Simptome fără explicație medicală
Actualizat:
Simptome
Exemple de simptome fără explicație medicală
Simptomele frecvente fără explicație medicală includ:
- dureri în mușchi sau articulații
- dureri de spate
- dureri de cap
- oboseală
- senzație de leșin
- dureri în piept
- palpitații
- probleme stomacale
Alte simptome fără explicație medicală, mai puțin frecvente, includ:
- convulsii (crize)
- senzație de lipsă de aer
- slăbiciune și paralizie
- amorțeală și furnicături
Aproximativ 1 din 4 persoane care merg la medicul de familie au simptome fizice care nu pot fi explicate.
Cauze posibile ale simptomelor fără explicație medicală
Multe persoane cu simptome fără explicație medicală, cum ar fi oboseala, durerea și palpitațiile, au și depresie sau anxietate.
Tratarea unei probleme psihologice asociate poate adesea ameliora simptomele fizice.
Pentru alții, simptomele pot face parte dintr-un sindrom puțin înțeles, cum ar fi:
- sindromul de oboseală cronică (SOC) – cunoscut și sub numele de encefalomielită mialgică (EM)
- sindromul de colon iritabil (SCI)
- fibromialgia (durere în tot corpul)
- tulburări neurologice funcționale (TNF) – simptome considerate a fi cauzate de probleme ale sistemului nervos, nu de o afecțiune fizică
Faptul că medicii nu reușesc să găsească o afecțiune care să cauzeze aceste simptome nu este neobișnuit în medicină și nu înseamnă că nu se poate face nimic pentru a vă ajuta.
Diagnostic și analize
Analize și investigații
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar unele rezultate pot dura câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Viața cu boala
Cum vă poate ajuta medicul de familie
Medicul de familie va încerca să excludă toate afecțiunile posibile care ar putea cauza simptomele dumneavoastră. Este posibil să vi se facă un examen fizic amănunțit și analize de sânge.
Este important să se ia în considerare dacă vreun medicament pe care îl luați ar putea cauza simptomele – de exemplu, administrarea de analgezice pe termen lung poate duce la dureri de cap.
Medicul de familie ar trebui să investigheze și dacă aveți o problemă asociată, cum ar fi depresia sau anxietatea. Simptomele fizice pot cauza depresie și anxietate, iar acestea, la rândul lor, pot agrava simptomele fizice, creând un cerc vicios.
Ar trebui să îi spuneți medicului de familie:
- cum sunt simptomele dumneavoastră, când au început și ce le ameliorează sau le agravează
- care credeți că este cauza simptomelor și ce așteptări aveți de la analize și tratamente
- cum vă afectează simptomele activitățile – ce vă împiedică să faceți
- cât de supărătoare sunt simptomele – cum vă fac să vă simțiți
Există o serie de lucruri pe care le puteți face dumneavoastră înșivă și care vă pot ajuta.
Dumneavoastră și medicul de familie puteți identifica unele schimbări ale stilului de viață și obiective despre care amândoi credeți că vor ajuta la ameliorarea simptomelor, cum ar fi activitatea fizică regulată și odihna mai bună.
Este posibil să fiți îndrumat(ă) către psihoterapie, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (TCC). Scopul TCC este să vă ajute să vă gestionați simptomele, permițându-vă să înțelegeți legăturile dintre simptome, îngrijorări, sentimente și modul în care faceți față.
Dacă simptomele par a fi cauzate de o problemă a sistemului nervos, este posibil să fiți îndrumat(ă) către un neurolog (un specialist în afecțiunile sistemului nervos).
Neurologul vă poate îndruma către psihoterapie, dar va lua în considerare și alte opțiuni terapeutice, cum ar fi fizioterapia sau terapia ocupațională.
Medicamente precum antidepresivele pot fi utile, chiar dacă nu sunteți deprimat(ă). Cu toate acestea, medicamentele nu sunt întotdeauna soluția – analgezicele sau sedativele, de exemplu, pot duce la dependență. Beneficiile posibile ale medicamentelor trebuie întotdeauna cântărite în raport cu potențialele efecte secundare.
Dacă credeți că aveți o afecțiune de bază care nu a fost depistată de medicul dumneavoastră, puteți solicita o a doua opinie.
Ce puteți face dumneavoastră
Există lucruri pe care le puteți face pentru a ameliora sau chiar a elimina unele simptome fizice, cum ar fi practicarea regulată a exercițiilor fizice și gestionarea stresului.
Exercițiile fizice regulate vă vor ajuta să vă mențineți în formă și multe persoane constată că le îmbunătățesc și starea de spirit. Cât de mult exercițiu fizic ar trebui să faceți depinde de starea dumneavoastră actuală de sănătate și de capacitățile fizice.
Gestionarea stresului este foarte importantă, deoarece a fost asociată cu probleme precum durerea și sindromul de colon iritabil.
În general, planificarea unui timp personal plăcut pentru relaxare ar trebui să vă ajute – orice vă ajută să vă relaxați, fie că este vorba de cursuri de yoga, înot, alergare, meditație sau plimbări în natură.
Corpul dumneavoastră are o capacitate remarcabilă de a se recupera și există șanse mari ca simptomele să se amelioreze în timp, chiar și fără un tratament specific.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).
