Sângerări vaginale între menstruații sau după contactul sexual
Actualizat:
Cauze și factori de risc
Sângerarea între menstruații sau după contact sexual poate avea multe cauze posibile.
Sângerarea între menstruații
Cauzele frecvente ale sângerării între menstruații includ:
- contracepția hormonală, cum ar fi pilula contraceptivă
- excrescențe mici în interiorul și în jurul uterului, cum ar fi polipii sau fibroamele
- infecții cu transmitere sexuală (ITS), cum ar fi chlamydia
Sângerarea după contact sexual
Cauzele sângerării după contact sexual includ:
- modificări ale suprafeței colului uterin (ectropion cervical)
- excrescențe mici pe colul uterin (polipi)
- uscăciune vaginală
- infecții cu transmitere sexuală (ITS), cum ar fi chlamydia
Important
Sângerarea între menstruații sau după contact sexual poate fi uneori un semn de cancer. Cereți întotdeauna medicului de familie sau medicului ginecolog să vă investigheze orice sângerare neobișnuită.
Diagnostic și analize
Pentru a afla ce cauzează sângerarea între menstruații sau după contact sexual, medicul sau asistenta vă va adresa întrebări despre simptomele dumneavoastră și istoricul medical.
Este posibil să vi se facă analize, inclusiv:
- un test de sarcină
- o analiză de sânge
- un test pentru infecții cu transmitere sexuală (ITS), care poate implica o analiză de urină sau prelevarea unei mici probe de lichid din vagin cu ajutorul unui bețișor cu vată (tampon)
- o examinare a vaginului și a colului uterin
Orice tratament de care aveți nevoie va depinde de cauza sângerării.
Dacă sunt necesare investigații suplimentare, este posibil să fiți trimis(ă) pentru o ecografie, colposcopie sau histeroscopie.
Analize și investigații
Testul de sarcină · Ecografia · Analizele de sânge · Histeroscopie · Colposcopie
Test de sarcină
Ce este un test de sarcină?
Un test de sarcină poate indica dacă sunteți însărcinată prin verificarea unei probe de urină sau de sânge pentru un hormon numit gonadotropină corionică umană (hCG).
Acest hormon este produs de placentă, organul care crește în uter pentru a furniza oxigen și nutrienți fătului. Placenta începe să producă hCG după ce un ovul fertilizat se atașează de peretele interior al uterului. Nivelurile continuă apoi să crească timp de zece săptămâni, aproape dublându-se la fiecare trei zile.
hCG vă ajută corpul să se pregătească pentru sarcină prin:
- Stimularea producției de progesteron, care îngroașă mucoasa uterului.
- Stimularea producției de estrogen, care vă pregătește corpul pentru travaliu și ajută la dezvoltarea fătului.
- Oprirea ciclului menstrual.
Există două tipuri de teste de sarcină:
- Teste de urină, care pot fi efectuate la cabinetul medicului dumneavoastră sau cu un kit de testare la domiciliu. Aceste teste au o acuratețe de 97-99% atunci când sunt efectuate la una sau două săptămâni după întârzierea menstruației și pot oferi rapid rezultatele. Dacă efectuați un test la domiciliu, urmați cu atenție instrucțiunile.
- Analize de sânge, care sunt întotdeauna efectuate la cabinetul medicului dumneavoastră sau într-un laborator. Aceste teste pot detecta cantități foarte mici de hCG și pot indica dacă sunteți însărcinată înainte de întârzierea menstruației. Cu toate acestea, nu sunt utilizate în mod obișnuit pentru a verifica sarcina. Acest lucru se datorează faptului că testele de urină sunt mai puțin costisitoare, foarte precise și oferă rezultate mai rapide decât analizele de sânge, care pot dura de la câteva ore până la mai mult de o zi.
Alte denumiri: test gonadotropină corionică umană, test HCG, test calitativ hCG din sânge, test cantitativ hCG din sânge, test Beta-hCG din urină, gonadotropină corionică totală
Pentru ce se utilizează?
Atât analizele de urină, cât și cele de sânge verifică prezența hCG pentru a afla dacă sunteți însărcinată.
Există două tipuri de analize de sânge. Un test cantitativ de sânge măsoară cantitatea exactă de hCG din sângele dumneavoastră, iar un test calitativ de hCG din sânge vă spune pur și simplu dacă sunteți sau nu însărcinată.
Cantitatea de hCG din corpul dumneavoastră poate oferi medicului informații importante despre sarcină și despre sănătatea fătului. Testele cantitative sunt uneori folosite pentru a ajuta la:
- Stabilirea vârstei fătului dacă sarcina este foarte recentă.
- Monitorizarea sarcinii dacă aveți un risc crescut de avort spontan.
- Verificarea unei sarcini extrauterine, adică atunci când un ovul fertilizat încearcă să crească în afara uterului. Ovulul nu poate deveni făt atunci când se află într-un loc greșit. Trebuie îndepărtat pentru a evita afectarea organelor dumneavoastră. Aceasta poate fi o urgență medicală.
- Verificarea unei sarcini molare (mola hidatiformă), care reprezintă o creștere anormală de țesut în uter. Este cauzată de un ovul fertilizat cu probleme genetice atât de grave încât nu poate deveni făt. Această creștere se poate transforma în cancer și trebuie îndepărtată.
- Depistarea oricăror probleme la făt, inclusiv sindromul Down, alte anomalii cromozomiale și anumite malformații congenitale. Testarea hCG face de obicei parte dintr-un grup de teste de screening prenatal numite test „triplu” sau „cvadruplu”.
În unele cazuri, medicul dumneavoastră poate recomanda și un test cantitativ de sânge pentru hCG pentru a ajuta la diagnosticarea sau monitorizarea unor afecțiuni care nu sunt legate de sarcină. Acestea includ cancerul ovarian și testicular, împreună cu alte afecțiuni care pot crește nivelul de hCG.
De ce am nevoie de un test de sarcină?
Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă credeți că sunteți însărcinată. Simptomele sarcinii variază, dar cel mai frecvent semn al sarcinii timpurii este lipsa menstruației. Alte semne comune ale sarcinii timpurii pot include:
- Sâni umflați, sensibili
- Oboseală
- Nevoia frecventă de a urina
- Greață și vărsături (numite și grețuri matinale)
- Senzația de balonare sau umflare în abdomen (burtă) sau în corp
Este posibil să aveți nevoie și de un test de sarcină pentru a vă asigura că nu sunteți însărcinată dacă trebuie să urmați un tratament medical care ar putea dăuna fătului.
În cele din urmă, este posibil să aveți nevoie de un test de sânge cantitativ dacă:
- Aveți un risc ridicat de avort spontan. Cei mai frecvenți factori de risc includ infecții active, boli tiroidiene, diabet necontrolat, obezitate și probleme ale uterului sau colului uterin.
- Aveți simptome ale unei sarcini extrauterine. Acestea pot include sângerări vaginale anormale, durere în zona lombară și/sau abdomen și crampe pe o parte a pelvisului.
- Aveți simptome ale unei sarcini molare. Acestea pot include sângerări vaginale anormale, durere în zona abdominală sau pelviană, tensiune arterială ridicată și greață severă.
Ce se întâmplă în timpul unui test de sarcină?
Testele de sarcină de uz casnic sunt rapide și ușor de folosit. Puteți cumpăra un kit de test de sarcină de uz casnic fără rețetă. Kiturile includ bețișoare sau benzi de testare care reacționează la hCG din urină. Pașii pentru efectuarea unui test depind de marcă, așa că este foarte important să urmați instrucțiunile care însoțesc testul dumneavoastră. Pentru majoritatea kiturilor de testare, va trebui fie să:
- Țineți bețișorul sau banda de testare în jetul de urină
- Colectați urina într-un recipient și introduceți bețișorul sau banda de testare în recipient
După ce așteptați un anumit număr de minute, veți verifica rezultatele pe bețișorul sau banda de testare. Instrucțiunile vă vor spune ce să urmăriți. În general, pentru a obține cele mai precise rezultate cu orice test de sarcină de uz casnic, va trebui să:
- Verificați data de expirare înainte de a folosi testul.
- Citiți instrucțiunile testului pentru a vedea dacă are un simbol de control. Acest simbol arată că testul a funcționat corect și ar trebui să apară pe bețișor/bandă indiferent de rezultat. Nu vă spune dacă sunteți sau nu însărcinată. Dacă testul folosește un simbol de control și nu îl vedeți pe bețișor/bandă, testul nu a funcționat și va trebui să faceți altul.
- Testați prima urină de dimineață. Urina de dimineață are de obicei mai mult hCG decât urina de mai târziu din zi.
- Folosiți un cronometru. Dacă estimați timpul, rezultatele pot să nu fie precise.
Analizele de sânge se fac la cabinetul medicului dumneavoastră sau într-un laborator. Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă din braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. Acest proces durează de obicei mai puțin de cinci minute.
Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?
Dacă faceți un test de urină, nu beți cantități mari de lichide înainte de a recolta proba. Acest lucru ar putea dilua hCG din urină și este posibil să nu apară la test.
Administrarea de medicamente pentru a vă ajuta să rămâneți gravidă (medicamente pentru fertilitate) ar putea afecta rezultatele testului de sarcină. Dacă luați medicamente pentru fertilitate, discutați cu medicul dumneavoastră dacă obțineți un rezultat pozitiv. Este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să îl verifice.
În rest, nu aveți nevoie de pregătiri speciale pentru un test de sarcină care utilizează o probă de urină sau de sânge.
Există riscuri la aceste analize?
Nu există niciun risc cunoscut la efectuarea unei analize de urină.
Există un risc foarte mic la efectuarea unei analize de sânge. Este posibil să aveți o ușoară durere sau vânătăi în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.
Ce înseamnă rezultatele?
Rezultatele vă vor arăta dacă sunteți însărcinată.
Un rezultat negativ înseamnă că hCG nu a fost găsit în proba dumneavoastră, deci este posibil să nu fiți însărcinată. Totuși, nu este întotdeauna cazul. Dacă ați făcut un test de urină acasă prea devreme după ce ați rămas însărcinată, este posibil ca organismul dumneavoastră să nu fi produs suficient hCG pentru a apărea în rezultate. Acest lucru se numește rezultat fals negativ. Un rezultat fals negativ înseamnă că testul arată că nu sunteți însărcinată, dar de fapt sunteți.
Deoarece nivelurile de hCG cresc în fiecare zi la începutul sarcinii, este o idee bună să repetați testul la o săptămână după ce l-ați făcut prima dată. Dacă obțineți rezultate negative (nu sunteți însărcinată) la două teste făcute acasă, dar tot credeți că sunteți însărcinată, contactați medicul dumneavoastră.
Un rezultat pozitiv înseamnă că hCG a fost găsit în proba dumneavoastră. Acest lucru înseamnă de obicei că sunteți însărcinată. Este important să vă adresați medicului dumneavoastră cât mai curând posibil pentru a vă asigura că primiți îngrijirea potrivită. Dacă ați făcut un test acasă, medicul dumneavoastră poate face un alt test pentru a confirma sarcina.
În unele cazuri, un test făcut acasă poate indica faptul că sunteți însărcinată atunci când nu sunteți. Acest lucru se numește rezultat fals pozitiv. Un rezultat fals pozitiv înseamnă că testul arată că sunteți însărcinată, dar de fapt nu sunteți. Efectuarea unui test de sarcină în timp ce luați medicamente pentru fertilitate ar putea duce la un rezultat fals pozitiv. Dacă rezultatele sunt pozitive, dar credeți că este posibil să nu fiți însărcinată, discutați cu medicul dumneavoastră.
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Histeroscopie
De ce se face histeroscopia
Histeroscopia poate fi efectuată pentru a afla de ce aveți anumite simptome, cum ar fi sângerările vaginale inexplicabile.
Aceasta poate ajuta la diagnosticarea sau tratarea multor probleme de sănătate diferite, inclusiv:
- menstruații foarte abundente sau sângerări între menstruații
- sângerări după menopauză
- fibroame sau excrescențe mici (polipi)
- probleme în a rămâne însărcinată sau avorturi spontane repetate
- îndepărtarea unui sterilet (SIU sau DIU) dacă firele nu sunt vizibile
Uneori, în timpul histeroscopiei se prelevează o probă de țesut (biopsie) sau se îndepărtează fibroame și polipi.
Pregătirea pentru histeroscopie
Medicul de familie sau un medic de spital vă poate recomanda o histeroscopie dacă consideră că aveți nevoie de aceasta. Veți primi informații despre procedură, inclusiv despre opțiunile de calmare a durerii.
Înainte de a merge la histeroscopie, spuneți personalului spitalului sau clinicii dacă doriți să aduceți un prieten sau un membru al familiei cu dumneavoastră. De asemenea, o asistentă medicală sau un alt membru instruit al personalului va fi cu dumneavoastră în timpul investigației (un însoțitor).
Opțiuni de calmare a durerii
Histeroscopia poate fi inconfortabilă și se poate simți ca durerea menstruală. Administrarea de ibuprofen sau paracetamol cu 1 oră înainte de procedură poate ajuta.
Cu toate acestea, pentru multe persoane histeroscopia poate fi foarte dureroasă. Dacă sunteți îngrijorat(ă) de durere sau aveți întrebări despre calmarea durerii, este posibil să doriți să discutați cu personalul spitalului sau clinicii înainte de ziua histeroscopiei.
Spuneți-le din timp dacă:
- aveți menstruații dureroase care vă fac să leșinați
- ați avut în trecut examinări vaginale dureroase sau recoltări de secreții cervicale
- ați suferit violență sexuală, ceea ce ar putea face procedura dificilă pentru dumneavoastră
Este posibil să vi se administreze o anestezie generală sau o injecție pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare intravenoasă) în timpul histeroscopiei. Nu toate spitalele sau clinicile oferă acest lucru, așa că este posibil să fie nevoie să fiți trimis(ă) la una care oferă.
Important: Nu faceți histeroscopie dacă ați putea fi însărcinată
Folosiți metode contraceptive sau evitați contactul sexual în săptămânile dintre ultima menstruație și histeroscopie.
Este posibil să vi se facă și un test de sarcină în ziua procedurii.
Cum se efectuează histeroscopia
Înainte de histeroscopie, vă veți întâlni cu profesionistul din domeniul sănătății care va efectua procedura (histeroscopistul).
Acesta vă va explica ce se va întâmpla, inclusiv opțiunile de calmare a durerii, și vă poate răspunde la orice întrebări. Vi se va cere să semnați un formular de consimțământ.
În timpul histeroscopiei, un tub subțire cu o cameră mică în interior este introdus în vagin, trecut prin colul uterin și până în uter. Prin tub se injectează apă sărată (soluție salină), pentru a vedea mai ușor interiorul uterului.
Camera transmite imagini pe un ecran, astfel încât histeroscopistul poate vedea ce face. Puteți urmări și dumneavoastră ecranul, dacă doriți.
Este posibil să aveți greață sau senzație de leșin în timpul procedurii.
Dacă aveți disconfort sau durere puternică, vi se poate oferi un anestezic local pentru a calma durerea. Sau puteți cere oprirea procedurii în orice moment.
Este posibil să puteți face investigația la o dată ulterioară, cu anestezie locală sau generală, sau cu o injecție pentru relaxare (sedare intravenoasă).
O histeroscopie durează de obicei 10 până la 15 minute, dar poate dura mai mult dacă se prelevează probe de țesut sau dacă se îndepărtează un fibrom sau o excrescență mică.
După aceea, veți fi mutat(ă) într-o zonă de recuperare, până când vă simțiți pregătit(ă) să mergeți acasă.
Histeroscopia cu anestezie generală sau sedare
Dacă faceți histeroscopie cu anestezie generală, este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital peste noapte.
Dacă vi se face anestezie generală sau sedare intravenoasă, un prieten sau un membru al familiei va trebui să vină să vă ia după aceea. Nu conduceți dumneavoastră.
Recuperarea după histeroscopie
Este normal să aveți dureri, asemănătoare celor menstruale, timp de câteva zile după histeroscopie. Administrarea de paracetamol, ibuprofen sau a medicamentului obișnuit pentru durerile menstruale ar trebui să vă ajute.
De asemenea, este posibil să aveți sângerări sau pete de sânge (spotting) timp de până la o săptămână. Folosiți absorbante, nu tampoane interne.
Evitați efortul fizic sau contactul sexual până când durerea și sângerarea încetează.
Posibile complicații ale histeroscopiei
Majoritatea histeroscopiilor sunt rapide și sigure, fără probleme. Dar, ca în cazul oricărei proceduri, există o mică șansă ca ceva să nu decurgă bine.
Se întâmplă rar, dar există riscul de:
- a dezvolta o infecție după procedură – aceasta poate fi tratată cu antibiotice
- a face o mică perforație în peretele uterului la îndepărtarea unui polip
Dacă există o perforație în peretele uterului după îndepărtarea unui polip, este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital peste noapte. Adesea, aceasta se vindecă de la sine, dar uneori este necesară o operație pentru a o repara.
Recomandare urgentă: mergeți de urgență la medic sau la spitalul unde ați făcut procedura dacă:
- aveți o sângerare care se agravează sau nu se oprește după câteva zile
- aveți dureri de burtă care se agravează și analgezicele sau medicamentele obișnuite pentru durerile menstruale nu au ajutat
- aveți febră (temperatură ridicată)
- aveți secreții vaginale cu miros neplăcut
Colposcopie
De ce se face o colposcopie
O colposcopie se face adesea dacă un test Babeș-Papanicolau (screening cervical) descoperă celule anormale la nivelul colului uterin, cauzate de virusul papiloma uman (HPV).
Aceste celule nu sunt cancer, dar există riscul ca, în timp, să se transforme în cancer de col uterin dacă nu sunt tratate.
Este posibil să vi se recomande o colposcopie după primirea rezultatelor testului Babeș-Papanicolau dacă:
- rezultatele testului Babeș-Papanicolau au arătat modificări ale celulelor de la nivelul colului uterin
- nu a fost posibil să se obțină un rezultat clar după 2 teste de screening consecutive
Colposcopia poate fi folosită și pentru a afla cauza altor simptome, cum ar fi sângerările vaginale neobișnuite (de exemplu, sângerări după contact sexual).
Pregătirea pentru colposcopie
Procedura se desfășoară de obicei într-un cabinet de colposcopie dintr-un spital sau o clinică locală.
Contactați spitalul sau clinica înainte de programare dacă:
- credeți că veți avea menstruație la data programării și ați prefera să o reprogramați – este în regulă să faceți colposcopia și în timpul menstruației
- sunteți însărcinată sau credeți că ați putea fi însărcinată – colposcopia este sigură în sarcină, dar trebuie să anunțați spitalul sau clinica înainte de a vă prezenta la programare
- doriți ca cineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor) – de exemplu, o persoană cunoscută, o asistentă sau un membru al personalului
- aveți nevoie de un interpret
În cele 24 de ore dinaintea colposcopiei:
- nu aveți contact sexual vaginal cu penetrare
- nu folosiți produse care se introduc în vagin, cum ar fi tampoanele interne, cremele vaginale sau medicamentele vaginale
Este posibil să aveți o ușoară sângerare după colposcopie, așa că este bine să aduceți la programare un absorbant sau un protejslip.
Dacă aveți un sterilet (DIU de cupru sau sterilet hormonal), evitați contactul sexual sau folosiți o metodă contraceptivă de barieră în cele 7 zile dinaintea programării. Aceasta deoarece uneori steriletul trebuie scos.
Ce se întâmplă în timpul unei colposcopii
Colposcopia se efectuează de obicei într-un spital sau într-o clinică. În general, durează între 15 și 20 de minute și, de regulă, puteți pleca acasă după aceea.
Când ajungeți la spital sau la clinică, veți discuta cu o asistentă medicală despre ce se va întâmpla în timpul colposcopiei.
Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre starea dumneavoastră generală de sănătate și despre istoricul medical.
Procedura
Colposcopia este efectuată de un medic ginecolog cu pregătire în colposcopie (colposcopist).
Înainte de procedură, vi se va cere să vă dezbrăcați de la talie în jos, în spatele unui paravan. Vi se poate oferi un cearșaf pentru a vă acoperi.
Dacă purtați o fustă lejeră sau un pulover lung, este posibil să le puteți păstra în timpul procedurii.
Vi se va cere să vă întindeți și să vă așezați picioarele pe un suport căptușit.
Colposcopia poate fi inconfortabilă, iar unele persoane o pot resimți ca fiind dureroasă. Puteți cere oprirea procedurii în orice moment.
| Ce se întâmplă | Ce senzații pot apărea |
|---|---|
|
Un instrument neted, în formă de tub (speculum) este introdus ușor în vagin pentru a-l deschide. Apoi se folosește un microscop cu lumină atașată (colposcop) pentru a examina colul uterin. Colposcopul nu intră în vagin. |
Este posibil să simțiți disconfort – dacă simțiți orice durere, spuneți-i cadrului medical care efectuează investigația. |
|
Medicul sau asistenta va aplica un lichid pe colul uterin. Lichidul îi ajută să observe eventualele celule cervicale anormale. |
Este posibil să simțiți o ușoară senzație de înțepătură sau furnicătură atunci când se aplică lichidul. |
|
Se poate preleva o mică mostră de țesut, de dimensiunea unui vârf de ac, pentru analiză. Aceasta se numește biopsie. |
Este posibil să simțiți o ușoară ciupire sau zgâriere atunci când se prelevează țesutul. |
Tratament suplimentar
Dacă medicul sau asistenta descoperă celule anormale la nivelul colului uterin, vă pot recomanda îndepărtarea acestora. Acest lucru va reduce riscul de cancer de col uterin.
Acest tratament poate fi efectuat în aceeași zi cu colposcopia sau vi se poate cere să reveniți pentru o altă programare.
LLETZ (excizia largă a zonei de transformare cu ansă)
Cea mai frecventă metodă de îndepărtare a celulelor anormale este o procedură numită excizia largă a zonei de transformare cu ansă (LLETZ).
LLETZ se efectuează adesea în același timp cu colposcopia. Nu va fi nevoie să rămâneți în spital și puteți pleca acasă în aceeași zi.
Vi se va face mai întâi o injecție cu anestezic local pentru a amorți colul uterin, astfel încât nu ar trebui să simțiți durere.
Se folosește apoi o ansă de sârmă încălzită pentru a îndepărta țesutul. Se îndepărtează o zonă de țesut de dimensiunea unei unghii. LLETZ durează aproximativ 15 minute.
Spuneți medicului sau asistentei dacă simțiți orice disconfort în timpul procedurii. Este posibil să aveți nevoie de mai mult anestezic local.
Conizație
Dacă medicul sau asistenta trebuie să îndepărteze o porțiune mare de țesut, vă pot recomanda o conizație. Aceasta implică îndepărtarea unei secțiuni de țesut în formă de con din colul uterin.
Pentru această procedură veți avea nevoie de o programare separată.
Veți fi adormit(ă) (sub anestezie generală) pentru conizație și, prin urmare, este posibil să fie nevoie să rămâneți peste noapte în spital după aceea.
După o colposcopie
De multe ori puteți merge acasă să vă odihniți la scurt timp după terminarea procedurii.
După o colposcopie este posibil să aveți o durere ușoară, asemănătoare durerii menstruale, timp de câteva zile. Administrarea unui analgezic, cum ar fi paracetamolul, poate fi de ajutor.
De asemenea, este posibil să aveți sângerare și secreții vaginale. Dacă ați avut doar o colposcopie, sângerarea și secrețiile pot dispărea după câteva zile.
Dacă ați avut o biopsie sau LLETZ
Dacă ați avut o biopsie sau LLETZ (excizie largă a zonei de transformare cu ansă), sângerarea poate dura mai mult. După LLETZ, unele persoane au sângerare timp de până la 4 săptămâni.
Dacă aveți sângerare, secreții și durere:
- nu aveți contact sexual cu penetrare și nu introduceți nimic în vagin – dacă ați avut LLETZ, vi se poate recomanda să evitați contactul sexual timp de 4 săptămâni
- nu folosiți tampoane interne sau cupe menstruale – folosiți în schimb absorbante
- evitați activitățile care ar putea agrava sângerarea sau durerea, cum ar fi exercițiile fizice intense care vă fac să respirați greu și rapid
Recomandare non-urgentă: contactați medicul de familie dacă:
După o colposcopie aveți:
- sângerare vaginală abundentă, mai mare decât v-ați aștepta în timpul unei menstruații abundente
- secreții vaginale cu miros neplăcut
- durere de burtă care nu se ameliorează după administrarea de analgezice sau care revine în mod repetat
Obținerea rezultatelor colposcopiei
Dacă nu au fost găsite celule anormale, medicul sau asistenta vă va spune de obicei imediat.
Va trebui totuși să participați la controalele periodice de screening cervical în viitor.
Dacă vi s-a făcut o biopsie, poate fi necesar să așteptați între 4 și 8 săptămâni pentru rezultate.
Înțelegerea rezultatelor biopsiei
Biopsia poate să nu evidențieze celule anormale. Acesta este un rezultat normal.
Sau biopsia poate evidenția celule cervicale anormale. Acesta este un rezultat anormal. Nu este cancer, dar există riscul ca celulele să se transforme în cancer în viitor dacă nu sunt tratate.
Medicii folosesc următorii termeni pentru celulele cervicale anormale:
- neoplazie intraepitelială cervicală (CIN)
- neoplazie intraepitelială glandulară cervicală (CGIN)
Celulelor anormale li se atribuie un grad. Cu cât gradul este mai mare, cu atât este mai probabil ca aceste celule să crească și să se extindă.
| Rezultate | Grad | Tratament recomandat |
|---|---|---|
CIN1 |
Grad scăzut |
Nu este necesar un tratament imediat. Vi se poate oferi un test Babeș-Papanicolau de control sau o colposcopie pentru a verifica celulele. |
CIN2 |
Grad mediu |
Vi se poate oferi o colposcopie de control pentru a verifica celulele sau un tratament pentru îndepărtarea celulelor. |
CIN3 |
Grad înalt |
Vi se va oferi tratament pentru îndepărtarea celulelor. |
CGIN |
Grad înalt |
Vi se va oferi tratament pentru îndepărtarea celulelor. |
În cazuri rare, colposcopia și biopsia pot depista cancer de col uterin. Dacă se întâmplă acest lucru, veți fi îndrumat(ă) către o echipă de specialiști pentru a discuta despre tratament.
Există sprijin disponibil
În majoritatea cazurilor, o colposcopie nu va depista cancer de col uterin.
Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă sunteți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele sau dacă vi se spune că aveți cancer de col uterin.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Când să mergeți la medic
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie sau mergeți la medicul ginecolog dacă:
- aveți sângerări între menstruații sau după contact sexual
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- v-a întârziat recent menstruația, aveți sângerare vaginală neobișnuită și dureri oriunde în burtă (abdomen), inclusiv în partea inferioară a abdomenului (durere pelvină)
Aceasta ar putea fi un semn al unei sarcini extrauterine și trebuie verificată cât mai curând posibil.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).