Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Peritonită

Actualizat: · Cod ICD-10: K65

Despre boală

Peritonita este o infecție a membranei care căptușește abdomenul și acoperă organele interne. Este o afecțiune gravă care poate duce la complicații precum sepsisul dacă infecția se răspândește. Tratamentul se face de obicei în spital, cu antibiotice administrate intravenos, iar uneori este necesară intervenția chirurgicală.

Simptome

Simptomele peritonitei includ:

  • durere în burtă (abdomen)
  • febră mare sau frisoane
  • bătăi rapide ale inimii
  • incapacitatea de a urina sau urinarea în cantitate mult mai mică decât de obicei

De asemenea, este posibil să aveți:

  • lipsa poftei de mâncare, greață sau vărsături
  • abdomen destins

Important

Dacă urmați un tratament de dializă peritoneală, lichidul din punga de dializă poate arăta mai tulbure decât de obicei sau poate conține particule albe.

Cauze și factori de risc

Membrana care căptușește abdomenul (peritoneul) acoperă organele interne, precum ficatul și intestinele.

Dacă această membrană se infectează și apare peritonita, organele interne pe care le acoperă pot fi, de asemenea, afectate.

Cel mai des se întâmplă din cauza unor afecțiuni precum:

  • un ulcer gastric perforat
  • o apendicită cu perforație (apendice perforat)
  • probleme digestive, precum boala Crohn sau diverticulita
  • pancreatita
  • intervenții chirurgicale
  • traumatisme la nivelul abdomenului
  • boala inflamatorie pelvină
  • ciroza

Rareori, dacă bacteriile ajung în echipamentul pentru dializă peritoneală, folosit pentru tratarea persoanelor cu insuficiență renală, acest lucru poate provoca o infecție.

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Lipaza

Teste de lipază

Ce este testul de lipază?

Testul de lipază măsoară nivelul de lipază din sângele dumneavoastră. Lipaza ajută organismul să digere grăsimile. Este un tip de enzimă digestivă. O enzimă este o proteină care accelerează anumite reacții chimice din organism. Cea mai mare parte a lipazei este produsă în pancreas, un organ situat în spatele părții inferioare a stomacului. Lipaza este produsă și în glandele salivare și în stomac.

Este normal să aveți o cantitate mică de lipază în sânge. Dar dacă celulele pancreasului sunt deteriorate, vor elibera cantități mai mari de lipază. Prin urmare, nivelurile ridicate de lipază din sânge pot indica faptul că aveți pancreatită (un pancreas inflamat, umflat) sau un alt tip de boală pancreatică. Testul de lipază poate ajuta la diagnosticarea acestor afecțiuni și a altora.

Alte denumiri: lipază serică, lipază, LPS

Pentru ce se utilizează?

Testul de lipază poate fi utilizat pentru:

  • a ajuta la diagnosticarea bolilor pancreasului, în special a pancreatitei acute (bruște)
  • a verifica dacă tratamentul pentru bolile pancreasului funcționează
  • a ajuta la diagnosticarea și monitorizarea bolilor cronice care afectează pancreasul, inclusiv:
    • fibroza chistică
    • boala Crohn
    • boala celiacă
  • a ajuta la diagnosticarea leziunilor sau blocajelor intestinale
  • a ajuta la diagnosticarea peritonitei (inflamația peritoneului, țesutul care căptușește peretele abdominal)
  • a ajuta la diagnosticarea chisturilor pancreatice

De ce am nevoie de un test de lipază?

Este posibil să aveți nevoie de un test de lipază dacă aveți simptome care pot fi cauzate de o problemă cu pancreasul dumneavoastră. Acestea includ:

  • Durere în abdomen (burtă) care se poate extinde spre zona lombară
  • Greață și vărsături
  • Diaree
  • Burtă umflată sau sensibilă la atingere
  • Febră
  • Bătăi rapide ale inimii
  • Icter, adică îngălbenirea pielii și a ochilor

Ce se întâmplă în timpul unui test de lipază?

Lipaza se măsoară printr-o analiză de sânge. În timpul unei analize de sânge, un cadru medical vă va preleva o probă de sânge dintr-o venă din braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau un flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, acest lucru durează mai puțin de cinci minute.

Va trebui să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru test?

Este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de 8-12 ore înainte de o analiză de sânge pentru lipază.

Anumite medicamente și suplimente pot afecta rezultatele testului. Medicul dumneavoastră vă va spune dacă trebuie să întrerupeți administrarea unor medicamente înainte de test. Dar nu întrerupeți administrarea niciunui medicament decât dacă medicul vă spune acest lucru.

Există riscuri la această analiză?

Riscul unei analize de sânge este foarte mic. Este posibil să aveți o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Un nivel foarte ridicat de lipază este de obicei un semn de pancreatită acută.

Nivelurile mai mari decât cele normale de lipază pot fi cauzate de:

  • Boli ale pancreasului, inclusiv un canal (tub) blocat sau cancer pancreatic
  • Boală cronică de rinichi
  • Ulcer peptic
  • Boală a vezicii biliare
  • Probleme intestinale, cum ar fi un intestin blocat
  • Diabet
  • Afecțiuni ale glandelor salivare, cum ar fi infecția sau cancerul
  • Consumul excesiv de alcool

Nivelurile scăzute de lipază pot fi un semn de deteriorare permanentă a celulelor din pancreas care produc lipază. Acest lucru se poate întâmpla în anumite boli cronice (de lungă durată), cum ar fi fibroza chistică și pancreatita cronică.

Dacă nivelurile dumneavoastră de lipază nu sunt normale, nu înseamnă întotdeauna că aveți o afecțiune medicală care necesită tratament. Multe medicamente, inclusiv codeina, diureticele, anumite medicamente pentru colesterol și pilulele contraceptive pot afecta nivelurile de lipază.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele testului de lipază, discutați cu medicul dumneavoastră.

Mai trebuie să știu ceva despre testul de lipază?

Testul de lipază este folosit frecvent pentru a diagnostica pancreatita. Pancreatita poate fi acută sau cronică. Pancreatita acută este o afecțiune bruscă, de scurtă durată, care de obicei poate fi vindecată cu tratament. Pancreatita cronică este o afecțiune de lungă durată care se agravează în timp. Dar poate fi ținută sub control cu medicamente și schimbări ale stilului de viață, cum ar fi renunțarea la alcool sau fumat și menținerea unei greutăți sănătoase. În anumite cazuri, medicul dumneavoastră vă poate recomanda intervenția chirurgicală dacă alte tratamente nu ajută suficient.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Peritonita se recunoaște prin durere abdominală bruscă, sensibilitate la palpare, febră, creșterea globulelor albe, tahicardie sau respirație accelerată.

Tratament

Dacă vi se diagnostichează peritonită, veți avea nevoie de tratament în spital pentru a elimina infecția.

Tratamentul constă de obicei în administrarea de antibiotice într-o venă (intravenos).

Dacă faceți dializă peritoneală în mod regulat, medicul dumneavoastră poate discuta despre o altă modalitate de a o efectua până când peritonita a fost tratată.

Ajutor pentru alimentație în timpul tratamentului

Poate fi dificil să digerați alimentele dacă aveți peritonită.

Se poate introduce o sondă de alimentație în stomac prin nas sau se poate plasa în stomac prin chirurgie laparoscopică.

Dacă nu se poate utiliza o sondă de alimentație, se poate administra nutriție parenterală direct într-una dintre venele dumneavoastră.

Intervenția chirurgicală pentru peritonită

Dacă o parte din membrana care căptușește abdomenul (peritoneul) a fost grav afectată de infecție, este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea ei.

Uneori se formează în această membrană abcese, care trebuie drenate cu un ac, sub anestezie locală.

Este posibil să aveți nevoie și de o operație pentru tratarea cauzei peritonitei. De exemplu, o apendicită perforată va necesita îndepărtarea apendicelui.

Ce puteți face

  • Peritonita necesită adesea spitalizare și intervenție chirurgicală; nu încercați să tratați simptomele acasă.

Când să mergeți la medic

Mergeți la urgențe sau sunați la 112 dacă:

  • aveți simptome de peritonită

Pot apărea complicații grave, precum sepsisul, dacă infecția se răspândește.

Semne de urgență

  • Solicitați imediat ajutor medical dacă aveți durere abdominală severă cu debut brusc, febră, sensibilitate abdominală, greață sau vărsături.
  • Dacă aveți semne de hipoperfuzie (scăderea cantității de urină, confuzie, amețeală), acestea indică o urgență medicală.

Medicamente folosite pentru peritonită

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Cefalosporine și alte beta-lactamine · ATC J01D · 22

Cefalosporine și alte beta-lactamine: antibiotice pentru infecții bacteriene, de la cele ușoare la cele grave, tratate în spital.

Peniciline · ATC J01C · 12

Peniciline: antibiotice pentru multe infecții bacteriene (gât, urechi, plămâni, piele).

Alte antibiotice · ATC J01X · 5

Alte antibiotice, folosite în infecții specifice (de exemplu, urinare sau intestinale).

Macrolide și lincosamide · ATC J01F · 3

Macrolide și lincosamide: antibiotice folosite și la persoanele alergice la penicilină.

Aminoglicozide · ATC J01G · 1

Antibiotice puternice, administrate de obicei injectabil, în spital.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), ghidul WSES 2021.