Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Șchiopătat la copii

Actualizat:

Cauze și factori de risc

Șchiopătatul la copii este adesea cauzat de o accidentare evidentă la picior sau laba piciorului, cum ar fi:

  • o entorsă sau întindere musculară
  • o bășică, tăietură sau vânătaie
  • un os rupt

Uneori, poate să nu fie clar ce cauzează șchiopătatul copilului dumneavoastră. Simptomele vă pot da o idee despre care ar putea fi cauza.

Dar nu vă autodiagnosticați – un șchiopătat fără o cauză evidentă trebuie întotdeauna verificat de medicul de familie, deoarece ar putea fi semnul unei probleme grave.

Alte cauze ale șchiopătatului la copii
Alte simptome Cauză posibilă
Durere bruscă în șold, genunchi sau coapsă, uneori după o infecție virală Șold iritabil (sinovită tranzitorie)
Durere în zona inghinală, șold sau genunchi, șold rigid, piciorul sau laba piciorului se întoarce spre exterior Epifizioliză femurală superioară
Articulații dureroase, umflate, care durează mai mult de 6 săptămâni Diferite tipuri de artrită juvenilă
Durere în zona inghinală, coapsă sau genunchi, șold rigid Boala Perthes
Un nodul pe piciorul copilului dumneavoastră, scădere în greutate, durere pe timp de noapte Un cancer, cum ar fi leucemia, sarcomul sau limfomul

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Radiografia

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

  • oasele
  • dinții
  • plămânii
  • sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

  • verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
  • verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
  • afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
  • verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul De ce se efectuează

Radiografie standard

Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii

Angiografie

Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar

Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor

Tomografie computerizată (CT)

Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament

Urogramă intravenoasă

Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii

Tranzit baritat esofagian

Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar

Clismă cu bariu

Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
  • nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
  • luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

  1. Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  2. Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  3. Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
  4. Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
  5. Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

  • în aceeași zi în care o faceți
  • la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul va depinde de cauza șchiopătatului copilului dumneavoastră. Uneori, se poate ameliora de la sine.

Medicul de familie vă va examina copilul și poate recomanda mai multe analize pentru a afla cauza șchiopătatului.

Acesta ar putea:

  • să vă ofere sfaturi despre cum să tratați o entorsă sau o întindere musculară acasă, cum ar fi repausul și administrarea de paracetamol sau ibuprofen
  • să vă trimită la spital pentru o radiografie sau la un specialist (de exemplu, un chirurg ortoped pediatru) pentru a ajuta la identificarea cauzei

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • copilul dumneavoastră șchiopătează și nu sunteți sigur(ă) care este cauza

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • copilul dumneavoastră are dureri bruște în șold, genunchi sau coapsă (problemele de șold pot fi resimțite uneori în coapsă sau genunchi)
  • copilul dumneavoastră nu poate pune deloc greutate pe picior
  • piciorul și-a schimbat forma sau este într-un unghi anormal
  • copilul dumneavoastră se simte rău în general și are febră sau se simte fierbinte, rece sau are frisoane
  • copilul dumneavoastră are, de asemenea, dureri severe în partea inferioară a abdomenului
  • simptomele copilului dumneavoastră se agravează
Ce înțelegem prin durere severă
Durere severă:
  • este prezentă tot timpul și atât de puternică încât este greu să gândiți sau să vorbiți
  • nu puteți dormi
  • este foarte greu să vă mișcați, să vă dați jos din pat, să mergeți la baie, să vă spălați sau să vă îmbrăcați
Durere moderată:
  • este prezentă tot timpul
  • face dificilă concentrarea sau somnul
  • reușiți să vă ridicați, să vă spălați sau să vă îmbrăcați
Durere ușoară:
  • apare și dispare
  • este deranjantă, dar nu vă împiedică să vă desfășurați activitățile zilnice

Nu conduceți la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Medicamente folosite pentru șchiopătat la copii

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 69

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 43

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).