Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Narcolepsie

Actualizat: · Cod ICD-10: G47.4

Simptome

Simptomele narcolepsiei pot include:

  • somnolență în timpul zilei și dificultate în a rămâne treaz(ă)
  • adormire bruscă
  • slăbiciune musculară bruscă ce vă poate face să cădeți (cataplexie) – aceasta poate fi declanșată de emoții precum furia, tristețea sau râsul
  • dificultate de concentrare
  • treziri frecvente în timpul nopții
  • incapacitatea de a vă mișca sau de a vorbi atunci când adormiți sau vă treziți (paralizie în somn)
  • vise frecvente și adesea vise care par reale sau intense

Simptomele narcolepsiei debutează de obicei la copii și la adulții tineri.

Cauze și factori de risc

Nu se știe ce cauzează narcolepsia, dar aceasta apare atunci când creierul dumneavoastră nu poate controla în mod normal somnul și starea de veghe.

Este posibil să aveți mai multe șanse de a dezvolta narcolepsie dacă o rudă apropiată are această afecțiune sau dacă aveți anumite afecțiuni genetice rare, cum ar fi sindromul Prader-Willi.

Diagnostic și analize

Dacă medicul de familie consideră că dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați putea avea narcolepsie, va fi nevoie să consultați un specialist în tulburări de somn.

Specialistul vă va întreba despre simptome, stilul de viață și obiceiurile de somn. Poate fi util să țineți un jurnal al simptomelor pe care să îl aduceți la consultație.

De obicei, vi se vor recomanda teste pentru a verifica modul în care dormiți.

Testele pe care le puteți face includ:

  • măsurarea respirației, activității creierului, ritmului cardiac și mișcărilor pe parcursul nopții, în timp ce dormiți (polisomnografie)
  • monitorizarea pentru a verifica cât de repede adormiți (testul multiplu al latenței somnului)
  • prelevarea unei mici probe de lichid din coloana vertebrală cu ajutorul unui ac (puncție lombară) – lichidul este testat pentru semne care ar putea indica narcolepsie

Vi se poate cere, de asemenea, să țineți un jurnal despre stilul de viață și tiparele de somn timp de câteva săptămâni.

Dacă aveți narcolepsie, veți fi de obicei diagnosticat(ă) cu tipul 1 sau tipul 2, în funcție de rezultatele testelor, de simptome și de alte afecțiuni pe care le aveți.

Analize și investigații

Puncție lombară

Puncție lombară

De ce se face puncția lombară

Există câteva motive diferite pentru care ați putea avea nevoie de o puncție lombară.

Puncția lombară poate fi folosită pentru a:

  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune a creierului sau a coloanei vertebrale
  • trata o afecțiune, cum ar fi o infecție sau unele tipuri de cancer
  • vă administra un anestezic

De obicei, veți fi trimis de un medic specialist pentru a vi se face o puncție lombară. Uneori, aceasta se face dacă sunteți foarte bolnav în spital sau dacă aveți nevoie de un anestezic de urgență.

Pregătirea pentru puncția lombară

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de puncția lombară. De asemenea, îi puteți adresa orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de puncția lombară.

Puteți întreba, de asemenea, dacă puteți veni cu cineva care să vă susțină în timpul procedurii, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil.

Ce se întâmplă în timpul unei puncții lombare

Puncția lombară se face de obicei în spital. Durează în mod obișnuit aproximativ 15 până la 20 de minute, dar poate dura mai mult.

Înainte de puncția lombară, va trebui să vă dezbrăcați în spatele unui paravan și să îmbrăcați o cămașă de spital.

  1. Vi se va cere să vă așezați cu capul și umerii aplecați înainte sau să vă întindeți pe o parte, cu genunchii trași spre piept.
  2. Vi se va administra un anestezic local în zona lombară, de obicei sub formă de injecție. Aceasta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Copiilor li se administrează de obicei și un medicament (un sedativ) pentru a-i ajuta să se relaxeze și să stea nemișcați.
  3. Un ac este introdus lent în zona lombară, între oasele coloanei vertebrale (vertebre). Este posibil să simțiți o oarecare presiune și disconfort în spate. De asemenea, puteți avea o senzație de furnicături pentru câteva secunde.
  4. Dacă vi se fac analize sau anumite tratamente, lichidul din interiorul coloanei vertebrale (lichid cefalorahidian) este colectat în tuburi mici. Acesta va fi trimis la laborator pentru analize. Dacă vi se administrează medicamente sau un anestezic, acestea sunt injectate în coloana vertebrală.
  5. Când puncția lombară este terminată, acul este scos. Se aplică un pansament pe spate pentru a acoperi locul înțepăturii și pentru a opri orice sângerare.
Important

Puncția lombară poate fi inconfortabilă, dar nu ar trebui să fie dureroasă. Spuneți medicului sau specialistului dacă simțiți durere.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți medicului sau asistentei care vă face puncția lombară dacă vă este teamă de ace. Vă pot ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul procedurii.

După puncția lombară

Va trebui să rămâneți în spital aproximativ 1 până la 2 ore pentru monitorizare. Va trebui să stați întins(ă) pe spate și să vă odihniți.

Dacă faceți puncția lombară în ambulatoriu, ar trebui să puteți pleca acasă după câteva ore.

Recuperarea după o puncție lombară

Recuperarea după o puncție lombară poate dura câteva zile, iar la unele persoane poate dura mai mult. Există câteva lucruri pe care le puteți face și care vă pot ajuta.

Ce să faceți

  • odihniți-vă cel puțin 24 de ore după efectuarea puncției lombare

  • consumați multe lichide

  • încercați să stați întins(ă) pe spate dacă aveți dureri de cap

  • luați paracetamol pentru a calma durerea de cap sau orice altă durere

Ce să nu faceți

  • nu efectuați muncă fizică, nu ridicați greutăți și nu practicați sport până când nu vă simțiți suficient de bine

Efecte secundare ale puncției lombare

După efectuarea unei puncții lombare, este posibil să aveți unele efecte secundare, inclusiv:

  • durere de cap
  • durere de spate
  • sângerare sau scurgere de lichid limpede din locul unde acul a intrat în spate
  • umflare în locul unde acul a intrat în spate

Aceste efecte secundare sunt frecvente și ar trebui să dispară după câteva zile.

Posibile complicații ale puncției lombare

Puncția lombară este de obicei foarte sigură.

Complicațiile sunt extrem de rare, dar pot include:

  • dureri de spate pe termen lung
  • infecție
  • leziuni ale nervilor, care pot cauza dureri pe termen lung, furnicături sau pierderea sensibilității la nivelul brațelor sau picioarelor
  • pierderea auzului
  • vedere dublă
  • cheaguri de sânge

Uneori, puncția lombară este dificil de efectuat. Dacă se întâmplă acest lucru, este posibil să fie nevoie să reveniți pentru o a doua programare.

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Ați făcut o puncție lombară și:

  • aveți dureri severe
  • aveți o durere de cap care nu dispare
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • transpirați mai mult decât de obicei
  • rana sângerează sau elimină lichid transparent de mai mult de 1 săptămână
Acțiune imediată: sunați la 112 dacă:
  • brațele sau picioarele vi se simt slabe sau amorțite
  • aveți probleme la urinare sau la scaun
  • vă simțiți confuz(ă)

Obținerea rezultatelor puncției lombare

Dacă ați făcut o puncție lombară pentru a afla de ce aveți anumite simptome, este posibil să primiți rezultatele în câteva zile. Uneori poate dura câteva săptămâni.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.

Medicul specialist, medicul de familie sau asistenta medicală ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut puncția lombară.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamente pentru narcolepsie

În prezent nu există un tratament care să vindece narcolepsia, dar anumite tratamente și schimbări ale stilului de viață vă pot ajuta să gestionați simptomele.

De regulă, veți fi îndrumată către un medic specialist care va discuta cu dumneavoastră opțiunile de tratament.

Gestionarea somnului

De obicei, vi se vor recomanda modalități de a încerca să vă gestionați somnul pentru a reduce somnolența din timpul zilei, cum ar fi:

  • menținerea unui program regulat de somn, culcându-vă și trezindu-vă la aceeași oră în fiecare zi
  • somn planificat în timpul zilei (pui de somn)
  • asigurarea unui somn suficient pe timpul nopții

Medicamente

De asemenea, vi se pot prescrie medicamente care să vă ajute să rămâneți treaz(ă) în timpul zilei sau să preveniți slăbiciunea musculară bruscă.

Ce puteți face pentru a ajuta în caz de narcolepsie

Dacă aveți narcolepsie, există lucruri pe care le puteți face pentru a vă menține în siguranță și a reduce simptomele.

Ce să faceți

  • evitați alcoolul

  • faceți exerciții fizice în mod regulat, dar evitați exercițiile fizice seara târziu

  • evitați activitățile acasă sau la locul de muncă care ar putea fi periculoase dacă adormiți sau cădeți în mod neașteptat

Viața cu boala

Narcolepsia este de obicei o afecțiune care durează toată viața și afectează fiecare persoană în mod diferit. Modul în care vă afectează depinde de simptomele dumneavoastră, de cât de des apar și de cât de bine funcționează tratamentul.

Medicamentele și gestionarea somnului pot reduce adesea somnolența din timpul zilei sau slăbiciunea musculară bruscă.

Unele persoane au simptome mai greu de controlat și au nevoie de mai mult sprijin. Este posibil să vi se pară utilă psihoterapia pentru a face față situațiilor de zi cu zi.

Nevoia de a dormi mai des și slăbiciunea musculară bruscă cauzate de narcolepsie nu sunt de obicei periculoase, dar pot provoca accidente sau răniri.

Riscul de a adormi sau de a cădea brusc poate afecta tipul de muncă sau activitățile pe care le puteți desfășura și este posibil să fie nevoie să luați măsuri suplimentare de siguranță.

Când să mergeți la medic

Dacă aveți simptome de narcolepsie, ar trebui să mergeți la medic pentru a fi evaluate.

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • vă simțiți obosit(ă) tot timpul fără niciun motiv
  • adormiți brusc în timpul zilei
  • aveți probleme de somn care vă îngrijorează sau care vă afectează viața, cum ar fi trezirea frecventă în timpul nopții

Medicamente folosite pentru narcolepsie

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Psihostimulante și medicamente pentru ADHD · ATC N06B · 2

Medicamente care acționează asupra atenției, stării de veghe sau funcțiilor creierului (psihostimulante și nootrope).

Alte medicamente pentru sistemul nervos · ATC N07X · 1

Alte medicamente pentru sistemul nervos, folosite în afecțiuni specifice.

  • Pitolisantum — 1 produs cu rețetă

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).