Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Sarcină molară

Actualizat:

Despre boală

Sarcina molară este uneori numită și molă hidatiformă.

Există 2 tipuri de sarcină molară:

  • sarcina molară completă – în acest caz, celule anormale cresc în uter după concepție și nu există niciun semn al unui copil
  • sarcina molară parțială – în acest caz, pot exista semne timpurii ale unui copil, dar acesta nu se poate dezvolta complet sau supraviețui

Cauze și factori de risc

O sarcină molară apare din întâmplare. Nu este cauzată de ceva ce a făcut greșit vreunul dintre părinți.

Este posibil să aveți un risc mai mare de sarcină molară dacă:

  • sunteți adolescentă sau aveți peste 45 de ani când rămâneți gravidă
  • ați mai avut o sarcină molară înainte

Diagnostic și analize

Dacă o moașă sau un medic consideră că aveți o sarcină molară, veți avea nevoie de:

  • analize de sânge pentru a verifica nivelul hormonului de sarcină hCG, care este de obicei mai ridicat decât normal în sarcina molară
  • o ecografie
  • un consult la medicul ginecolog

Aflarea faptului că aveți o sarcină molară poate fi foarte dificilă. Un medic sau o moașă vă poate oferi sfaturi despre sprijinul disponibil.

Analize și investigații

Ecografia · Analizele de sânge · Testul de sarcină · Ecografie

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar unele pot dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Test de sarcină

Ce este un test de sarcină?

Un test de sarcină poate indica dacă sunteți însărcinată prin verificarea unei probe de urină sau de sânge pentru un hormon numit gonadotropină corionică umană (hCG).

Acest hormon este produs de placentă, organul care crește în uter pentru a furniza oxigen și nutrienți fătului. Placenta începe să producă hCG după ce un ovul fertilizat se atașează de peretele interior al uterului. Nivelurile continuă apoi să crească timp de zece săptămâni, aproape dublându-se la fiecare trei zile.

hCG vă ajută corpul să se pregătească pentru sarcină prin:

  • Stimularea producției de progesteron, care îngroașă mucoasa uterului.
  • Stimularea producției de estrogen, care vă pregătește corpul pentru travaliu și ajută la dezvoltarea fătului.
  • Oprirea ciclului menstrual.

Există două tipuri de teste de sarcină:

  • Teste de urină, care pot fi efectuate la cabinetul medicului dumneavoastră sau cu un kit de testare la domiciliu. Aceste teste au o acuratețe de 97-99% atunci când sunt efectuate la una sau două săptămâni după întârzierea menstruației și pot oferi rapid rezultatele. Dacă efectuați un test la domiciliu, urmați cu atenție instrucțiunile.
  • Analize de sânge, care sunt întotdeauna efectuate la cabinetul medicului dumneavoastră sau într-un laborator. Aceste teste pot detecta cantități foarte mici de hCG și pot indica dacă sunteți însărcinată înainte de întârzierea menstruației. Cu toate acestea, nu sunt utilizate în mod obișnuit pentru a verifica sarcina. Acest lucru se datorează faptului că testele de urină sunt mai puțin costisitoare, foarte precise și oferă rezultate mai rapide decât analizele de sânge, care pot dura de la câteva ore până la mai mult de o zi.

Alte denumiri: test gonadotropină corionică umană, test HCG, test calitativ hCG din sânge, test cantitativ hCG din sânge, test Beta-hCG din urină, gonadotropină corionică totală

Pentru ce se utilizează?

Atât analizele de urină, cât și cele de sânge verifică prezența hCG pentru a afla dacă sunteți însărcinată.

Există două tipuri de analize de sânge. Un test cantitativ de sânge măsoară cantitatea exactă de hCG din sângele dumneavoastră, iar un test calitativ de hCG din sânge vă spune pur și simplu dacă sunteți sau nu însărcinată.

Cantitatea de hCG din corpul dumneavoastră poate oferi medicului informații importante despre sarcină și despre sănătatea fătului. Testele cantitative sunt uneori folosite pentru a ajuta la:

  • Stabilirea vârstei fătului dacă sarcina este foarte recentă.
  • Monitorizarea sarcinii dacă aveți un risc crescut de avort spontan.
  • Verificarea unei sarcini extrauterine, adică atunci când un ovul fertilizat încearcă să crească în afara uterului. Ovulul nu poate deveni făt atunci când se află într-un loc greșit. Trebuie îndepărtat pentru a evita afectarea organelor dumneavoastră. Aceasta poate fi o urgență medicală.
  • Verificarea unei sarcini molare (mola hidatiformă), care reprezintă o creștere anormală de țesut în uter. Este cauzată de un ovul fertilizat cu probleme genetice atât de grave încât nu poate deveni făt. Această creștere se poate transforma în cancer și trebuie îndepărtată.
  • Depistarea oricăror probleme la făt, inclusiv sindromul Down, alte anomalii cromozomiale și anumite malformații congenitale. Testarea hCG face de obicei parte dintr-un grup de teste de screening prenatal numite dublu test sau triplu test.

În unele cazuri, medicul dumneavoastră poate recomanda și un test cantitativ de sânge pentru hCG pentru a ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea unor afecțiuni care nu sunt legate de sarcină. Acestea includ cancerul ovarian și testicular, împreună cu alte afecțiuni care pot crește nivelul de hCG.

De ce am nevoie de un test de sarcină?

Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă credeți că sunteți însărcinată. Simptomele sarcinii variază, dar cel mai frecvent semn al sarcinii timpurii este lipsa menstruației. Alte semne comune ale sarcinii timpurii pot include:

  • Sâni umflați, sensibili
  • Oboseală
  • Nevoia frecventă de a urina
  • Greață și vărsături (numite și grețuri matinale)
  • Senzația de balonare sau umflare în abdomen (burtă) sau în corp

Este posibil să aveți nevoie și de un test de sarcină pentru a vă asigura că nu sunteți însărcinată dacă trebuie să urmați un tratament medical care ar putea dăuna fătului.

În cele din urmă, este posibil să aveți nevoie de un test de sânge cantitativ dacă:

  • Aveți un risc ridicat de avort spontan. Cei mai frecvenți factori de risc includ infecții active, boli tiroidiene, diabet necontrolat, obezitate și probleme ale uterului sau colului uterin.
  • Aveți simptome ale unei sarcini extrauterine. Acestea pot include sângerări vaginale anormale, durere în zona lombară și/sau abdomen și crampe pe o parte a pelvisului.
  • Aveți simptome ale unei sarcini molare. Acestea pot include sângerări vaginale anormale, durere în zona abdominală sau pelviană, tensiune arterială ridicată și greață severă.

Ce se întâmplă în timpul unui test de sarcină?

Testele de sarcină de uz casnic sunt rapide și ușor de folosit. Puteți cumpăra un kit de test de sarcină de uz casnic fără rețetă. Kiturile includ bețișoare sau benzi de testare care reacționează la hCG din urină. Pașii pentru efectuarea unui test depind de marcă, așa că este foarte important să urmați instrucțiunile care însoțesc testul dumneavoastră. Pentru majoritatea kiturilor de testare, va trebui fie să:

  • Țineți bețișorul sau banda de testare în jetul de urină
  • Colectați urina într-un recipient și introduceți bețișorul sau banda de testare în recipient

După ce așteptați un anumit număr de minute, veți verifica rezultatele pe bețișorul sau banda de testare. Instrucțiunile vă vor spune ce să urmăriți. În general, pentru a obține cele mai precise rezultate cu orice test de sarcină de uz casnic, va trebui să:

  • Verificați data de expirare înainte de a folosi testul.
  • Citiți instrucțiunile testului pentru a vedea dacă are un simbol de control. Acest simbol arată că testul a funcționat corect și ar trebui să apară pe bețișor/bandă indiferent de rezultat. Nu vă spune dacă sunteți sau nu însărcinată. Dacă testul folosește un simbol de control și nu îl vedeți pe bețișor/bandă, testul nu a funcționat și va trebui să faceți altul.
  • Testați prima urină de dimineață. Urina de dimineață are de obicei mai mult hCG decât urina de mai târziu din zi.
  • Folosiți un cronometru. Dacă estimați timpul, rezultatele pot să nu fie precise.

Analizele de sânge se fac la cabinetul medicului dumneavoastră sau într-un laborator. Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă din braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. Acest proces durează de obicei mai puțin de cinci minute.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Dacă faceți un test de urină, nu beți cantități mari de lichide înainte de a recolta proba. Acest lucru ar putea dilua hCG din urină și este posibil să nu apară la test.

Administrarea de medicamente pentru a vă ajuta să rămâneți gravidă (medicamente pentru fertilitate) ar putea afecta rezultatele testului de sarcină. Dacă luați medicamente pentru fertilitate, discutați cu medicul dumneavoastră dacă obțineți un rezultat pozitiv. Este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să îl verifice.

În rest, nu aveți nevoie de pregătiri speciale pentru un test de sarcină care utilizează o probă de urină sau de sânge.

Există riscuri la aceste analize?

Nu există niciun risc cunoscut la efectuarea unei analize de urină.

Există un risc foarte mic la efectuarea unei analize de sânge. Este posibil să aveți o ușoară durere sau vânătăi în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Rezultatele vă vor arăta dacă sunteți însărcinată.

Un rezultat negativ înseamnă că hCG nu a fost găsit în proba dumneavoastră, deci este posibil să nu fiți însărcinată. Totuși, nu este întotdeauna cazul. Dacă ați făcut un test de urină acasă prea devreme după ce ați rămas însărcinată, este posibil ca organismul dumneavoastră să nu fi produs suficient hCG pentru a apărea în rezultate. Acest lucru se numește rezultat fals negativ. Un rezultat fals negativ înseamnă că testul arată că nu sunteți însărcinată, dar de fapt sunteți.

Deoarece nivelurile de hCG cresc în fiecare zi la începutul sarcinii, este o idee bună să repetați testul la o săptămână după ce l-ați făcut prima dată. Dacă obțineți rezultate negative (nu sunteți însărcinată) la două teste făcute acasă, dar tot credeți că sunteți însărcinată, contactați medicul dumneavoastră.

Un rezultat pozitiv înseamnă că hCG a fost găsit în proba dumneavoastră. Acest lucru înseamnă de obicei că sunteți însărcinată. Este important să vă adresați medicului dumneavoastră cât mai curând posibil pentru a vă asigura că primiți îngrijirea potrivită. Dacă ați făcut un test acasă, medicul dumneavoastră poate face un alt test pentru a confirma sarcina.

În unele cazuri, un test făcut acasă poate indica faptul că sunteți însărcinată atunci când nu sunteți. Acest lucru se numește rezultat fals pozitiv. Un rezultat fals pozitiv înseamnă că testul arată că sunteți însărcinată, dar de fapt nu sunteți. Efectuarea unui test de sarcină în timp ce luați medicamente pentru fertilitate ar putea duce la un rezultat fals pozitiv. Dacă rezultatele sunt pozitive, dar credeți că este posibil să nu fiți însărcinată, discutați cu medicul dumneavoastră.

Tratament

O sarcină molară nu va putea supraviețui.

Se poate termina de la sine, printr-un avort spontan.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, de obicei se tratează printr-o procedură de eliminare a sarcinii.

În general, vi se va administra anestezie generală înainte de procedură, astfel încât veți dormi.

Uneori, este posibil să puteți lua medicamente pentru a întrerupe o sarcină molară.

Îngrijirea de urmărire

După tratamentul pentru o sarcină molară, veți face periodic analize de sânge și urină pentru a verifica dacă nivelul hormonului hCG revine la normal.

Foarte rar, celulele sarcinii molare pot rămâne în uter și pot deveni canceroase (încep să crească sau să se răspândească în alte părți ale corpului). Aceasta se numește molă invazivă sau coriocarcinom.

Dacă se întâmplă acest lucru, de obicei poate fi tratată cu succes prin chimioterapie.

Viața cu boala

Descoperirea unei sarcini molare

O sarcină molară poate să nu aibă niciun simptom sau puteți avea unele simptome de sarcină.

Puteți afla despre o sarcină molară în timpul primei ecografii de sarcină, în jurul săptămânilor 8 până la 14.

Unele persoane află după ce sarcina se încheie cu un avort spontan.

Viața sexuală, contracepția și încercarea de a concepe după o sarcină molară

Puteți avea relații sexuale imediat ce vă simțiți pregătit(ă), dar este important să folosiți metode contraceptive în timpul perioadei de monitorizare. Discutați cu medicul de familie despre ce tip de contracepție este potrivit pentru dumneavoastră.

O sarcină molară nu vă afectează șansele de a rămâne din nou însărcinată. Dar este important să așteptați până când medicul vă spune că este sigur înainte de a începe să încercați să concepeți un copil.

Unde puteți găsi ajutor și sprijin pentru o sarcină molară

Recuperarea după o sarcină molară poate dura, atât fizic, cât și emoțional.

Specialiștii care vă îngrijesc vă pot oferi sfaturi dacă aveți nevoie de sprijin. Aceștia vă pot recomanda servicii de suport din zona dumneavoastră.

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie sau la moașă dacă:

Sunteți însărcinată și:

  • aveți orice sângerare sau o scurgere închisă la culoare din vagin
  • aveți greață sau vărsături frecvente (greață severă de sarcină)
  • credeți că burta dumneavoastră arată mai mare decât ar trebui pentru stadiul sarcinii
  • aveți orice alte simptome care vă îngrijorează

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).