Sindrom metabolic

Analize și investigații

Glicemia · Colesterolul · Analizele de sânge

Testul glicemiei

Ce este testul glicemiei?

Testul glicemiei măsoară nivelul de glucoză din sângele dumneavoastră. Glucoza este un tip de zahăr. Este principala sursă de energie a organismului. Provine din alimentele pe care le consumați. Un hormon numit insulină ajută la transportul glucozei din sânge în celule, pentru a fi folosită ca energie. Dacă aveți prea multă sau prea puțină glucoză în sânge, poate fi semnul unei afecțiuni medicale grave.

Nivelul ridicat al glicemiei (hiperglicemie) poate fi un semn de prediabet sau diabet. Prediabetul este o afecțiune în care nivelul glicemiei este mai mare decât ar fi sănătos pentru dumneavoastră, dar nu suficient de mare pentru a fi considerat diabet. Dacă aveți diabet, organismul nu poate produce insulină sau nu o poate folosi corespunzător, ori ambele situații. Prea multă glucoză rămâne în sânge și nu ajunge în celule. Acest lucru poate duce la creșterea prea mare a glicemiei. Dacă glicemia nu este ținută sub control, poate duce la afecțiuni grave, pe termen lung, cum ar fi bolile de inimă și problemele nervoase.

Glicemia ridicată poate fi cauzată și de alte afecțiuni care pot influența nivelul de insulină sau de glucoză din sânge, cum ar fi probleme cu pancreasul sau glandele suprarenale, precum și efecte secundare ale anumitor medicamente.

Nivelul scăzut al glicemiei (hipoglicemie) este adesea cauzat de anumite medicamente pentru diabetul de tip 1 sau diabetul de tip 2, inclusiv insulina. La persoanele fără diabet, glicemia scăzută este mult mai puțin frecventă. Poate fi cauzată de anumite medicamente și afecțiuni, cum ar fi unele boli de rinichi sau de ficat. Fără tratament, glicemia sever scăzută poate duce la probleme majore de sănătate, inclusiv convulsii și leziuni cerebrale.

Mai multe tipuri de analize de sânge verifică nivelul glicemiei. Medicul dumneavoastră va alege testul potrivit pentru dumneavoastră.

Alte denumiri: automonitorizarea glicemiei, glicemie à jeun, glicemie la întâmplare, test de toleranță la glucoză, test oral de toleranță la glucoză (TOTG)

Pentru ce se folosește?

O analiză a glicemiei poate fi folosită:

• Ca parte a unui control de rutină pentru a depista prediabetul și diabetul
• Pentru a ajuta la diagnosticarea cauzei simptomelor care pot indica faptul că glicemia dumneavoastră este prea mare sau prea mică
• Pentru a monitoriza efectele secundare ale anumitor medicamente administrate pe termen lung care pot afecta glicemia

De ce am nevoie de un test de glicemie?

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test de glicemie ca parte a controlului de rutină.

Cele mai frecvente motive pentru un test de glicemie sunt screeningul și monitorizarea prediabetului și a diabetului. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda un test de glicemie dacă:

• Aveți un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2. Riscul dumneavoastră poate fi crescut dacă:
  • Aveți peste 45 de ani.
  • Aveți prediabet.
  • Sunteți supraponderal(ă) sau aveți obezitate.
  • Aveți antecedente familiale de diabet.
  • Aveți tensiune arterială crescută sau boli de inimă.
  • Ați avut vreodată diabet gestațional (diabet care apare în timpul sarcinii) sau ați născut un copil care a cântărit peste 4 kg.
  • Faceți exerciții fizice de mai puțin de trei ori pe săptămână.
  • Aveți boală hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD).
• Aveți simptome ale nivelurilor crescute sau scăzute de glucoză, ceea ce ar putea însemna că aveți diabet sau o altă afecțiune care influențează nivelurile de glucoză din sânge.
  
  Simptomele nivelurilor crescute de glucoză în sânge includ:
  • Sete accentuată
  • Urinare frecventă (a urina des)
  • Vedere încețoșată
  • Oboseală
  • Răni care se vindecă lent
  • Scădere în greutate fără o cauză aparentă
  • Amorțeală sau furnicături în picioare sau mâini
  
  Simptomele nivelurilor scăzute de glucoză în sânge includ:
  • Senzație de tremur sau agitație
  • Foame
  • Oboseală
  • Senzație de amețeală, confuzie sau iritabilitate
  • Durere de cap
  • Bătăi rapide ale inimii sau aritmie (o problemă cu frecvența sau ritmul bătăilor inimii)
  • Dificultate de a vedea sau de a vorbi clar
  • Leșin sau convulsii
• Aveți prediabet sau diabet. Medicul dumneavoastră vă poate programa teste de glicemie pentru a vă monitoriza starea. De asemenea, vă puteți monitoriza glicemia acasă.
• Sunteți însărcinată. Cel mai probabil veți face un test de glicemie între săptămânile 24 și 28 de sarcină pentru a verifica diabetul gestațional. Dacă aveți un risc crescut de diabet gestațional, medicul vă poate testa mai devreme.
• Luați medicamente pe termen lung, altele decât medicamentele pentru diabet, care pot influența nivelurile de glucoză din sânge. Exemple de medicamente care pot cauza glicemie crescută la unele persoane includ anumite tipuri de:
  • Steroizi
  • Antipsihotice
  • Beta-blocante
  • Statine
  Exemple de medicamente care pot cauza glicemie scăzută la unele persoane includ anumite tipuri de:
  • Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)
  • Antibiotice numite chinolone
  • Medicamente pentru tratarea malariei

Ce se întâmplă în timpul unui test de glucoză din sânge?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă de la braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va recolta o cantitate mică de sânge într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese.

Există mai multe tipuri de teste de glucoză din sânge:

• Un test de glicemie à jeun măsoară glucoza după ce ați ținut post (fără să mâncați sau să beți, cu excepția apei) timp de cel puțin 8 ore. Este adesea folosit pentru:
  • Depistarea sau monitorizarea prediabetului sau a diabetului
  • A ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea altor afecțiuni care influențează glicemia
  • Verificarea efectelor secundare ale medicamentelor care pot influența glicemia
• Un test de glicemie la întâmplare poate fi făcut oricând, chiar și după masă. Dacă aveți simptome de diabet, medicul dumneavoastră poate folosi mai întâi acest test. Asta pentru că poate fi făcut imediat.
• Un test oral de toleranță la glucoză (TOTG) este folosit pentru a diagnostica diabetul gestațional. Dacă nu sunteți însărcinată, este uneori folosit pentru a confirma un diagnostic de prediabet sau diabet de tip 2. Va trebui să țineți post pentru acest test. Se va recolta o probă de sânge înainte să beți băutura dulce. După ce ați băut-o, se vor recolta alte probe de sânge, de obicei după 2 ore (în sarcină, după 1 oră și după 2 ore).
• Un test al hemoglobinei A1C (HbA1c) oferă informații despre valorile medii ale glicemiei dumneavoastră din ultimele 3 luni. Nu trebuie să țineți post pentru acest test. Folosește o singură probă de sânge. Un test A1C poate diagnostica prediabetul și diabetul. Majoritatea persoanelor cu diabet fac un test A1C de cel puțin două ori pe an pentru a verifica cât de bine își controlează valorile glicemiei.

Va trebui să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru test?

Dacă medicul dumneavoastră vă recomandă un test de glicemie à jeun sau un test de toleranță la glucoză pe cale orală, va trebui să țineți post cel puțin opt ore înainte de test. Alte teste de glicemie nu necesită pregătiri speciale. Întrebați medicul dumneavoastră dacă trebuie să țineți post înainte de testul de glucoză.

Există riscuri la această analiză?

Analiza de sânge prezintă un risc foarte mic. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid. După testul de toleranță la glucoză administrat oral, este posibil să vă simțiți amețit(ă). Medicul dumneavoastră vă poate sugera să vă planificați ca cineva să vă ducă acasă.

Ce înseamnă rezultatele?

Semnificația rezultatelor analizelor dumneavoastră va depinde de testul efectuat, de rezultatele altor analize și de istoricul dumneavoastră medical. Întrebați medicul ce spun rezultatele analizelor despre sănătatea dumneavoastră.

Dacă rezultatele arată niveluri de glucoză mai mari decât normalul, poate însemna că aveți diabet sau că sunteți la risc de a dezvolta diabet. Prediabetul și diabetul sunt cele mai frecvente cauze ale nivelurilor ridicate de glucoză, dar alte cauze posibile includ:

• O glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidism)
• O problemă cu pancreasul, inclusiv pancreatită
• Stres cauzat de intervenții chirurgicale, boli foarte grave sau traumatisme
• O problemă cu glandele suprarenale, inclusiv sindromul Cushing și feocromocitomul
• Anumite medicamente

Dacă aveți diabet, nivelurile de glucoză mai mici decât normalul pentru dumneavoastră pot fi cauzate de:

• Anumite medicamente pentru diabet și alte medicamente care pot scădea glicemia
• Faptul că nu mâncați suficient, mai ales după administrarea medicamentelor pentru diabet
• Activitate fizică mai intensă decât de obicei

Dacă nu aveți diabet, nivelurile scăzute de glucoză în sânge nu sunt frecvente. Dacă apar, pot fi cauzate de:

• Boli de ficat sau de rinichi
• Glande suprarenale hipoactive, de exemplu boala Addison
• Anumite tulburări ale glandei pituitare
• O glandă tiroidă hipoactivă (hipotiroidism)
• Malnutriție
• Anumite medicamente
• Tulburare legată de consumul de alcool

Ce altceva ar trebui să știu despre testul glicemiei?

Dacă aveți diabet, este posibil să fie nevoie să vă măsurați glicemia acasă pentru a vă ajuta să vă controlați nivelul glicemiei. Medicul dumneavoastră vă va spune cât de des ar trebui să vă testați. Există două modalități de a vă verifica glicemia. Medicul dumneavoastră vă poate ajuta să decideți care este cea mai potrivită pentru dumneavoastră:

• Glucometrele necesită înțeparea degetului cu un dispozitiv mic numit lancetă. Apoi, aplicați o picătură de sânge pe o bandeletă de testare și o introduceți într-un mic glucometru electronic, care măsoară glucoza din sângele dumneavoastră.
• Monitoarele continue de glucoză (CGM) folosesc de obicei un senzor minuscul plasat sub pielea brațului sau a abdomenului. În funcție de tipul de CGM pe care îl folosiți, senzorul rămâne pe loc de la o săptămână până la câteva luni. Estimează automat nivelul glicemiei la fiecare câteva minute și îl înregistrează, astfel încât să puteți vedea care este nivelul glicemiei dumneavoastră în orice moment.

Nivelul colesterolului

Ce este analiza colesterolului?

Analiza colesterolului este o analiză de sânge care măsoară cantitatea de colesterol și trigliceride (un tip de grăsime) din sângele dumneavoastră. Colesterolul este o substanță ceroasă, asemănătoare grăsimii, care se găsește în sânge și în fiecare celulă a corpului. Corpul dumneavoastră are nevoie de o anumită cantitate de colesterol pentru a produce hormoni, vitamina D și substanțe care ajută la digestia alimentelor.

Ficatul dumneavoastră produce tot colesterolul de care are nevoie corpul și elimină surplusul. Colesterolul se găsește și în alimentele de origine animală, cum ar fi carnea, gălbenușurile de ou, carnea de pasăre și produsele lactate. Alimentele bogate în grăsimi pot crește colesterolul din sânge. Dacă există prea mult colesterol în sânge, ficatul nu îl poate elimina în totalitate.

Există două tipuri principale de colesterol: LDL (lipoproteine cu densitate mică), sau colesterolul „rău”, și HDL (lipoproteine cu densitate mare), sau colesterolul „bun”.

Prea mult colesterol LDL în sânge crește riscul de boală coronariană și alte boli de inimă. Nivelurile ridicate de LDL pot cauza acumularea unei substanțe lipicioase numite placă în artere. Această acumulare de placă este cunoscută sub numele de ateroscleroză. În timp, placa poate îngusta arterele sau le poate bloca complet. Când se întâmplă acest lucru, unele părți ale corpului pot să nu primească suficient sânge:

• Dacă fluxul de sânge către inimă este blocat, poate provoca un infarct miocardic.
• Dacă fluxul de sânge către creier este blocat, poate provoca un accident vascular cerebral.
• Dacă fluxul de sânge către brațe sau picioare este blocat, poate provoca boală arterială periferică.

Alte denumiri pentru analiza colesterolului: profil lipidic, lipidogramă

La ce se folosește?

Un test de colesterol vă oferă dumneavoastră și medicului dumneavoastră informații importante despre riscul de a dezvolta boli de inimă. Dacă testul arată că aveți colesterolul ridicat, puteți lua măsuri pentru a-l scădea. Acest lucru poate reduce riscul de a dezvolta probleme cardiace în viitor.

Un test de colesterol măsoară:

• Nivelul LDL. Colesterolul LDL („rău”) este principala sursă de blocaje în artere.
• Nivelul HDL. Colesterolul HDL („bun”) ajută la eliminarea colesterolului LDL „rău”. Un nivel mai ridicat de HDL poate ajuta la reducerea riscului de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
• Colesterolul total. Aceasta este o măsură a cantității totale de colesterol din sângele dumneavoastră. Include colesterolul HDL și LDL.
• Nivelul trigliceridelor. Trigliceridele sunt un tip de grăsime prezentă în sânge. Nivelurile ridicate de trigliceride pot crește riscul de boli de inimă, în special la femei.

Există un alt tip de colesterol numit VLDL (lipoproteină cu densitate foarte mică). Unii oameni numesc, de asemenea, VLDL un colesterol „rău”, deoarece contribuie la acumularea plăcii în artere. Dar VLDL și LDL sunt diferite; VLDL transportă în principal trigliceride, iar LDL transportă în principal colesterol. VLDL nu este de obicei inclus în testele de rutină pentru colesterol, deoarece este dificil de măsurat. Deoarece VLDL conține un anumit procent de trigliceride, un laborator poate folosi nivelul trigliceridelor dumneavoastră pentru a estima nivelul VLDL.

De ce am nevoie de un test de colesterol?

Medicul dumneavoastră poate recomanda un test de colesterol ca parte a unui control de rutină. Momentul și frecvența cu care ar trebui să faceți un test de colesterol depind de vârsta dumneavoastră, de factorii de risc și de antecedentele familiale.

Pentru persoanele cu vârsta de 19 ani sau mai mici:

• Primul test ar trebui efectuat între 9 și 11 ani
• Copiii ar trebui să repete testul la fiecare 5 ani
• La copii, testul se recomandă mai ales dacă există antecedente familiale de colesterol ridicat, infarct miocardic sau accident vascular cerebral

Pentru persoanele cu vârste între 20 și 65 de ani:

• Adulții mai tineri ar trebui să facă testul la fiecare 5 ani
• Bărbații cu vârste între 45 și 65 de ani și femeile cu vârste între 55 și 65 de ani ar trebui să îl facă la fiecare 1 până la 2 ani

Pentru persoanele mai mari de 65 de ani:

• Ar trebui să fie testați în fiecare an

Este posibil să aveți nevoie de teste de colesterol mai dese dacă aveți un risc ridicat de probleme cardiace din cauza:

• Antecedentelor familiale de boli de inimă
• Tensiunii arteriale ridicate
• Diabetului de tip 2
• Fumatului
• Excesului de greutate sau obezității
• Lipsei de activitate fizică
• Unei diete bogate în grăsimi saturate

Ce se întâmplă în timpul unui test de colesterol?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă de la braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va recolta o cantitate mică de sânge într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, aceasta durează mai puțin de cinci minute.

Este posibil să puteți folosi un kit de testare la domiciliu pentru a vă verifica nivelul colesterolului. Kitul va include un dispozitiv pentru a vă înțepa degetul și a recolta o picătură de sânge pentru testare. Asigurați-vă că urmați cu atenție instrucțiunile kitului. Spuneți medicului rezultatul testului făcut acasă.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de 9 până la 12 ore înainte de analiza de sânge pentru colesterol. De aceea, testele se fac adesea dimineața. Medicul dumneavoastră vă va spune dacă trebuie să țineți post și dacă există alte instrucțiuni speciale.

Există riscuri la această analiză?

Există un risc foarte mic în efectuarea unei analize de sânge. Este posibil să simțiți o ușoară durere sau să apară o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Colesterolul se măsoară de obicei în miligrame pe decilitru de sânge (mg/dl). În general, un nivel scăzut de LDL („colesterolul rău”) și un nivel mai mare de HDL („colesterolul bun”) sunt favorabile pentru sănătatea inimii.

În România, ca și în ghidurile europene, nu există o singură valoare „normală” a LDL-colesterolului valabilă pentru toată lumea. Ținta depinde de riscul cardiovascular al fiecărei persoane, pe care îl stabilește medicul (în funcție de vârstă, tensiunea arterială, fumat, diabet, boli de rinichi, boli de inimă sau accident vascular cerebral în antecedente):

LDL-ul menționat pe rezultatele dumneavoastră poate apărea ca fiind „calculat”. Aceasta înseamnă că nivelul LDL este o estimare bazată pe colesterolul total, HDL și trigliceride. Nivelul LDL poate fi, de asemenea, măsurat „direct” din proba de sânge.

Medicul dumneavoastră vă poate spune în ce categorie de risc vă aflați și ce valoare a LDL-colesterolului trebuie să aveți.

Mai trebuie să știu și altceva despre nivelul colesterolului meu?

Colesterolul ridicat poate duce la boli de inimă, una dintre principalele cauze de deces. Unii factori de risc pentru colesterolul ridicat nu pot fi modificați, cum ar fi vârsta și genele dumneavoastră. Există însă măsuri pe care le puteți lua pentru a reduce nivelul LDL și riscul, printre care:

• Adoptați o dietă sănătoasă. Reduceți sau evitați alimentele bogate în grăsimi saturate și colesterol pentru a ajuta la scăderea nivelului de colesterol din sânge.
• Controlați-vă greutatea. Excesul de greutate poate crește colesterolul și riscul de boli de inimă.
• Rămâneți activ(ă). Activitatea fizică regulată poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol LDL („rău”) și la creșterea nivelului de colesterol HDL („bun”). De asemenea, vă poate ajuta să slăbiți.
• Renunțați la fumat. Fumatul scade colesterolul HDL („bun”), în special la femei. Fumatul crește, de asemenea, colesterolul LDL („rău”).
• Reduceți stresul. Stresul poate crește nivelul anumitor hormoni, cum ar fi corticosteroizii. Aceștia pot determina organismul să producă mai mult colesterol.
• Evitați consumul excesiv de alcool. Alcoolul poate crește nivelul total al colesterolului.

Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a face orice schimbare majoră în alimentație sau în rutina de exerciții fizice.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.