Pleurezie
Actualizat: · Cod ICD-10: R09.1
Simptome
Principalul simptom al pleureziei este durerea toracică ascuțită atunci când inspirați.
Durerea poate fi mai accentuată când tușiți, strănutați sau vă mișcați. De asemenea, se poate extinde spre umeri și spate.
Diagnostic și analize
Dacă aveți simptome de pleurezie, medicul de familie vă va examina și vă va asculta pieptul.
Medicul de familie vă poate trimite la un specialist dacă nu este sigur ce cauzează simptomele dumneavoastră.
Este posibil să aveți nevoie de investigații, cum ar fi:
- analize de sânge
- o radiografie toracică
- o ecografie
- o tomografie computerizată (CT)
Analize și investigații
Tomografia computerizată (CT) · Ecografia · Radiografia · Analizele de sânge
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
Rezultatul tomografiei computerizate se primește de obicei în aceeași zi sau în câteva zile.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Ecografie
De ce se face o ecografie
Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:
- investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
- monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
- ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
- verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii
Pregătirea pentru o ecografie
Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.
De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:
- beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
- scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.
Obținerea rezultatelor ecografiei
Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.
Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Efecte secundare ale ecografiilor
Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.
Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.
Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.
Radiografie
De ce se face o radiografie
O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:
- oasele
- dinții
- plămânii
- sistemul digestiv
O radiografie poate fi folosită pentru a:
- verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
- verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
- afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
- verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri
Tipuri de radiografii
Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.
| Tipul | De ce se efectuează |
|---|---|
|
Radiografie standard |
Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii |
|
Angiografie |
Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar |
|
Densitometrie osoasă (scanare DEXA) |
Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor |
|
Tomografie computerizată (CT) |
Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament |
|
Urogramă intravenoasă |
Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii |
|
Tranzit baritat esofagian |
Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar |
|
Clismă cu bariu |
Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar |
Pregătirea pentru o radiografie
Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
- nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
- luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun
Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.
Ce se întâmplă în timpul unei radiografii
Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.
Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).
Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.
Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:
- Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
- Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
- Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie
De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.
Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.
Obținerea rezultatelor radiografiei
Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.
Acest lucru poate fi:
- în aceeași zi în care o faceți
- la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)
Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.
Posibile complicații ale radiografiilor
Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.
Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.
Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.
Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.
Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
De obicei primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar uneori poate dura câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Pleurezia se ameliorează de obicei de la sine în câteva zile, fără tratament de la medicul de familie.
Dacă simptomele sunt cauzate de o infecție bacteriană, cum ar fi pneumonia, este posibil să aveți nevoie de antibiotice.
Este important să finalizați întreaga cură de antibiotice. Nu încetați să le luați înainte de sfârșitul curei recomandate, chiar dacă vă simțiți mai bine.
Puteți calma durerea toracică prin:
- administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamol sau ibuprofen
- evitarea fumatului și a țigărilor electronice, deoarece acestea pot irita plămânii și pot agrava durerea
Este posibil să aveți nevoie de tratament în spital dacă simptomele sunt severe sau sunt cauzate de ceva mai grav, cum ar fi o embolie pulmonară sau tuberculoză.
Când să mergeți la medic
Ar trebui să solicitați sfatul unui medic cât mai curând posibil dacă credeți că aveți pleurezie.
Pleurezia se ameliorează de obicei de la sine, dar un profesionist din domeniul sănătății va putea verifica dacă simptomele dumneavoastră sunt cauzate de o afecțiune gravă, cum ar fi pneumonia.
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- aveți dureri toracice ascuțite care apar și dispar sau care apar doar când respirați sau tușiți
- aveți dureri toracice ascuțite care nu s-au ameliorat după câteva zile
- ați expectorat câțiva stropi, pete sau fire de sânge sau ați observat sânge în flegmă sau pe batistă
- simțiți în mod regulat senzația de respirație scurtă
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
- aveți dureri toracice bruște care durează 15 minute sau mai mult
- aveți dureri toracice bruște care iradiază spre brațe, spate, gât sau maxilar
- aveți dificultăți de respirație
- expectorați mai mult decât câțiva stropi sau fire de sânge
- expectorați sânge și vă este greu să respirați, aveți bătăi foarte rapide ale inimii sau dureri în piept sau în partea superioară a spatelui
Aceste simptome ar putea fi semnul unei probleme mai grave, cum ar fi un infarct miocardic sau un cheag de sânge în plămâni (embolie pulmonară).
Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Medicamente folosite pentru pleurezie
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 68
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.
Ibuprofenum — 68 produse 58 fără rețetă · 10 cu rețetă
- ADAGIN 200 mgfără rețetă
- ADAGIN FORTE 400 mgfără rețetă
- ADVIL 200 mgfără rețetă
- ADVIL ULTRA 200 mgfără rețetă
- ADVIL ULTRA FORTE 400 mgfără rețetă
- BIOFEN 200 mgfără rețetă
- BIOFEN FORTE 400 mgfără rețetă
- BRUFEN 400 mgcu rețetă
- BRUFEN RETARD 800 mgcu rețetă
- BUPROFESS RAPID 200 mgfără rețetă
- BUPROFESS RAPID 400 mgfără rețetă
- CALMOLIN ARENA 400 mgcu rețetă
- FASPIC 400 mgfără rețetă
- FASPIC 600 mgcu rețetă
- IBALGIN EXPRESS 400 mgfără rețetă
- IBALGIN FORTE 400 mgfără rețetă
- IBUCALMIN 200 mgfără rețetă
- IBUCALMIN 400 mgfără rețetă
- IBUFEN RAPID 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN ARENA 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN ARENA 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN BANNER 100 mgfără rețetă
- IBUPROFEN CIPLA 600 mgcu rețetă
- IBUPROFEN DR. MAX 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN DR. MAX PHARMA 400 mgcu rețetă
- IBUPROFEN FARMALIDER 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN HEATON 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN HELCOR 400 mgcu rețetă
- IBUPROFEN NUTRA 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN NUTRA 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN STRIDES 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN STRIDES 600 mgfără rețetă
- IBUPROFEN TERAPIA 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN US PHARMACIA 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN US PHARMACIA 400 mgfără rețetă
- IBUPROFEN ZENTIVA 400 mgcu rețetă
- IBUVALEN 400 mgfără rețetă
- INFLANOR 400 mgfără rețetă
- LAROFEN 200 mgfără rețetă
- MIG PEDIATRIC 20 mg/mlfără rețetă
- MIG-400fără rețetă
- MODAFEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- MODAFEN EXPRESS 400 mgfără rețetă
- MODAFEN FORTE 400 mgfără rețetă
- NUROFEN 200 mgfără rețetă
- NUROFEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- NUROFEN EXPRESS FORTE 400 mgfără rețetă
- NUROFEN FORTE 400 mgfără rețetă
- NUROFEN IMMEDIA ULTRA 400 mgfără rețetă
- NUROFEN MINEXPRESS 400 mgfără rețetă
- NUROFEN PENTRU COPII 125 mgfără rețetă
- NUROFEN PENTRU COPII 60 mgfără rețetă
- NUROFEN SR 300 mgfără rețetă
- PADUDEN 200 mgfără rețetă
- PADUDEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- PADUDEN EXPRESS FORTE 400 mgfără rețetă
- PADUDEN FORTE 400 mgfără rețetă
- PADUDEN JUNIOR 40 mg/mlfără rețetă
- PADUDEN RAPID 200 mgfără rețetă
- PADUDEN RAPID FORTE 400 mgfără rețetă
- PADUDEN SR 300 mgcu rețetă
- REUPROFEN 200 mgfără rețetă
- REUPROFEN 400 mgfără rețetă
- ROBUMAY 200 mgfără rețetă
- ROBUMAY 400 mgcu rețetă
- RUPALYN 200 mgfără rețetă
- RUPAN 200 mgfără rețetă
- VEDOLIX 100 mg/5 mlfără rețetă
Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 36
Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.
Paracetamolum — 36 produse 34 fără rețetă · 2 cu rețetă
- APAP FORTE PENTRU COPII 40 mg/mlfără rețetă
- DEFEBRYL 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA FORTE 1000 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT 250 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA INSTANT FORTE 1000 mgfără rețetă
- PACETRAL 500 mgfără rețetă
- PANADOL BABY 24 mg/mlfără rețetă
- PANADOL JUNIOR 48 mg/mlfără rețetă
- PANADOL RAPID 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 1000 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ARENA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ARENA PENTRU COPII 120 mg/5 mlfără rețetă
- PARACETAMOL ATB 125 mgfără rețetă
- PARACETAMOL CENTROFARM 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL DR. MAX 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL FARMALIDER 1000 mgcu rețetă
- PARACETAMOL FARMALIDER 500 mgcu rețetă
- PARACETAMOL FARMEX 500mgfără rețetă
- PARACETAMOL HELCOR 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL LIVSANE 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL LPH 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL MCC 125 mgfără rețetă
- PARACETAMOL MCC 250 mgfără rețetă
- PARACETAMOL MCC 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL RAPID TEVA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SANTAfără rețetă
- PARACETAMOL SINTOFARM 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SLAVIA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SOPHARMA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL TERAPIA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ZENTIVA 500 mgfără rețetă
- SANADOR 500 mgfără rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).