Pierderea vederii

Cu cât orice problemă oculară este descoperită mai devreme, cu atât mai repede dumneavoastră și copilul dumneavoastră veți putea primi tratamentul și sprijinul necesar.

Copiii pot să nu realizeze că au o problemă de vedere, astfel încât, fără teste de rutină, există riscul ca o problemă să nu fie depistată. Acest lucru le poate afecta dezvoltarea și educația.

Dacă aveți orice îngrijorare cu privire la vederea copilului dumneavoastră, consultați medicul de familie sau mergeți la un medic oftalmolog.

Ochii copilului dumneavoastră pot fi verificați de mai multe ori pe parcursul primelor ore, săptămâni și ani de viață.

În primele 72 de ore de la naștere

Ochii copilului vor fi verificați pentru orice probleme fizice evidente, ca parte a examenului fizic al nou-născutului.

În primele luni de viață

Acesta este un examen fizic de control pentru a verifica eventualele probleme evidente care nu au fost depistate imediat după naștere.

În primii ani de viață

Este posibil să fiți întrebat(ă) dacă aveți îngrijorări legate de vederea copilului, ca parte a evaluărilor de sănătate și dezvoltare ale copilului dumneavoastră. Dacă este necesar, se pot organiza teste de vedere.

La începerea școlii

Ochii copilului pot fi examinați la scurt timp după ce începe școala. Aceasta se numește screening vizual și verifică dacă există vedere redusă la unul sau la ambii ochi. Scopul este de a depista din timp orice problemă, astfel încât tratamentul să poată fi administrat dacă este nevoie.

Screeningul vizual se face de obicei la școala copilului. Dacă vederea copilului nu este verificată la școală, duceți-l la un medic oftalmolog pentru un examen oftalmologic.

Discutați cu medicul de familie sau mergeți la un medic oftalmolog dacă aveți orice îngrijorare legată de vederea copilului dumneavoastră, în orice etapă.

Pot fi efectuate o serie de teste pentru a depista probleme de vedere sau afecțiuni oculare la bebeluși și copii.

Testul reflexului roșu

Testul reflexului roșu se efectuează de obicei împreună cu o examinare generală a ochilor bebelușului dumneavoastră, ca parte a controalelor nou-născutului.

Acesta implică utilizarea unui instrument numit oftalmoscop, care mărește ochii și folosește o lumină pentru ca aceștia să poată fi examinați clar.

Atunci când lumina este îndreptată spre ochii bebelușului dumneavoastră, ar trebui să se observe o reflexie roșie, deoarece lumina este reflectată înapoi. Dacă se observă o reflexie albă, aceasta ar putea fi un semn al unei probleme oculare.

Testul reflexului pupilar

Testul reflexului pupilar implică îndreptarea unei lumini spre fiecare ochi al bebelușului dumneavoastră pentru a verifica modul în care pupilele (punctele negre din centrul ochilor) reacționează la lumină.

Pupilele bebelușului dumneavoastră ar trebui să se micșoreze automat ca răspuns la lumină. Dacă nu se întâmplă acest lucru, ar putea fi un semn al unei probleme.

Atenția la obiecte vizuale

Acesta este un test simplu pentru a verifica dacă un nou-născut acordă atenție obiectelor vizuale.

O moașă sau un medic va încerca să atragă atenția bebelușului dumneavoastră cu un obiect interesant. Apoi îl va mișca pentru a vedea dacă ochii copilului îl urmăresc.

Aceste tipuri de teste pot fi folosite și pentru a verifica vederea bebelușilor mai mari și a copiilor mici care nu pot încă vorbi.

Dacă copilul dumneavoastră poate vorbi, dar nu poate încă recunoaște literele, se pot folosi imagini în loc de obiecte.

Tabelele Snellen și LogMAR

Atunci când copilul dumneavoastră poate recunoaște sau potrivi literele, vederea îi este testată folosind tabele cu rânduri de litere și cifre de dimensiuni descrescătoare.

Copilul dumneavoastră va fi rugat să citească sau să potrivească literele pe care le poate vedea de la o anumită distanță. Aceste tabele se numesc tabele Snellen sau LogMAR.

Pentru copiii mai mici, se poate efectua în schimb un test similar folosind imagini sau simboluri.

Teste de amplitudine a mișcărilor

Pentru a testa amplitudinea mișcărilor fiecărui ochi, atenția copilului va fi atrasă de un obiect interesant, care este apoi mutat în 8 poziții diferite: sus, jos, stânga, dreapta și la jumătatea distanței dintre fiecare dintre aceste puncte.

Acest lucru testează cât de bine funcționează mușchii oculari.

Testul de refracție

Testul de refracție este efectuat de medicul oftalmolog sau de un optometrist și este folosit pentru a verifica dacă copilul dumneavoastră are nevoie de ochelari și, dacă da, de ce dioptrii are nevoie.

Înainte de test, copilului dumneavoastră i se pot administra picături speciale pentru ochi care îi dilată pupilele, astfel încât partea din spate a ochilor să poată fi examinată mai clar.

Copilul dumneavoastră va fi rugat să se uite la o lumină sau să citească litere de pe un tabel, dacă este suficient de mare, în timp ce diferite lentile sunt plasate în fața ochilor săi.

Testul pentru deficiența de vedere a culorilor

Testele pentru deficiența de vedere a culorilor, cunoscute și sub numele de teste pentru daltonism, sunt de obicei efectuate la copiii mai mari dacă se suspectează o problemă.

Unul dintre testele folosite pentru a verifica daltonismul este testul Ishihara. Acesta implică privirea unor imagini formate din puncte în 2 culori diferite. Dacă vederea culorilor copilului este normală, acesta va putea recunoaște o literă sau o cifră din imagine.

Un copil care nu poate face diferența dintre 2 culori nu va putea vedea cifra sau litera, ceea ce înseamnă că ar putea avea o problemă de vedere a culorilor.

Există o serie de probleme oculare diferite care pot fi depistate în timpul testelor oftalmologice, inclusiv:

• cataracta congenitală – zone opace în cristalinul ochiului, prezente de la naștere
• ochiul leneș (ambliopie) – când vederea la un ochi nu se dezvoltă corespunzător
• strabismul – când ochii privesc în direcții diferite
• miopia – când obiectele îndepărtate apar neclare, în timp ce obiectele apropiate pot fi văzute clar
• hipermetropia – când puteți vedea clar obiectele îndepărtate, dar obiectele apropiate sunt neclare
• astigmatismul – când stratul transparent din partea din față a ochiului (corneea) nu este perfect curbat
• deficiența de vedere a culorilor (daltonismul) – dificultate în a vedea culorile sau în a distinge între diferite culori; aceasta este mai frecventă la băieți decât la fete

Deși copilul dumneavoastră ar trebui să facă teste oftalmologice regulate pe măsură ce crește, este totuși important să fiți atenți la semnele oricăror probleme și să cereți sfatul dacă aveți îngrijorări.

Pentru bebeluși, lista de verificare din carnetul de sănătate al copilului poate fi folosită pentru a vă ajuta să verificați dacă vederea copilului se dezvoltă normal.

La copiii mai mari, semnele unei posibile probleme oculare pot include:

• ochii care nu privesc în aceeași direcție
• acuze de dureri de cap sau oboseală oculară
• probleme la citit – de exemplu, ar putea fi nevoie să țină cărțile aproape de față și ar putea pierde frecvent rândul
• probleme de coordonare mână-ochi – de exemplu, ar putea avea dificultăți la jocurile cu mingea
• stângăcie neobișnuită
• frecarea regulată a ochilor
• statul prea aproape de televizor

Discutați cu medicul de familie sau mergeți la un medic oftalmolog dacă aveți orice îngrijorare legată de ochii sau vederea copilului dumneavoastră. Cu cât o problemă este depistată mai devreme, cu atât mai bine.

Copiii pot face un test de vedere la orice vârstă. Nu trebuie să știe să citească sau chiar să vorbească. Un test de vedere este deosebit de important dacă există antecedente de probleme oculare în copilărie, cum ar fi strabismul sau ambliopia (ochiul leneș), în familia dumneavoastră.