Scolioză

Actualizat: 19 octombrie 2026

Simptome

Semnele scoliozei includ:

o coloană vertebrală vizibil curbată
înclinarea într-o parte
umeri inegali
un umăr sau un șold proeminent
coastele proeminente pe o parte
hainele care nu se potrivesc bine

Unele persoane cu scolioză pot avea și dureri de spate. Aceasta este de obicei mai frecventă la adulții cu această afecțiune.

Cauze și factori de risc

În aproximativ 8 din 10 cazuri, cauza scoliozei este necunoscută. Aceasta se numește scolioză idiopatică.

Scolioza idiopatică nu poate fi prevenită și nu se consideră că ar fi legată de lucruri precum postura incorectă, exercițiile fizice sau alimentația.

Totuși, genele dumneavoastră vă pot face mai predispus(ă) la aceasta, deoarece uneori apare la mai mulți membri ai familiei.

Mai rar, scolioza poate fi cauzată de:

formarea incorectă a oaselor coloanei vertebrale în uter – aceasta se numește scolioză congenitală și este prezentă de la naștere
o afecțiune neurologică sau musculară subiacentă, cum ar fi paralizia cerebrală sau distrofia musculară – aceasta se numește scolioză neuromusculară
uzura coloanei vertebrale odată cu înaintarea în vârstă – aceasta se numește scolioză degenerativă și afectează adulții în vârstă

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Radiografia

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

oasele
dinții
plămânii
sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul	De ce se efectuează
Radiografie standard	Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii
Angiografie	Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar
Densitometrie osoasă (scanare DEXA)	Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor
Tomografie computerizată (CT)	Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament
Urogramă intravenoasă	Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii
Tranzit baritat esofagian	Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar
Clismă cu bariu	Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
alăptați
luați orice medicamente
aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast

Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.

După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

în aceeași zi în care o faceți
la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul scoliozei depinde de vârsta dumneavoastră, de cât de severă este curbura și dacă este probabil să se agraveze în timp.

Multe persoane nu vor avea nevoie de niciun tratament și doar un număr mic vor avea nevoie de o intervenție chirurgicală la nivelul coloanei vertebrale.

Bebelușii și copiii mici pot să nu aibă nevoie de tratament, deoarece curbura se poate ameliora în timp. Se poate aplica un gips sau o orteză din plastic pe spate pentru a opri agravarea curburii pe măsură ce cresc.
Copiii mai mari pot purta o orteză pentru spate pentru a opri agravarea curburii până când încetează să crească. Uneori poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a controla creșterea coloanei vertebrale până când se poate efectua o operație de îndreptare a acesteia, după ce încetează creșterea.
Adulții pot avea nevoie de tratament pentru ameliorarea durerii, cum ar fi analgezice, injecții la nivelul coloanei vertebrale și, foarte rar, intervenție chirurgicală.

Nu este clar dacă exercițiile pentru spate ajută la ameliorarea scoliozei, dar exercițiile fizice în general sunt bune pentru sănătatea generală și nu ar trebui evitate decât dacă vă recomandă medicul dumneavoastră.

Viața cu boala

Majoritatea persoanelor cu scolioză pot duce o viață normală și pot face majoritatea activităților, inclusiv exerciții fizice și sport.

Această afecțiune, de obicei, nu provoacă dureri semnificative sau alte probleme de sănătate și tinde să rămână neschimbată după ce încetați să creșteți – consultați medicul de familie dacă se agravează.

Să aveți scolioză sau să purtați un corset pentru spate poate fi dificil și poate cauza probleme legate de imaginea corporală și stima de sine, în special la copii și adolescenți.

Poate fi util să contactați un grup de sprijin.

Aceste grupuri sunt o bună sursă de informații și sprijin și vă pot pune în legătură cu persoane aflate într-o situație similară cu a dumneavoastră.

Când să mergeți la medic

Consultați medicul de familie dacă credeți că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră aveți scolioză. Este puțin probabil să fie ceva grav, dar cel mai bine este să verificați.

Dacă medicul de familie suspectează scolioză, ar trebui să vă trimită la un specialist. Dacă sunteți diagnosticat(ă) cu scolioză, veți discuta împreună opțiunile de tratament.

Se va efectua o radiografie a spatelui pentru a verifica cât de mare este curbura.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).