Prolaps de organe pelvine
Actualizat: · Cod ICD-10: N81
Simptome
Prolapsul de organ pelvin este frecvent la femeile peste 50 de ani. Poate afecta pe oricine are vagin.
Este posibil să nu provoace simptome, dar dacă aveți simptome, acestea pot include:
- o senzație de greutate, disconfort sau presiune în partea inferioară a burții sau în vagin
- senzația sau vederea unei umflături sau a unui nodul în interiorul vaginului (sau care iese din vagin)
- durere, disconfort sau amorțeală în timpul actului sexual
- probleme cu scaunul, cum ar fi constipația
- probleme la urinare, cum ar fi senzația că vezica nu se golește complet, nevoia de a merge mai des la toaletă sau pierderea unei cantități mici de urină când tușiți, strănutați sau faceți efort fizic
Uneori, prolapsul de organ pelvin poate fi descoperit doar în timpul unor investigații efectuate dintr-un alt motiv, cum ar fi screeningul cervical.
Cauze și factori de risc
Prolapsul organelor pelvine poate apărea atunci când mușchii planșeului pelvin slăbesc.
Este mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă, în special după menopauză.
Poate fi cauzat de:
- sarcină și naștere
- exces de greutate
- constipație cronică și efort la defecație
- tuse persistentă
- intervenții chirurgicale pelvine, cum ar fi histerectomia
Unele afecțiuni medicale pot, de asemenea, să crească riscul de prolaps, inclusiv:
- sindromul de hipermobilitate articulară
- sindromul Marfan
- sindroamele Ehlers-Danlos
Diagnostic și analize
Dacă aveți simptome care ar putea fi cauzate de prolapsul organelor pelvine, medicul de familie vă va întreba despre simptome și vă va examina. Pentru aceasta, va trebui să vă dezbrăcați de la talie în jos.
Spuneți-i dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor) – aceasta poate fi o persoană cunoscută, o asistentă medicală sau un membru instruit al personalului. Puteți solicita ca această examinare să fie efectuată de un medic de sex feminin, dacă preferați.
Vi se poate cere să vă întindeți pe o parte, cu genunchii aduși spre piept, sau puteți fi examinat(ă) în picioare.
Medicul va palpa pentru a depista eventuale umflături în zona pelvină și în interiorul vaginului.
Este posibil să introducă ușor în vagin un instrument neted, în formă de tub, numit specul, pentru a vedea dacă există un prolaps.
Dacă aveți probleme cu vezica urinară, medicul de familie vă poate trimite la spital pentru investigații suplimentare.
Dacă sunteți diagnosticat(ă) cu prolaps, prolapsului i se poate atribui un grad de la 1 la 4, în funcție de gravitate, 4 reprezentând un prolaps sever.
Tratament
Tratamentul prolapsului organelor pelvine
Tratamentul prolapsului organelor pelvine depinde de organele afectate și de severitatea prolapsului. Medicul dumneavoastră va lua în considerare și vârsta, starea generală de sănătate și dacă intenționați să aveți copii în viitor.
Dacă nu aveți niciun simptom sau prolapsul nu vă deranjează, este posibil să nu aveți nevoie de tratament medical.
Dacă prolapsul este mai sever sau simptomele vă afectează viața de zi cu zi, opțiunile de tratament pot include:
- tratament hormonal – o cremă, un comprimat vaginal sau un inel cu eliberare de hormoni introdus în vagin
- pesar vaginal – un dispozitiv din plastic sau silicon introdus în vagin pentru a ajuta la susținerea organelor pelvine
- fizioterapie și antrenament al mușchilor planșeului pelvin, de obicei cu un fizioterapeut specializat în sănătatea femeii
- intervenție chirurgicală – dacă prolapsul este sever, poate fi o opțiune pentru ridicarea și susținerea organelor pelvine
Dumneavoastră și medicul veți decide împreună care este cea mai bună opțiune.
Important: Intervenția chirurgicală cu plasă vaginală
Dacă vi s-a introdus anterior o plasă vaginală și credeți că ar putea cauza probleme, discutați cu medicul de familie sau cu chirurgul dumneavoastră.
Ce puteți face pentru a ajuta în cazul prolapsului de organe pelvine
Există lucruri pe care le puteți face dumneavoastră înșivă pentru a ajuta în cazul prolapsului de organe pelvine.
Ce să faceți
-
mențineți o greutate sănătoasă
-
consumați mai multe fibre, beți multă apă și faceți exerciții ușoare, cum ar fi mersul pe jos în mod regulat, pentru a evita constipația
-
evitați activitățile fizice care solicită mult planșeul pelvin, cum ar fi ridicarea de greutăți, alergarea și săriturile pe trambulină
-
faceți regulat exerciții pentru planșeul pelvin
Ce să nu faceți
-
nu fumați – renunțarea la fumat înseamnă că este mai puțin probabil să aveți o tuse persistentă care poate pune presiune pe planșeul pelvin
Când să mergeți la medic
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
- aveți o umflătură în vagin sau în jurul acestuia
- aveți orice alte simptome de prolaps al organelor pelvine
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).