sau salivă. Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale, două glande mici situate deasupra rinichilor. Hormonii sunt mesageri chimici din sânge care controlează acțiunile anumitor celule sau organe. Cortizolul afectează aproape fiecare organ și țesut din corpul dumneavoastră. Ajută organismul să:

  • răspundă la stres (cortizolul este uneori numit „hormonul stresului”)
  • reducă inflamația (umflarea)
  • controleze glicemia (numită și „zahărul din sânge”) și metabolismul (modul în care corpul folosește alimentele pentru energie)
  • controleze tensiunea arterială

Glanda pituitară, o glandă din creier, produce un alt hormon, numit ACTH (hormon adrenocorticotrop). ACTH indică glandelor suprarenale cât de mult cortizol să producă. Dacă nivelurile de cortizol sunt prea mari sau prea mici, poate însemna că aveți o problemă cu glandele suprarenale sau cu glanda pituitară.

Nivelurile mari de cortizol pot fi cauzate și de o tumoră care produce cortizol sau de administrarea unor doze mari de anumite medicamente steroide, cum ar fi prednisonul, pentru o perioadă lungă de timp. Nivelurile mici pot apărea dacă întrerupeți brusc medicamentul. Fără tratament, nivelurile de cortizol prea mari sau prea mici pot fi foarte grave.

Alte denumiri: cortizol urinar, cortizol salivar, cortizol liber, cortizol seric, cortizol plasmatic, excreția urinară de cortizol pe 24 de ore, cortizol liber urinar pe 24 de ore (UFC), cortizol salivar nocturn târziu, test de legare competitivă a proteinelor pentru cortizol, test fluorometric pentru cortizol

Pentru ce se folosește?

Testul de cortizol este folosit pentru a ajuta la diagnosticarea sau excluderea unor afecțiuni medicale care determină un nivel prea mare sau prea mic de cortizol, cum ar fi:

  • Sindromul Cushing, o tulburare care determină niveluri ridicate de cortizol. Apare atunci când organismul dumneavoastră a fost expus la prea mult cortizol pentru o perioadă lungă de timp. Poate fi cauzat de medicamente cu steroizi sau de anumite tumori care determină organismul să producă cortizol suplimentar.
  • Boala Addison, o afecțiune care determină niveluri scăzute de cortizol. Apare atunci când glandele suprarenale nu pot produce suficient cortizol, deoarece anumite infecții sau boli le-au afectat.
  • Insuficiența suprarenală secundară, o afecțiune care determină niveluri scăzute de cortizol. Apare atunci când glanda pituitară nu poate produce suficient ACTH pentru a indica glandelor suprarenale să producă cortizol. În timp, glandele suprarenale se pot micșora și pot înceta să funcționeze.

Testarea cortizolului este folosită și pentru monitorizarea tratamentului acestor afecțiuni.

De ce am nevoie de un test al cortizolului?

Este posibil să aveți nevoie de un test al cortizolului dacă aveți simptome ale unei afecțiuni care afectează nivelul cortizolului.

  • Simptomele sindromului Cushing (prea mult cortizol) pot include:
    • Creștere în greutate
    • Brațe și picioare subțiri
    • Față rotundă
    • Grăsime crescută la baza gâtului sau între omoplați
    • Vânătăi ușoare
    • Vergeturi late, purpurii, pe burtă, sâni, șolduri și sub brațe
    • Slăbiciune musculară
  • Simptomele frecvente ale bolii Addison și ale insuficienței suprarenale (prea puțin cortizol) pot include:
    • Oboseală de lungă durată
    • Slăbiciune musculară
    • Pierderea poftei de mâncare
    • Scădere în greutate
    • Durere abdominală (de burtă)

Ce se întâmplă în timpul unui test de cortizol?

Cea mai mare parte a cortizolului din corpul dumneavoastră se află în sânge, astfel că testele de cortizol folosesc adesea o probă de sânge recoltată într-un laborator. Dar o parte din cortizol trece în urină și salivă. Măsurarea cortizolului în aceste fluide este, de asemenea, o modalitate precisă de a estima cât de mult cortizol aveți în sânge.

Deoarece nivelurile de cortizol variază în timpul zilei, medicul dumneavoastră vă poate cere să recoltați câteva probe de salivă acasă, la momente diferite. Aceasta este o modalitate convenabilă de a aduna informații despre momentele în care nivelurile de cortizol cresc și scad. Pentru a afla mai multe despre nivelurile dumneavoastră de cortizol, medicul vă poate recomanda mai mult de un tip de test.

Pentru o analiză de sânge, un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă din braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură atunci când acul intră sau iese. De obicei, aceasta durează mai puțin de cinci minute.

Probele de sânge sunt de obicei recoltate de două ori pe zi – o dată dimineața, când nivelurile de cortizol sunt în mod normal cele mai ridicate, și din nou în jurul orei 16:00, când nivelurile sunt în mod normal mult mai scăzute.

Pentru un test de cortizol din urină, medicul dumneavoastră vă poate cere să colectați toată urina pe o perioadă de 24 de ore. Acest lucru se numește „test de urină pe 24 de ore”. Pentru acest test, veți primi un recipient special și instrucțiuni despre cum să colectați și să păstrați proba de urină. Medicul dumneavoastră vă va spune la ce oră să începeți. Testul include de obicei următorii pași:

  • Pentru a începe, urinați în toaletă ca de obicei. Nu colectați această urină. Notați ora la care ați urinat.
  • În următoarele 24 de ore, colectați toată urina în recipient.
  • Păstrați recipientul cu urină într-un frigider sau într-o ladă frigorifică cu gheață pe perioada colectării.
  • La 24 de ore după începerea testului, încercați să urinați dacă puteți. Aceasta este ultima colectare de urină pentru test.
  • Returnați recipientul cu urină la cabinetul medicului dumneavoastră sau la laborator, conform instrucțiunilor.

În anumite cazuri, un test de cortizol din urină poate fi efectuat pe o singură probă de urină colectată dimineața.

Un test de cortizol din salivă poate fi efectuat la cabinetul medicului dumneavoastră sau acasă, cu un kit pe care îl folosiți pentru a recolta o probă de salivă. Proba dumneavoastră poate fi recoltată cu un tampon sau puteți scuipa într-un tub.

Dacă vă recoltați singur proba, medicul dumneavoastră vă va spune la ce oră să o recoltați. Este posibil să fie nevoie să recoltați mai mult de o probă. Multe kituri folosesc un tampon. Aveți grijă să urmați instrucțiunile cu atenție. Acestea includ de obicei următorii pași generali:

  • Nu mâncați, nu beți, nu vă spălați pe dinți și nu folosiți ața dentară cu 30 de minute înainte de test.
  • Spălați-vă și uscați-vă mâinile.
  • Deschideți tubul care conține tamponul și lăsați tamponul să cadă în gură fără să îl atingeți cu mâinile.
  • Rotiți tamponul în gură sau țineți-l sub limbă timp de aproximativ 2 minute, până când este îmbibat cu salivă.
  • Scuipați tamponul înapoi în tub fără să îl atingeți și închideți tubul.
  • Etichetați tubul cu ora la care ați recoltat proba.
  • Duceți proba de salivă la cabinetul medicului dumneavoastră sau la laborator, conform instrucțiunilor.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Pregătirile pentru testul de cortizol vor depinde de tipul de test pe care îl faceți. Asigurați-vă că urmați toate instrucțiunile pe care vi le oferă medicul dumneavoastră.

Stresul și efortul fizic pot crește nivelul de cortizol, așa că este posibil să aveți nevoie de odihnă înainte de test. Pentru o analiză de sânge, veți avea nevoie de două programări la momente diferite în aceeași zi. Înainte de un test de salivă, este posibil să fie nevoie să opriți utilizarea anumitor medicamente. Spuneți medicului dumneavoastră despre toate medicamentele pe care le utilizați, inclusiv cremele pentru piele. Dar nu opriți utilizarea niciunui medicament fără să discutați mai întâi cu medicul dumneavoastră.

Există riscuri la această analiză?

Analiza de sânge prezintă un risc foarte mic. Este posibil să aveți o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Nu se cunosc riscuri pentru analiza de urină sau de salivă.

Ce înseamnă rezultatele?

Un test de cortizol singur nu poate diagnostica cauza nivelurilor anormale de cortizol. Dacă nivelul dumneavoastră de cortizol nu este normal, de obicei veți avea nevoie de mai multe teste pentru a afla ce cauzează problema.

Nivelurile ridicate de cortizol pot fi un semn că aveți sindromul Cushing. Acesta poate fi cauzat de:

  • Administrarea unor doze mari de anumite medicamente steroide pentru o perioadă lungă, pentru a trata afecțiuni precum astmul, artrita reumatoidă sau lupusul.
  • Tumori care produc ACTH în exces, care spun glandelor suprarenale să producă cortizol. Aceste tumori pot fi în glanda pituitară sau în alte părți ale corpului, inclusiv în plămâni.
  • Tumori în glandele suprarenale care produc cortizol în exces.

Nivelurile scăzute de cortizol pot însemna că aveți boala Addison sau insuficiență suprarenală secundară:

  • Cauzele frecvente ale bolii Addison includ deteriorarea glandelor suprarenale din cauza unor afecțiuni precum:
    • Boli autoimune
    • Anumite infecții, inclusiv tuberculoza (TBC) și HIV
  • Cauzele frecvente ale insuficienței suprarenale secundare includ:
    • Boli autoimune
    • Probleme cu glanda pituitară
    • Leziuni cerebrale traumatice
    • Îndepărtarea chirurgicală a glandei pituitare pentru a trata alte afecțiuni

Dacă rezultatele cortizolului nu sunt normale, nu înseamnă întotdeauna că aveți o afecțiune medicală care necesită tratament. Cea mai frecventă cauză a nivelurilor anormale de cortizol este administrarea medicamentelor steroide pentru o perioadă lungă sau oprirea bruscă a acestora. Nivelurile de cortizol pot fi, de asemenea, afectate de:

  • Stres
  • Sarcină
  • Exerciții fizice
  • Temperaturi calde și reci
  • Anumite medicamente, cum ar fi pilulele contraceptive

Pentru a afla ce înseamnă rezultatele testelor dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.

Mai trebuie să știu ceva despre testul de cortizol?

Nivelurile ridicate de cortizol pot apărea și dispărea la unele persoane. Acest lucru este uneori numit sindrom pseudo-Cushing, ceea ce înseamnă sindrom Cushing fals. Se mai numește și „hipercortizolism non-neoplazic”.

Poate fi cauzat de depresie, anxietate, tulburare de consum de alcool, diabet slab controlat, obezitate și alte probleme de sănătate. Testele pentru a afla cauza nivelurilor ridicate de cortizol pot ajuta la diagnosticarea hipercortizolismului non-neoplazic.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile și, de obicei, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul pentru sindromul Cushing depinde de cauza acestuia și de cât de severe sunt simptomele dumneavoastră.

Tratamentele pot include:

  • reducerea treptată a cantității de medicamente steroide pe care le luați (dacă medicamentele steroide cauzează sindromul Cushing)
  • medicamente pentru a controla cantitatea de cortizol produsă de glandele suprarenale
  • radioterapie pentru a elimina o creștere necanceroasă din glanda pituitară
  • intervenție chirurgicală pentru a elimina o creștere din glanda pituitară sau din glandele suprarenale
  • intervenție chirurgicală pentru a elimina glandele suprarenale – după operație va trebui să luați medicamente pentru a înlocui hormonii produși de glandele suprarenale pentru tot restul vieții

După tratamentul pentru sindromul Cushing, cantitatea de cortizol din corpul dumneavoastră va fi verificată. Dacă este încă ridicată, este posibil să aveți nevoie de tratament suplimentar.

Complicații

Dacă sindromul Cushing nu este tratat, poate cauza probleme grave de sănătate, inclusiv:

  • infarct miocardic și accident vascular cerebral
  • tensiune arterială mare
  • diabet de tip 2
  • un risc crescut de cheaguri de sânge
  • oase slăbite (osteoporoză)
  • pietre la rinichi

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • aveți simptome ale sindromului Cushing, mai ales dacă luați medicamente cu steroizi

Medicamente folosite pentru sindromul Cushing

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Medicamente anticorticosuprarenale · ATC H02C · 3

Reduc producția excesivă de cortizol.

Antifungice de uz sistemic · ATC J02A · 1

Antifungice luate pe gură sau injectabil, pentru infecțiile cu ciuperci.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).