Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Mononucleoză infecțioasă

Actualizat: · Cod ICD-10: B27

Simptome

Mononucleoza infecțioasă este cea mai frecventă la persoanele cu vârsta între 15 și 24 de ani.

Simptomele mononucleozei infecțioase pot include:

  • febră (temperatură ridicată)
  • ganglioni limfatici umflați, care pot fi la nivelul gâtului, capului, axilelor, coatelor sau zonei inghinale
  • durere în gât
  • o erupție cutanată, care poate fi mai greu de observat pe pielea neagră sau maro
  • durere de cap
  • oboseală

Diagnostic și analize

Medicul de familie vă poate recomanda o analiză de sânge pentru a confirma dacă aveți mononucleoză infecțioasă și pentru a exclude alte boli, cum ar fi amigdalita. Analiza de sânge va depista virusul Epstein-Barr, care provoacă de obicei mononucleoza infecțioasă.

Medicul de familie nu vă va prescrie antibiotice. Mononucleoza infecțioasă este cauzată de un virus, deci antibioticele nu vor avea efect.

Analize și investigații

Analizele de sânge

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Mononucleoza infecțioasă ar trebui să se amelioreze de la sine, iar dumneavoastră ar trebui să începeți să vă simțiți mai bine în decurs de 2 până la 4 săptămâni.

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor.

Ce să faceți

  • odihniți-vă

  • beți multe lichide pentru a evita deshidratarea – beți înghițituri mici și dese dacă este dureros să înghițiți

  • luați analgezice precum paracetamol sau ibuprofen (nu dați aspirină copiilor sub 16 ani)

Ce să nu faceți

  • nu faceți activități solicitante, cum ar fi ridicarea de greutăți sau practicarea sporturilor

Complicații

Majoritatea persoanelor se vindecă fără probleme. Dar uneori mononucleoza infecțioasă poate duce la alte probleme, cum ar fi:

  • afecțiuni ale ficatului, cum ar fi hepatita
  • probleme cardiace, cum ar fi inflamația inimii
  • probleme renale
  • afecțiuni ale sângelui, cum ar fi niveluri scăzute ale celulelor sanguine numite trombocite (trombocitopenie) sau sepsis
  • afecțiuni neurologice, cum ar fi sindromul Guillain-Barré sau paralizia Bell
  • ruptura splinei
  • oboseală de lungă durată (oboseală cronică) care poate dura câteva luni

Prevenție

Mononucleoza infecțioasă se transmite prin salivă, deci o puteți contracta prin sărut sau prin împărțirea paharelor sau a tacâmurilor.

Sunteți contagios cu până la 7 săptămâni înainte de apariția simptomelor și puteți fi contagios timp de câteva luni după ce v-ați simțit rău.

Vă puteți întoarce la muncă sau la școală imediat ce începeți să vă simțiți mai bine.

Pentru a preveni răspândirea mononucleozei infecțioase:

Ce să faceți

  • spălați-vă pe mâini în mod regulat

  • spălați orice lucru care ar putea avea salivă de la dumneavoastră

Ce să nu faceți

  • nu sărutați alte persoane

  • nu împărțiți pahare sau tacâmuri

  • nu donați sânge

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă aveți:

  • febră foarte mare, senzație de căldură sau de frig ori frisoane
  • o durere în gât severă
  • umflături de o parte și de alta a gâtului – ganglioni umflați
  • oboseală extremă sau epuizare
  • o durere în gât care nu se ameliorează

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă aveți:

  • dificultăți de respirație – este posibil să respirați mai greu decât de obicei
  • dificultăți și durere la înghițire

Sunați la 112 dacă:

  • nu puteți înghiți, inclusiv propria salivă
  • aveți dificultăți severe de respirație – respirați greu, vă sufocați sau nu puteți scoate cuvintele
  • aveți dureri abdominale severe

Medicamente folosite pentru mononucleoză infecțioasă

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 71

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.

Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 42

Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).