Sindrom miastenic Lambert-Eaton
Actualizat:
Simptome
Simptomele sindromului miastenic Lambert-Eaton (LEMS) se dezvoltă treptat, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni.
Principalele simptome sunt slăbiciunea la nivelul picioarelor, brațelor, gâtului și feței, precum și probleme cu funcțiile automate ale corpului, cum ar fi controlul tensiunii arteriale.
Simptomele frecvente includ:
- dureri musculare
- oboseală permanentă
- dificultate la mers și la urcatul scărilor
- dificultate la ridicarea obiectelor sau la ridicarea brațelor
- pleoape căzute, uscăciune oculară și vedere încețoșată
- probleme la înghițire
- amețeală la ridicarea în picioare
- gură uscată
- constipație
- disfuncție erectilă
- slăbiciune musculară care se agravează în timp
Adresați-vă medicului de familie dacă aveți o combinație a acestor simptome.
Cauze și factori de risc
LEMS este cauzat de faptul că sistemul natural de apărare al organismului (sistemul imunitar) atacă și deteriorează în mod greșit nervii.
În mod normal, semnalele nervoase călătoresc de-a lungul nervilor și stimulează terminațiile nervoase să elibereze o substanță chimică numită acetilcolină. Această substanță ajută apoi la activarea mușchilor.
Dacă terminațiile nervoase sunt deteriorate, cantitatea de acetilcolină pe care o produc scade, ceea ce înseamnă că semnalele nervoase nu ajung corespunzător la mușchi.
Nu se știe ce anume declanșează atacul sistemului imunitar asupra nervilor. Este adesea asociat cu cancerul pulmonar, dar poate apărea și la persoanele fără cancer.
Diagnostic și analize
Medicul de familie va verifica mai întâi istoricul dumneavoastră medical, vă va întreba despre simptome, va efectua un examen fizic și vă va testa reflexele.
Dacă suspectează o problemă la nivelul nervilor, vă poate trimite la un specialist numit neurolog pentru investigații suplimentare, pentru a determina cauza.
Investigațiile pe care le puteți avea includ:
- analize de sânge – o analiză de sânge poate detecta substanțe în sânge (anticorpi) rezultate din atacul sistemului imunitar asupra nervilor
- studii nervoase – se poate introduce un ac în piele pentru a verifica cât de bine ajung semnalele de la nervi la mușchi
- scanări – puteți avea o scanare CT sau scanare PET pentru a verifica prezența cancerului pulmonar
Dacă scanările inițiale nu depistează cancer, vi se poate recomanda să efectuați scanări regulate la fiecare câteva luni, timp de câțiva ani, pentru a verifica dacă cancerul nu se dezvoltă ulterior.
Analize și investigații
Tomografia computerizată (CT) · Analizele de sânge · Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către un asistent de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize medicale sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar unele rezultate pot dura câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
De ce se face o tomografie PET
Este posibil să fiți trimis(ă) pentru o tomografie PET pentru a:
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de afecțiuni precum cancerul sau demența
- ajuta medicii să planifice tratamentul pentru afecțiuni precum cancerul sau epilepsia, sau după un infarct miocardic
- verifica dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (stadiul)
O tomografie PET poate fi combinată cu o tomografie computerizată (PET-CT) sau cu un RMN (PET-RMN) dacă medicii au nevoie de imagini mai detaliate.
Pregătirea pentru o scanare PET
Spitalul unde veți face scanarea PET vă va spune ce trebuie să faceți înainte de scanare.
De exemplu, de obicei vi se va cere să:
- nu mai mâncați cu 6 ore înainte de scanare și să beți doar apă
- nu faceți exerciții fizice intense cu până la 24 de ore înainte de scanare
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- a nu mânca timp de câteva ore este o problemă pentru dumneavoastră, de exemplu dacă aveți diabet
- aveți orice afecțiuni care vă vor îngreuna să stați nemișcat(ă) în timpul scanării
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic de la spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări PET sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie).
Un scaner PET este deschis la ambele capete, dar unele persoane îl pot considera totuși claustrofobic. Este posibil să puteți primi medicamente care să vă ajute să vă relaxați.
Ce se întâmplă în timpul unei scanări PET
Scanarea PET se face într-un spital specializat, de către un asistent de radiologie.
Scanarea durează de obicei în jur de 30 până la 60 de minute.
Înainte de scanarea PET
Va trebui să scoateți orice bijuterii și alte obiecte care conțin metal. Vi se poate cere, de asemenea, să vă schimbați într-un halat de spital.
Cu aproximativ o oră înainte de scanare, vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid radioactiv (trasor) într-o venă din braț. Acest lucru le permite medicilor să depisteze orice posibile probleme din interiorul corpului dumneavoastră.
Va trebui să vă întindeți și să vă odihniți, pentru ca trasorul să acționeze corect.
În timpul scanării PET
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat. Vi se poate cere să țineți brațele deasupra capului sau pe lângă corp.
- Asistentul de radiologie va controla scanerul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Patul se deplasează înainte și înapoi prin scaner. Va trebui să stați nemișcat(ă), pentru ca imaginile să fie clare.
După scanarea PET
De obicei, veți putea pleca acasă la scurt timp după scanare. Puteți mânca și bea imediat.
Radiația provenită de la trasor scade rapid la un nivel sigur și va fi eliminată din corp în câteva ore. Consumul de multe lichide va ajuta la eliminarea acesteia din organism.
Pentru siguranță, după scanare va trebui să evitați să petreceți mult timp sau să aveți contact apropiat cu copiii mici sau cu orice persoană însărcinată. Personalul spitalului vă va spune cât timp trebuie să faceți acest lucru, de exemplu pentru restul zilei.
Obținerea rezultatelor scanării PET
De obicei, durează 1 sau 2 săptămâni până primiți rezultatele scanării PET. Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul va trimite rezultatele scanării PET medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.
Dacă nu ați primit nicio informație după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale tomografiei PET
Atunci când vi se efectuează o tomografie PET, trasorul radioactiv injectat emite o cantitate mică de radiații.
Investigația este de obicei sigură, deoarece cantitatea este foarte mică și este eliminată rapid din organism. Totuși, orice radiație poate crește foarte puțin riscul de a dezvolta cancer în viitor.
Dacă vi se efectuează o tomografie PET-CT, veți fi expus(ă) și la radiațiile tomografiei computerizate, dar cantitatea va fi tot mică.
Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări sau îngrijorări legate de această investigație.
Dacă alăptați, personalul spitalului vă va spune ce să faceți pentru siguranța copilului dumneavoastră, de exemplu să vă extrageți laptele înainte de investigație și să nu alăptați câteva ore după aceea.
Este posibilă și o reacție alergică la trasorul injectat, dar aceasta este foarte rară. Spuneți imediat asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul investigației.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
În prezent nu există un tratament care să vindece LEMS, dar o serie de tratamente pot ajuta la reducerea simptomelor.
Acestea includ:
- tratamentul cancerului pulmonar – dacă aveți cancer pulmonar, tratarea acestuia poate îmbunătăți semnificativ simptomele LEMS
- medicamente care ajută semnalele nervoase să ajungă la mușchi – medicamentele utilizate frecvent includ 3,4-diaminopiridina și piridostigmina
- medicamente care reduc activitatea sistemului imunitar (imunosupresoare) – medicamentele utilizate frecvent includ comprimate cu steroizi (cum ar fi prednisolon), azatioprină și metotrexat
- plasmafereză – o procedură prin care sângele dumneavoastră este trecut printr-un aparat care filtrează anticorpii care vă atacă nervii
- terapie cu imunoglobuline – administrare de anticorpi din sânge donat care opresc temporar sistemul imunitar să vă atace nervii
Medicația este tratamentul principal, deși plasmafereza și terapia cu imunoglobuline pot fi recomandate pe termen scurt sau dacă slăbiciunea musculară este severă și alte tratamente nu au dat rezultate.
Viața cu boala
Unele persoane răspund bine la tratament și constată că acesta ajută la ținerea sub control a simptomelor.
Altele răspund mai puțin bine și constată că afecțiunea le afectează activitățile zilnice și calitatea vieții.
LEMS nu afectează speranța de viață dacă nu este asociat cu cancerul. Dar persoanele cu cancer pulmonar și LEMS tind să aibă o speranță de viață mai scurtă, deoarece în acest stadiu cancerul pulmonar este foarte dificil de tratat.
Medicamente folosite pentru sindrom miastenic Lambert-Eaton
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Imunosupresoare · ATC L04A · 1
Imunosupresoare și imunomodulatoare: frânează sau reglează sistemul imunitar, în bolile autoimune, după transplant și în unele boli de sânge sau de plămân.
Azathioprinum — 1 produs cu rețetă
- IMURAN 50 mgcu rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).