Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Sindrom de tahicardie posturală (POTS)

Actualizat:

Simptome

Sindromul de tahicardie posturală (POTS) afectează fiecare persoană în mod diferit. Unele persoane au simptome ușoare, în timp ce pentru altele poate avea un impact major asupra vieții de zi cu zi.

Unele simptome apar când stați în picioare și se pot ameliora când vă așezați sau vă întindeți, cum ar fi:

  • amețeală sau senzație de leșin
  • bătăi de inimă perceptibile (palpitații)
  • durere în piept
  • senzație de lipsă de aer
  • tremurături și transpirații
  • leșin sau senzația că sunteți pe punctul de a leșina

Puteți avea și alte simptome, cum ar fi:

  • probleme cu stomacul sau digestia, cum ar fi greață, vărsături, diaree, constipație, balonare și durere de burtă
  • dureri de cap și probleme de vedere, cum ar fi vedere încețoșată sau vedere în tunel
  • mâinile și picioarele capătă o culoare violetă – acest lucru poate fi mai greu de observat dacă aveți pielea brună sau neagră
  • slăbiciune și oboseală extremă (fatigabilitate), incapacitatea de a face mult efort fizic și somn de proastă calitate
  • probleme de gândire, memorie și concentrare (ceață mentală)

Este posibil să observați că simptomele sunt mai accentuate dimineața și că pot varia de la o zi la alta.

Simptomele PoTS pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni, cum ar fi tensiunea arterială scăzută. Prezența acestor simptome nu înseamnă neapărat că aveți PoTS.

Cauze și factori de risc

Nu este clar ce cauzează sindromul de tahicardie posturală (POTS). Poate apărea brusc sau se poate dezvolta treptat, în timp.

Este posibil să aveți mai multe șanse de a dezvolta PoTS dacă aveți o afecțiune precum COVID de lungă durată, encefalomielita mialgică/sindromul de oboseală cronică (EM/SOC) sau sindromul de hipermobilitate articulară.

Unele lucruri pot, de asemenea, să vă agraveze simptomele, cum ar fi:

  • expunerea la căldură excesivă
  • statul în picioare sau în poziție verticală pentru perioade lungi de timp
  • consumul de alimente, în special carbohidrați precum pâinea albă, pastele și orezul
  • consumul insuficient de lichide
  • consumul de alcool
  • odihna excesivă
  • efortul fizic
  • perioada menstruală

Diagnostic și analize

Dacă aveți simptome de sindrom de tahicardie posturală (POTS), medicul de familie vă poate verifica tensiunea arterială și ritmul cardiac înainte și după ce vă ridicați în picioare.

Această verificare se numește test de ridicare activă în picioare.

Este posibil să vi se facă și câteva analize de sânge, pentru a verifica alte afecțiuni care ar putea cauza simptomele, precum și o electrocardiogramă (ECG).

Este posibil să fiți trimis(ă) la un specialist dacă:

  • modificarea stilului de viață nu ajută
  • vă simțiți foarte rău
  • nu este clar ce cauzează simptomele

Specialistul poate efectua mai multe teste, cum ar fi:

  • analize de sânge
  • analize de urină
  • teste ale inimii și tensiunii arteriale, cum ar fi o ecocardiogramă, ECG și monitorizarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac timp de 24 de ore
  • un test cu masă înclinată, în care stați întins(ă) pe un pat plat care este înclinat în sus, astfel încât ritmul cardiac să poată fi monitorizat

Poate dura ceva timp până când oamenii sunt diagnosticați cu PoTS, deoarece simptomele sunt similare cu cele ale altor afecțiuni.

Analize și investigații

Electrocardiograma (ECG) · Ecocardiografia · Analizele de sânge

Electrocardiograma (ECG)

De ce se efectuează un ECG (electrocardiogramă)

De obicei, vi se efectuează un ECG (electrocardiogramă) dacă un medic sau un profesionist din domeniul sănătății consideră că aveți simptome de:

  • infarct miocardic
  • boală coronariană
  • probleme cu cât de repede sau cât de regulat vă bate inima (aritmie)

De asemenea, vi se poate efectua un ECG:

  • dacă ați fost diagnosticat(ă) cu o afecțiune cardiacă sau cu o altă afecțiune care influențează cât de bine funcționează inima dumneavoastră
  • înainte de a lua anumite medicamente și în timpul administrării acestora

Pregătirea pentru un ECG (electrocardiogramă)

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă pregăti pentru un ECG (electrocardiogramă), cum ar fi:

  • purtați o bluză ușor de scos și de pus
  • nu aplicați loțiuni de corp, uleiuri sau pudră de talc pe piele înainte de test
  • nu mâncați o masă copioasă și nu consumați cafeină înainte de un ECG de efort (test de stres)

Unor persoane poate fi necesar, de asemenea, să li se radă și să li se curețe pieptul înainte de test.

Informații:

Spuneți persoanei care efectuează ECG-ul dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Acesta poate fi cineva cunoscut, o asistentă sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unui ECG (electrocardiogramă)

Un ECG (electrocardiogramă) este efectuat de un profesionist din domeniul sănătății special instruit, într-un spital, o clinică sau la cabinetul medicului de familie.

Există 3 moduri diferite în care se poate efectua un ECG:

  • în repaus
  • pe o perioadă de timp, purtând un ECG portabil
  • în timpul efortului fizic sau după administrarea unui medicament care modifică ritmul cardiac (test de stres)

Tipul de ECG pe care îl veți face depinde de simptomele sau afecțiunea dumneavoastră. Medicul sau specialistul vă va explica ce tip veți efectua și de ce.

Cum se efectuează un ECG de repaus
  1. Vi se va cere să vă scoateți hainele de pe partea superioară a corpului, în spatele unui paravan.
  2. Vi se va cere să vă întindeți pe spate, iar profesionistul din domeniul sănătății va aplica plasturi adezivi (numiți electrozi) pe brațe, picioare și piept. Aceștia sunt conectați la aparatul ECG.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă) câteva minute, în timp ce aparatul ECG înregistrează semnalele electrice generate de bătăile inimii.
  4. Profesionistul din domeniul sănătății va îndepărta plasturii adezivi de pe piele. Este posibil să simțiți un ușor disconfort atunci când plasturii sunt îndepărtați, asemănător cu momentul în care scoateți un plasture.

Este posibil să apară o ușoară iritație pe piele în zonele unde au fost plasați plasturii.

Cum se efectuează un ECG portabil
  1. Vi se va cere să vă scoateți hainele de pe partea superioară a corpului, în spatele unui paravan.
  2. Profesionistul din domeniul sănătății va aplica plasturi adezivi, numiți electrozi, pe piept și îi va fixa cu bandă adezivă. Aceștia sunt conectați la un mic aparat ECG portabil, pe care îl veți purta pe o curea în jurul taliei.
  3. De obicei, vi se va cere să îl purtați timp de 24 până la 48 de ore, dar poate fi purtat până la 7 zile.
  4. Vi se va comunica o dată și o oră la care să aduceți aparatul înapoi, după terminarea testului, pentru ca rezultatele să poată fi analizate de un specialist.
Informații:

Nu puteți face baie sau duș în timp ce purtați aparatul ECG portabil. Vi se poate arăta cum să îl deconectați și reconectați dacă trebuie să îl purtați mai mult de 24 de ore.

Cum se efectuează un ECG de efort

Un ECG de efort (numit uneori test de toleranță la efort sau test de stres) se efectuează în spital.

  1. Vi se va cere să vă scoateți hainele de pe partea superioară a corpului, în spatele unui paravan. Este posibil să vi se dea un halat de spital pe care să îl purtați.
  2. Profesionistul din domeniul sănătății va aplica plasturi adezivi, numiți electrozi, pe piept, care sunt conectați la un aparat ECG.
  3. Vi se va cere să mergeți pe o bandă de alergare sau să pedalați pe o bicicletă ergometrică.
  4. Efortul va începe lent, apoi va deveni treptat mai rapid și mai dificil. Va fi oprit atunci când începeți să aveți simptome sau vă simțiți prea obosit(ă). De obicei, durează între 40 și 60 de minute.
  5. La terminarea testului, profesionistul din domeniul sănătății va îndepărta plasturii adezivi de pe piele. Este posibil să simțiți un ușor disconfort atunci când plasturii sunt îndepărtați, asemănător cu momentul în care scoateți un plasture.
Informații:

Dacă nu puteți alerga sau pedala, vi se va administra un medicament care crește ritmul cardiac, în loc să faceți efort fizic.

Obținerea rezultatelor ECG (electrocardiogramei)

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele ECG.

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de alte analize.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Ecocardiogramă

De ce se face o ecocardiogramă

De obicei, vi se va face o ecocardiogramă pentru a:

  • verifica dacă simptomele dumneavoastră ar putea fi cauzate de o afecțiune cardiacă
  • verifica cât de bine funcționează inima dumneavoastră dacă aveți o problemă cardiacă sau ați avut probleme cardiace în trecut

De exemplu, poate fi făcută pentru a vă verifica inima după un infarct miocardic sau pentru a diagnostica afecțiuni precum insuficiența cardiacă, boala valvulară cardiacă sau boala cardiacă congenitală.

Pregătirea pentru o ecocardiogramă

În ziua ecocardiogramei, de regulă puteți mânca și bea ca de obicei.

Dar dacă aveți nevoie de o scanare mai detaliată, în care un tub subțire este introdus în gură, vi se poate cere să nu mai mâncați și să nu mai beți înainte de scanare. Veți fi informat(ă) dacă acest lucru este valabil în cazul dumneavoastră.

Informații:

Spuneți persoanei care efectuează ecocardiograma dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută, o asistentă sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei ecocardiografii

O ecocardiografie se face de obicei în spital, de către un medic.

Investigarea funcționează prin utilizarea undelor sonore (ultrasunete) pentru a crea o imagine a inimii dumneavoastră, similar cu o ecografie folosită în timpul sarcinii.

Cel mai frecvent tip de ecocardiografie se numește ecocardiografie transtoracică (ETT).

Pentru acest tip de ecocardiografie:

  1. Vi se va cere să vă dezbrăcați de hainele de pe jumătatea superioară a corpului și vi se va da un halat pe care să îl purtați.
  2. Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe o masă de examinare și vi se vor aplica plasturi adezivi pe piept pentru a vă monitoriza ritmul cardiac.
  3. Uneori vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid (agent de contrast) într-o venă din braț. Acest lucru ajută la evidențierea mai clară a inimii și a vaselor de sânge pe imagine.
  4. Medicul va aplica apoi un gel care ajută la o mai bună funcționare a investigării. Acesta poate fi aplicat pe pieptul dumneavoastră sau pe dispozitivul cu ultrasunete.
  5. Medicul va deplasa apoi încet dispozitivul cu ultrasunete peste pieptul dumneavoastră. Aparatul emite un zgomot puternic de șuierat în timp ce funcționează, iar investigarea durează aproximativ 30 până la 40 de minute.
Alte tipuri de ecocardiografie

Există și alte tipuri de ecocardiografie care sunt uneori folosite:

  • ecocardiografie de efort sau de stres – similară cu ecocardiografia transtoracică, dar vi se cere să folosiți o bandă de alergare sau o bicicletă ergometrică (sau vi se administrează un medicament care are un efect similar cu efortul fizic asupra inimii) și apoi se face o altă investigare pentru a verifica cum funcționează inima dumneavoastră
  • ecocardiografie transesofagiană (ETE) – în care un tub subțire care conține un mic dispozitiv cu ultrasunete este introdus prin gură și coborât în esofag (tubul digestiv) pentru a crea o imagine mai detaliată a inimii dumneavoastră

O ETE nu este dureroasă, dar unele persoane o pot considera inconfortabilă.

Partea din spate a gâtului dumneavoastră va fi amorțită cu un spray anestezic.

Puteți cere, de asemenea, să vi se administreze un medicament sedativ înainte de investigare.

Aceasta înseamnă că nu veți dormi, dar veți fi foarte somnoros(oasă), cu o conștientizare redusă a ceea ce se întâmplă în jurul dumneavoastră.

După o ecocardiografie

Dacă vi s-a injectat lichid pentru investigare (agent de contrast), vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Dacă vi s-a administrat un sedativ pentru a vă face somnoros(oasă) în timpul investigării, veți fi dus(ă) într-o cameră de recuperare pentru a vă reveni. Cineva va trebui să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau cu taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.

Dacă ați avut o ecocardiografie transesofagiană, atunci gâtul dumneavoastră poate fi iritat, dar acest lucru ar trebui să treacă în 1 până la 2 zile.

Obținerea rezultatelor ecocardiogramei

Uneori, medicul dumneavoastră vă poate vorbi despre rezultatele ecocardiogramei în aceeași zi în care faceți investigația.

De obicei, vi se va programa o altă consultație după ecocardiografie pentru a discuta în detaliu rezultatele cu medicul dumneavoastră.

Acesta vă va explica ce a evidențiat investigația și dacă ați putea avea nevoie de alte analize sau tratamente. Puneți întrebări dacă nu sunteți sigur(ă) de ceva din ceea ce vi s-a spus.

Dacă nu ați primit nicio informație despre rezultate după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis la ecocardiografie.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile și, de obicei, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul sindromului de tahicardie posturală (POTS)

Dacă sunteți diagnosticat(ă) cu sindrom de tahicardie posturală (POTS), găsirea tratamentului potrivit pentru dumneavoastră poate dura.

Medicul de familie sau un specialist vă poate sugera mai întâi schimbări ale stilului de viață, cum ar fi consumul mai multor lichide, mese mici cu mai puțini carbohidrați și purtarea de ciorapi sau dresuri compresive.

Vi se pot prescrie medicamente pentru a ajuta la controlul simptomelor, cum ar fi fludrocortizonul (un steroid) și medicamente utilizate pentru tratarea afecțiunilor cardiace și gestionarea tensiunii arteriale, cum ar fi beta-blocantele.

Este posibil să fie nevoie să încercați mai multe medicamente diferite sau combinații de medicamente.

Ce puteți face dacă aveți sindromul de tahicardie posturală (POTS)

Dacă aveți sindromul de tahicardie posturală (POTS), există câteva lucruri pe care le puteți încerca pentru a vă ameliora simptomele.

Dacă vă simțiți brusc slăbit(ă) sau amețit(ă), puteți încerca să vă întindeți și să ridicați picioarele până vă simțiți mai bine.

Dacă nu vă puteți întinde, puteți încerca:

  • să vă încrucișați picioarele, cu unul în fața celuilalt, în timp ce stați în picioare
  • să vă legănați pe vârfuri, în sus și în jos
  • să vă încordați mușchii fesieri și abdominali
  • să strângeți pumnii

Schimbarea stilului de viață poate fi, de asemenea, de ajutor în PoTS.

Ce să faceți

  • încercați să evitați factorii care vă declanșează simptomele

  • beți multe lichide, până când urina devine deschisă la culoare

  • încercați exerciții ușoare, cum ar fi mersul pe jos, pilates și înotul – aveți grijă când faceți exerciții și opriți-vă dacă apar simptome

  • ridicați capătul patului, ca să nu stați complet orizontal

  • purtați ciorapi compresivi pentru a îmbunătăți circulația sângelui

Ce să nu faceți

  • nu stați în picioare prea mult timp

  • nu vă ridicați prea repede după ce ați stat întins(ă) – stați așezat(ă) o vreme înainte de a vă ridica în picioare

  • nu consumați prea multă cafeină sau alcool

Când să mergeți la medic

Dacă aveți simptome ale sindromului de tahicardie posturală (POTS), este important să fie evaluate de medic.

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • aveți simptome ale sindromului de tahicardie posturală (POTS)

Medicamente folosite pentru sindrom de tahicardie posturală (POTS)

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Corticosteroizi de uz sistemic · ATC H02A · 1

Corticosteroizi luați pe gură sau injectabil: reduc puternic inflamația și reacțiile imune.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).