Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Sângerare după menopauză

Actualizat:

Cauze și factori de risc

Pot exista mai multe cauze ale sângerării după menopauză.

Cele mai frecvente cauze sunt:

  • inflamația și subțierea mucoasei vaginale (vaginită atrofică) sau a mucoasei uterului (atrofie endometrială) – cauzate de niveluri mai scăzute de estrogen
  • polipi cervicali sau uterini – excrescențe care de obicei nu sunt canceroase
  • îngroșarea mucoasei uterului (hiperplazie endometrială) – aceasta poate fi cauzată de terapia hormonală de substituție (THS), de niveluri ridicate de estrogen sau de excesul de greutate și poate duce la cancer uterin

Mai rar, sângerarea după menopauză este cauzată de cancer, cum ar fi cancerul ovarian și cancerul uterin.

Diagnostic și analize

Dacă aveți sângerare după menopauză, medicul de familie ar trebui să vă trimită la medicul ginecolog.

Ce se întâmplă la consultația de la spital sau clinică

Medicul specialist vă va recomanda teste pentru a afla cauza sângerării și pentru a planifica orice tratament necesar.

Analizele pot include:

  • introducerea unui mic dispozitiv în vagin pentru a depista eventuale probleme (ecografie transvaginală)
  • examinarea pelvisului și a vaginului – se poate introduce un specul (dispozitiv din plastic) în vagin pentru a-l menține deschis, astfel încât interiorul vaginului și colul uterin să poată fi văzute
  • introducerea unei camere subțiri, asemănătoare unui telescop, prin vagin, prin colul uterin și în uter pentru a depista eventuale probleme (histeroscopie) și pentru a preleva o mostră de țesut (biopsie) pentru analiză – sub anestezie locală sau generală
  • specialistul apasă pe burtă și în interiorul vaginului pentru a verifica dacă există noduli, sensibilitate sau umflături.

Analize și investigații

Ecografia · Biopsia · Histeroscopie

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimisă de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Histeroscopie

De ce se face histeroscopia

Histeroscopia poate fi efectuată pentru a afla de ce aveți anumite simptome, cum ar fi sângerările vaginale inexplicabile.

Aceasta poate ajuta la diagnosticarea sau tratarea multor probleme de sănătate diferite, inclusiv:

  • menstruații foarte abundente sau sângerări între menstruații
  • sângerări după menopauză
  • fibroame sau excrescențe mici (polipi)
  • probleme în a rămâne însărcinată sau avorturi spontane repetate
  • îndepărtarea unui sterilet (SIU sau DIU) dacă firele nu sunt vizibile

Uneori, în timpul histeroscopiei se prelevează o probă de țesut (biopsie) sau se îndepărtează fibroame și polipi.

Pregătirea pentru histeroscopie

Medicul de familie sau un medic de spital vă poate recomanda o histeroscopie dacă consideră că aveți nevoie de aceasta. Veți primi informații scrise despre procedură, inclusiv detalii despre opțiunile de calmare a durerii.

Înainte de a merge la histeroscopie, spuneți personalului spitalului sau clinicii dacă doriți să aduceți un prieten sau un membru al familiei cu dumneavoastră. De asemenea, o asistentă medicală sau un alt membru instruit al personalului va fi cu dumneavoastră în timpul investigației (un însoțitor).

Opțiuni de calmare a durerii

Histeroscopia poate fi inconfortabilă și se poate simți ca durerea menstruală. Administrarea de ibuprofen sau paracetamol cu 1 oră înainte de procedură poate ajuta.

Cu toate acestea, pentru multe persoane histeroscopia poate fi foarte dureroasă. Dacă sunteți îngrijorat(ă) de durere sau aveți întrebări despre calmarea durerii, este posibil să doriți să discutați cu personalul spitalului sau clinicii înainte de ziua histeroscopiei.

Spuneți-le din timp dacă:

  • aveți menstruații dureroase care vă fac să leșinați
  • ați avut în trecut examinări vaginale dureroase sau recoltări de secreții cervicale
  • ați suferit violență sexuală, ceea ce ar putea face procedura dificilă pentru dumneavoastră

Este posibil să vi se administreze o anestezie generală sau o injecție pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare intravenoasă) în timpul histeroscopiei. Nu toate spitalele sau clinicile oferă acest lucru, așa că este posibil să fie nevoie să fiți trimis(ă) la una care oferă.

Cum se efectuează histeroscopia

Înainte de histeroscopie, vă veți întâlni cu profesionistul din domeniul sănătății care va efectua procedura (histeroscopistul).

Acesta vă va explica ce se va întâmpla, inclusiv opțiunile de calmare a durerii, și vă poate răspunde la orice întrebări. Vi se va cere să semnați un formular de consimțământ.

În timpul histeroscopiei, un tub subțire cu o cameră mică în interior este introdus în vagin, trecut prin colul uterin și până în uter. Prin tub se injectează apă sărată (soluție salină), pentru a vedea mai ușor interiorul uterului.

Camera transmite imagini pe un ecran, astfel încât histeroscopistul poate vedea ce face. Puteți urmări și dumneavoastră ecranul, dacă doriți.

Este posibil să aveți greață sau senzație de leșin în timpul procedurii.

Dacă aveți disconfort sau durere puternică, vi se poate oferi un analgezic inhalator (protoxid de azot cu oxigen) sau un anestezic local pentru a calma durerea. Sau puteți cere oprirea procedurii în orice moment.

Este posibil să puteți face investigația la o dată ulterioară, cu anestezie locală sau generală, sau cu o injecție pentru relaxare (sedare intravenoasă).

O histeroscopie durează de obicei 10 până la 15 minute, dar poate dura mai mult dacă se prelevează probe de țesut sau dacă se îndepărtează un fibrom sau o excrescență mică.

După aceea, veți fi mutat(ă) într-o zonă de recuperare, până când vă simțiți pregătit(ă) să mergeți acasă.

Histeroscopia cu anestezie generală sau sedare

Dacă faceți histeroscopie cu anestezie generală, este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital peste noapte.

Dacă vi se face anestezie generală sau sedare intravenoasă, un prieten sau un membru al familiei va trebui să vină să vă ia după aceea. Nu conduceți dumneavoastră.

Recuperarea după histeroscopie

Este normal să aveți dureri, asemănătoare celor menstruale, timp de câteva zile după histeroscopie. Administrarea de paracetamol, ibuprofen sau a medicamentului obișnuit pentru durerile menstruale ar trebui să vă ajute.

De asemenea, este posibil să aveți sângerări sau pete de sânge (spotting) timp de până la o săptămână. Folosiți absorbante, nu tampoane interne.

Evitați efortul fizic sau contactul sexual până când durerea și sângerarea încetează.

Posibile complicații ale histeroscopiei

Majoritatea histeroscopiilor sunt rapide și sigure, fără probleme. Dar, ca în cazul oricărei proceduri, există o mică șansă ca ceva să nu decurgă bine.

Se întâmplă rar, dar există riscul de:

  • a dezvolta o infecție după procedură – aceasta poate fi tratată cu antibiotice
  • a face o mică perforație în peretele uterului la îndepărtarea unui polip

Dacă există o perforație în peretele uterului după îndepărtarea unui polip, este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital peste noapte. Adesea, aceasta se vindecă de la sine, dar uneori este necesară o operație pentru a o repara.

Recomandare urgentă: contactați de urgență spitalul sau clinica unde ați făcut procedura dacă:
  • aveți o sângerare care se agravează sau nu se oprește după câteva zile
  • aveți dureri de burtă care se agravează și analgezicele sau medicamentele obișnuite pentru durerile menstruale nu au ajutat
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • aveți secreții vaginale cu miros neplăcut

De asemenea, puteți contacta medicul de familie.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul sângerării după menopauză depinde de cauza acesteia.

Cauze și tratament pentru sângerarea postmenopauză
Cauză Tratament

Polipi cervicali

Polipii pot necesita îndepărtarea de către un specialist

Atrofie vaginală sau endometrială

Este posibil să nu aveți nevoie de tratament, dar vi se poate oferi cremă cu estrogen sau ovule

Hiperplazie endometrială

În funcție de tipul de hiperplazie, este posibil să nu fie nevoie de tratament sau vi se pot oferi medicamente hormonale (comprimate sau un sistem intrauterin, SIU) ori o histerectomie totală (intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea uterului, colului uterin și ovarelor)

Efect secundar al terapiei hormonale de substituție (THS)

Schimbarea sau oprirea tratamentului cu THS

Cancer uterin

Histerectomia totală va fi adesea recomandată, urmată frecvent de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonală, ori o combinație de tratamente

Cancer ovarian

Intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea ovarelor și, uneori, a uterului (histerectomie totală). Este posibil să vi se administreze și chimioterapie.

Când să mergeți la medic

Dacă aveți sângerare după menopauză, trebuie să vă consultați medicul de familie.

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • ați observat sângerare vaginală după menopauză, chiar dacă este o cantitate mică sau s-a întâmplat o singură dată

Important: Riscul de cancer

Sângerarea după menopauză nu este de obicei gravă, dar este important să vă consultați medicul, deoarece poate fi un semn de cancer. Cancerul poate fi mai ușor de tratat dacă este descoperit devreme.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).