Malnutriție
Actualizat: · Cod ICD-10: E40-E46
Simptome
Semnele comune ale malnutriției includ:
- scădere neintenționată în greutate – pierderea a 5% până la 10% sau mai mult din greutate în decurs de 3 până la 6 luni este unul dintre principalele semne ale malnutriției
- o greutate corporală mică – persoanele cu un indice de masă corporală (IMC) sub 18,5 sunt expuse riscului de a fi subnutrite
- lipsa interesului pentru mâncare și băutură
- senzația de oboseală permanentă
- senzația de slăbiciune
- îmbolnăvirea frecventă și recuperarea lentă
- la copii, lipsa creșterii sau neacumularea în greutate în ritmul așteptat
Cauze și factori de risc
Oricine poate suferi de malnutriție, dar aceasta este mai frecventă la persoanele care:
- au afecțiuni de sănătate pe termen lung care afectează apetitul, greutatea și/sau cât de bine sunt absorbiți nutrienții de către intestin, cum ar fi boala Crohn
- au probleme la înghițire (disfagie)
- sunt izolate social, au mobilitate redusă sau venituri mici
- au nevoie de energie suplimentară, cum ar fi persoanele cu fibroză chistică, persoanele care se recuperează după o leziune gravă sau arsuri și cele cu tremor (tremurături)
Persoanele de 65 de ani și peste sunt deosebit de expuse riscului, dar pierderea în greutate nu este un rezultat inevitabil al înaintării în vârstă. Copiii sub cinci ani sunt, de asemenea, expuși riscului.
Diagnostic și analize
Analize și investigații
Analiza de sânge pentru prealbumină · Chimotripsina în scaun
Analiza de sânge pentru prealbumină
Ce este analiza de sânge pentru prealbumină?
Analiza de sânge pentru prealbumină măsoară nivelurile de prealbumină din sângele dumneavoastră. Prealbumina este o proteină produsă în ficat și care se găsește în sânge. Prealbumina este folosită pentru a produce alte proteine și ajută la transportul hormonilor tiroidieni și al vitaminei A prin fluxul sanguin. De asemenea, ajută la controlul modului în care organismul folosește energia.
Dacă nivelurile de prealbumină sunt mai mici decât normalul, poate fi un semn de malnutriție. Malnutriția este o afecțiune în care organismul nu primește suficienți nutrienți necesari pentru o sănătate bună, cum ar fi proteine, vitamine și minerale. Copiii cu malnutriție pot să nu crească și să nu se dezvolte normal.
Malnutriția poate apărea dacă:
- Nu mâncați suficientă mâncare
- Mâncați suficient, dar nu consumați alimente sănătoase și nutritive
- Aveți probleme cu absorbția nutrienților
- Aveți un necesar crescut de nutrienți din cauza unei infecții, a unei leziuni grave, a cancerului, a recuperării după o intervenție chirurgicală sau a altor afecțiuni
Alte denumiri: prealbumină de legare a tiroxinei, PA, test de transtiretină, transtiretină, prealbumină bogată în triptofan
Pentru ce se folosește?
Până de curând, testul de prealbumină era folosit pentru a ajuta la:
- Stabilirea dacă primiți suficienți nutrienți, în special proteine, prin alimentație
- Verificarea problemelor de nutriție dacă aveți risc de malnutriție deoarece:
- Sunteți internat(ă) în spital cu anumite boli
- Ați suferit o intervenție chirurgicală
- Aveți o boală gravă sau cronică (de lungă durată)
- Faceți dializă pentru boli de rinichi și trebuie să evitați consumul multor tipuri de alimente
- Sunteți hrănit(ă) prin nutriție parenterală (hrănire artificială), ceea ce înseamnă că primiți un lichid nutritiv printr-un tub intravenos (IV)
Deși unii profesioniști din domeniul sănătății încă folosesc testul de prealbumină din aceste motive, mulți consideră acum că modificările prealbuminei pot fi de fapt un semn de inflamație, infecție sau leziune. Prin urmare, ei consideră că acest test nu ar mai trebui folosit pentru a vă măsura nivelul de nutriție sau pentru a depista malnutriția. Acestea fiind spuse, există profesioniști din domeniul sănătății care consideră că testul poate fi în continuare util pentru a verifica malnutriția la persoanele foarte bolnave sau internate în spital.
De ce am nevoie de o analiză de sânge pentru prealbumină?
Medicul dumneavoastră vă poate recomanda o analiză a prealbuminei pentru a ajuta la diagnosticarea și monitorizarea problemelor legate de starea dumneavoastră nutrițională, dacă consideră că analiza este încă utilă în acest scop. Este posibil să aveți nevoie de această analiză și înainte de o intervenție chirurgicală sau dacă aveți simptome de malnutriție, cum ar fi:
- Scădere în greutate
- Slăbiciune
- Amețeli
- Piele uscată
- Păr uscat, casant și/sau căderea părului
- Senzație de frig
- Dureri articulare
Ce se întâmplă în timpul unei analize de sânge pentru prealbumină?
Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă a brațului, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, acest lucru durează mai puțin de cinci minute.
Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?
Nu aveți nevoie de pregătiri speciale pentru testul de prealbumină. Anumite medicamente pot afecta rezultatele testului. Spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Nu opriți însă administrarea niciunui medicament decât dacă medicul vă spune să faceți acest lucru.
Există riscuri la această analiză?
Există un risc foarte mic în cazul unei analize de sânge. Este posibil să aveți o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.
Ce înseamnă rezultatele?
Nivelurile de prealbumină mai mici decât valorile normale pot apărea în caz de:
- Malnutriție
- Inflamație
- Traumatism, cum ar fi o arsură
- Boală gravă sau de lungă durată, cum ar fi cancerul
- Boli de ficat
- Infecție gravă
- Hipertiroidism
- Anumite boli digestive
Dacă aveți niveluri scăzute de prealbumină și sunteți bolnav(ă), rănit(ă) sau vă recuperați după o intervenție chirurgicală, poate fi dificil să știți exact ce cauzează nivelurile scăzute. Este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să efectueze alte analize pentru a afla mai multe despre starea dumneavoastră nutrițională.
Nivelurile de prealbumină mai mari decât valorile normale pot apărea în mai multe afecțiuni, inclusiv:
- Boala Hodgkin
- Insuficiență renală
- Tulburare legată de consumul de alcool
- Tratament cu doze mari de corticosteroizi
Testarea prealbuminei nu este utilizată pentru a diagnostica sau monitoriza aceste afecțiuni. Dacă aveți niveluri ridicate de prealbumină, medicul dumneavoastră poate recomanda alte analize pentru a vă diagnostica afecțiunea.
Dacă nivelurile dumneavoastră de prealbumină nu sunt în limite normale, nu înseamnă întotdeauna că aveți o afecțiune care necesită tratament. Anumite medicamente și sarcina pot influența nivelurile de prealbumină. Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.
Mai trebuie să știu și altceva despre analiza de sânge a prealbuminei?
Rețineți că unii experți medicali nu consideră că analiza prealbuminei este cea mai bună metodă de a diagnostica sau monitoriza malnutriția. Acest lucru se datorează faptului că alte afecțiuni medicale pot cauza niveluri scăzute ale prealbuminei.
Este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege cum funcționează prealbumina în organism și ce pot însemna rezultatele anormale ale analizelor. Dar mulți medici consideră în continuare că analizele de sânge pentru prealbumină sunt utile pentru monitorizarea nutriției, în special la persoanele grav bolnave sau internate în spital.
Chimotripsina în scaun
Ce este testul de chimotripsină din scaun?
Acest test măsoară cantitatea de chimotripsină dintr-o probă de scaun. Chimotripsina este o enzimă, o proteină care accelerează anumite reacții chimice din corpul dumneavoastră. Este eliberată de pancreas (un organ situat în spatele stomacului) pentru a ajuta la descompunerea proteinelor din alimente în timpul digestiei. Dacă pancreasul funcționează normal, în proba de scaun va exista o anumită cantitate de chimotripsină.
Totuși, dacă pancreasul eliberează cantități mai mici decât normal de chimotripsină, este posibil să nu aveți suficiente enzime pentru a digera corect alimentele. Această afecțiune este cunoscută sub numele de insuficiență pancreatică exocrină. Este adesea numită insuficiență pancreatică sau IPE pe scurt.
Insuficiența pancreatică este cel mai adesea cauzată de pancreatita cronică, o inflamație a pancreasului. Poate fi cauzată și de fibroza chistică (FC), o boală genetică ce determină acumularea de mucus în plămâni și în alte organe, inclusiv pancreas. Persoanele cu FC au adesea dificultăți în absorbția nutrienților din alimente.
Proba de scaun poate fi testată și pentru tripsină. Aceasta este o altă enzimă eliberată de pancreas, care ajută la digestie.
Alte denumiri: chimotripsină fecală, test de tripsină și chimotripsină din scaun
Pentru ce se folosește?
Testul chimotripsinei din scaun este folosit pentru a verifica insuficiența pancreatică.
Știind dacă aveți sau nu insuficiență pancreatică, medicul dumneavoastră poate diagnostica anumite afecțiuni care o pot cauza, cum ar fi pancreatita și fibroza chistică. De asemenea, poate ajuta la diagnosticarea cauzei malnutriției, o afecțiune în care organismul dumneavoastră nu primește caloriile, vitaminele și/sau mineralele necesare pentru o stare bună de sănătate.
De ce am nevoie de un test al chimotripsinei din scaun?
Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă prezentați simptome ale unei insuficiențe pancreatice. Acestea includ:
- Diaree cronică
- Durere abdominală (de burtă)
- Balonare și gaze
- Scaune moi, cu miros urât, grase
- Scădere în greutate
Ce se întâmplă în timpul unui test de chimotripsină din scaun?
Va trebui să furnizați o probă proaspătă de scaun moale sau lichid pentru test. Cel mai probabil, medicul vă va da un recipient sau un kit cu instrucțiuni despre cum să recoltați proba. Există mai multe moduri de a recolta probele de scaun, așa că urmați cu atenție instrucțiunile. În general, va trebui să:
- Etichetați recipientul cu numele dumneavoastră, data și ora recoltării.
- Recoltați o probă de scaun conform instrucțiunilor. De obicei, aceasta implică folosirea unui recipient curat și uscat sau a unei hârtii speciale ori a unei folii de plastic așezate peste toaletă pentru a prinde scaunul.
- Asigurați-vă că scaunul nu se amestecă cu urină, hârtie igienică sau apă din toaletă.
- Închideți bine recipientul.
- Spălați-vă bine mâinile cu apă și săpun.
- Returnați recipientul conform instrucțiunilor. Acest lucru este important pentru a obține un rezultat corect al testului. Dacă nu puteți returna imediat recipientul, trebuie să păstrați proba la frigider până când sunteți gata să o predați.
Dacă recoltați o probă din scutece, veți primi instrucțiuni speciale pentru folosirea unei folii de plastic în interiorul unui scutec curat. În anumite cazuri, un medic poate folosi un tampon pentru a preleva o probă de scaun din rect.
Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru acest test?
Este posibil să fie nevoie să întrerupeți anumite medicamente înainte de acest test, de exemplu dacă luați enzime pancreatice, așa că spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Dar nu întrerupeți niciun medicament decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru.
Există riscuri la această analiză?
Nu se cunoaște niciun risc în efectuarea unei analize a scaunului.
Ce înseamnă rezultatele?
Rezultatele dumneavoastră vor arăta cantitatea de chimotripsină din scaun. Rezultatele pot include și cantitatea de tripsină găsită.
- Un rezultat pozitiv înseamnă că proba de scaun prezintă o cantitate normală de chimotripsină și, dacă a fost testată, de tripsină.
- Un rezultat negativ înseamnă că cantitatea de chimotripsină și/sau tripsină din proba de scaun este sub limita normală. Poate indica faptul că aveți insuficiență pancreatică.
Dacă aveți un rezultat negativ, acesta nu diagnostichează singur nicio afecțiune specifică. Medicul dumneavoastră va trebui să recomande mai multe analize. Acestea pot include următoarele, care măsoară diferite enzime pancreatice:
- Elastaza din scaun
- Analiza lipazei din sânge
- Analiza amilazei din sânge
Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.
Tratament
Tratamentul malnutriției depinde de starea dumneavoastră generală de sănătate și de cât de severă este malnutriția.
Primele recomandări alimentare sunt de obicei să:
- consumați alimente „îmbogățite”, bogate în calorii și proteine
- luați gustări între mese
- beți lichide care conțin multe calorii
Unele persoane au nevoie și de sprijin pentru problemele de fond, cum ar fi mobilitatea redusă. De exemplu, îngrijirea la domiciliu sau terapia ocupațională.
Dacă un copil este malnutrit, familia sau îngrijitorii săi pot avea nevoie de sfaturi și sprijin pentru a aborda cauzele care au dus la această situație.
Dacă aceste modificări alimentare inițiale nu sunt suficiente, medicul, asistentul medical sau dieteticianul vă poate recomanda să luați nutrienți suplimentari sub formă de băuturi nutritive sau suplimente.
Dacă aveți dificultăți la alimentație și acest lucru nu poate fi gestionat prin modificări precum consumul de alimente moi sau lichide, pot fi recomandate alte tratamente, cum ar fi:
- o sondă de alimentație – aceasta poate fi introdusă pe nas până în stomac sau direct în stomac prin pielea abdomenului
- nutriție administrată direct într-o venă
Prevenție
Cel mai bun mod de a preveni malnutriția este să aveți o dietă sănătoasă și echilibrată.
Trebuie să consumați o varietate de alimente din principalele grupe alimentare, inclusiv:
- multe fructe și legume
- multe alimente bogate în amidon, cum ar fi pâinea, orezul, cartofii, pastele
- lapte și produse lactate sau alternative non-lactate
- surse de proteine, cum ar fi carnea, peștele, ouăle și fasolea
Discutați cu medicul de familie sau cu un specialist dacă aveți o problemă de sănătate care vă expune unui risc crescut de malnutriție. Este posibil să aveți nevoi dietetice mai complexe sau să fie necesar să luați suplimente.
Când să mergeți la medic
Consultați medicul de familie dacă:
- ați pierdut neintenționat multă greutate în ultimele 3 până la 6 luni
- aveți alte simptome de malnutriție
- sunteți îngrijorat(ă) că o persoană aflată în grija dumneavoastră, cum ar fi un copil sau o persoană în vârstă, ar putea fi subnutrită
Dacă sunteți îngrijorat(ă) în legătură cu un prieten sau un membru al familiei, încercați să îl încurajați să consulte medicul de familie.
Medicul de familie poate verifica dacă aveți risc de malnutriție, măsurându-vă greutatea și înălțimea și întrebându-vă despre orice probleme medicale pe care le aveți sau despre schimbări recente în greutate sau apetit.
Dacă consideră că ați putea fi subnutrit(ă), vă poate trimite la un profesionist din domeniul sănătății, cum ar fi un dietetician, pentru a discuta despre tratament.
Medicamente folosite pentru malnutriție
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Vitamina B12 și acid folic · ATC B03B · 1
Vitamina B12 și acidul folic, pentru anemiile prin deficit și în sarcină.
Acidum folicum — 1 produs cu rețetă
- ACIFOL 5 mgcu rețetă
Alte produse nutritive · ATC V06D · 1
Produse nutritive.
Diverse — 1 produs fără rețetă
- BERES DROPS PLUSfără rețetă
Vitamina C · ATC A11G · 1
Vitamina C, pentru corectarea unui deficit.
Acidum ascorbicum — 1 produs fără rețetă
- VITAMINA C - RICHTER 500 mgfără rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).