Preeclampsie
Actualizat: · Cod ICD-10: O14
Simptome
Semnele precoce ale preeclampsiei includ tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială) și prezența proteinelor în urină.
Este puțin probabil să observați aceste semne, așa că vi se vor oferi controale regulate ale tensiunii arteriale și ale urinei la consultațiile prenatale (de sarcină) de rutină.
Alte simptome includ:
- o durere de cap severă care nu dispare cu analgezice obișnuite
- probleme de vedere, cum ar fi vedere încețoșată sau apariția unor lumini intermitente
- durere sub coaste
- umflarea bruscă a feței, mâinilor sau picioarelor
- stare generală foarte proastă
- arsuri la stomac care nu dispar cu medicamentele pentru arsuri
- vărsături
Oricare dintre aceste simptome poate fi grav și trebuie verificat imediat.
Preeclampsia apare cel mai frecvent începând cu săptămâna 20 de sarcină, dar poate apărea în orice moment al sarcinii.
Uneori, preeclampsia se dezvoltă în zilele sau săptămânile de după nașterea copilului.
Cauze și factori de risc
Cauzele preeclampsiei
Nu se cunoaște cauza preeclampsiei.
Este posibil să aveți un risc mai mare de preeclampsie dacă:
- aveți diabet, tensiune arterială mare sau boli de rinichi
- aveți o boală autoimună, cum ar fi lupusul sau sindromul antifosfolipidic
- ați avut preeclampsie într-o sarcină anterioară
De asemenea, este posibil să aveți un risc mai mare de preeclampsie dacă:
- este prima dumneavoastră sarcină
- aveți vârsta de 40 de ani sau peste
- sunteți însărcinată cu mai mulți copii (gemeni sau tripleți)
- mama, sora sau o altă rudă a dumneavoastră a avut preeclampsie
- au trecut 10 ani sau mai mult de la ultima dumneavoastră sarcină
- aveți obezitate (indice de masă corporală, IMC, crescut) înainte de sarcină
Cum să reduceți riscul de preeclampsie
Este important să mergeți la controalele de sarcină (prenatale). Acolo moașa poate stabili dacă aveți risc de a dezvolta preeclampsie.
Dacă medicul consideră că aveți un risc mai mare de preeclampsie, vă poate prescrie:
- aspirină – zilnic, din săptămâna 12 de sarcină până în săptămânile 36–37
- suplimente de calciu – dacă nu obțineți suficient calciu din alimentele pe care le consumați
Nu începeți să luați aspirină sau suplimente de calciu decât dacă v-au fost recomandate de moașă sau de medicul de familie.
Menținerea unei greutăți sănătoase printr-o alimentație sănătoasă și echilibrată și prin exerciții fizice poate contribui, de asemenea, la reducerea riscului de preeclampsie.
Diagnostic și analize
Analizele pentru preeclampsie includ:
- măsurarea tensiunii arteriale
- analize de urină
Dacă o moașă sau un medic consideră că ați putea avea preeclampsie, de obicei vă vor trimite la spital pentru investigații suplimentare.
Acestea pot include o analiză de sânge și ecografii pentru a verifica creșterea copilului dumneavoastră.
Analize și investigații
Ecografia · Analizele de sânge
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar unele pot dura câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
În prezent nu există un tratament care să vindece preeclampsia, dar există tratamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor. Simptomele se ameliorează de obicei după nașterea copilului.
Veți fi consultată de un specialist, de regulă în spital, pentru a evalua cât de severă este afecțiunea.
Se va stabili împreună cu dumneavoastră un plan de îngrijire pentru a vă menține pe dumneavoastră și copilul cât mai sănătoși posibil. Acesta include, de obicei, consultații mai frecvente în timpul sarcinii pentru monitorizarea preeclampsiei și ecografii suplimentare pentru a verifica dacă bebelușul crește corespunzător.
De regulă, vi se va administra un medicament pentru scăderea tensiunii arteriale și reducerea riscului de accident vascular cerebral.
Dacă simptomele preeclampsiei nu sunt severe, este posibil să puteți merge acasă.
Dacă aveți preeclampsie severă, este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital pentru monitorizare și tratament până când nașterea copilului poate avea loc în siguranță.
Vi se poate administra un medicament pentru prevenirea convulsiilor, sub formă de injecție sau perfuzie.
Preeclampsia și nașterea
Dacă aveți preeclampsie, este adesea mai sigur ca bebelușul să se nască mai devreme, în unele cazuri înainte de 37 de săptămâni.
Travaliul poate fi declanșat de un profesionist din domeniul sănătății (inducerea travaliului) sau vi se poate propune o cezariană.
Veți fi monitorizată în spital după naștere, iar bebelușul poate avea și el nevoie de monitorizare.
Simptomele preeclampsiei dispar de obicei după nașterea copilului, dar uneori pot continua și după naștere.
După externarea din spital, este posibil să fie nevoie să:
- luați medicamente timp de câteva săptămâni pentru scăderea tensiunii arteriale
- vă măsurați regulat tensiunea arterială
Complicații
În majoritatea cazurilor, preeclampsia nu este severă.
Uneori poate cauza complicații pentru copilul dumneavoastră, inclusiv creștere mai lentă în timpul sarcinii și naștere prematură (nașterea prea devreme).
Uneori, preeclampsia poate duce la complicații grave, posibil amenințătoare de viață.
Acestea includ:
- convulsii (eclampsie)
- sindromul HELLP (o afecțiune rară a ficatului și sângelui)
- accident vascular cerebral
- moartea fătului în uter
Când să mergeți la medic
Recomandare urgentă: solicitați urgent ajutor medical dacă:
Sunteți însărcinată sau ați născut în ultimele săptămâni și:
- aveți simptome de preeclampsie
Mergeți imediat la urgențe sau la maternitate ori sunați la 112.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).
