Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Malformația Chiari

Actualizat: · Cod ICD-10: Q07.0

Despre boală

Sunt grave malformațiile Chiari I?

Severitatea malformațiilor Chiari poate varia de la o persoană la alta, dar, în general:

  • malformațiile Chiari I nu sunt considerate periculoase pentru viață
  • unele persoane au dureri de cap, probleme de mișcare și alte simptome neplăcute, dar multe persoane nu vor avea niciun simptom
  • există riscul de a dezvolta siringomielie (când o cavitate plină cu lichid, numită sirinx, se dezvoltă în măduva spinării), care poate afecta măduva spinării dacă nu este tratată prompt
  • intervenția chirurgicală poate, de obicei, opri agravarea simptomelor și uneori le poate ameliora, deși unele probleme pot persista

Discutați cu medicul dumneavoastră despre ce înseamnă această afecțiune, ce implicații poate avea pentru sănătatea dumneavoastră și de ce tratament ați putea avea nevoie.

Simptome

Multe persoane cu o malformație Chiari de tip I nu vor avea niciun simptom. Uneori, acestea sunt descoperite doar după ce se efectuează un RMN al creierului pentru un alt motiv.

Dacă apar simptome, acestea pot include:

  • dureri de cap – acestea sunt resimțite de obicei în partea din spate a capului și pot fi declanșate sau agravate de tuse, efort, strănut sau aplecare
  • dureri de gât
  • amețeli și probleme de echilibru
  • slăbiciune musculară
  • amorțeală sau furnicături la nivelul brațelor sau picioarelor
  • vedere încețoșată, vedere dublă și sensibilitate la lumină
  • probleme de înghițire
  • pierderea auzului și tinitus
  • greață și vărsături
  • dificultăți de somn (insomnie) și depresie clinică

Dacă dezvoltați siringomielie, este posibil să aveți și probleme la folosirea mâinilor, dificultăți la mers, dureri și probleme de control al vezicii urinare sau al intestinului.

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu o malformație Chiari, trebuie să vă contactați medicul pentru recomandări dacă apar simptome noi sau dacă simptomele se agravează.

Cauze și factori de risc

Cauza exactă a malformațiilor Chiari I este necunoscută. Aceasta tinde să fie prezentă de la naștere, dar în mod normal este descoperită doar la vârsta adultă, când apar simptomele sau când se efectuează un RMN.

Se consideră că multe cazuri sunt rezultatul faptului că o parte a craniului nu este suficient de mare pentru creier.

Malformațiile Chiari I se pot dezvolta și la persoanele cu măduva spinării ancorată, acumulare de lichid la nivelul creierului (hidrocefalie) și unele tipuri de tumori cerebrale.

Malformațiile Chiari pot fi uneori ereditare. Este posibil ca unii copii născuți cu această afecțiune să fi moștenit o genă defectuoasă care a cauzat probleme în dezvoltarea craniului.

Dar riscul de a transmite o malformație Chiari copilului dumneavoastră este foarte mic. Și rețineți: chiar dacă o moștenesc, este posibil să nu aibă simptome.

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Rezonanța magnetică (RMN)

RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)

De ce se face un RMN

RMN-ul poate fi folosit pentru a:

  • afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
  • verifica oasele și organele dumneavoastră
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului

Pregătirea pentru un RMN

Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.

Vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
  • scoateți monedele sau cheile din buzunare
  • vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
  • nu vă machiați

Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • ați avut intervenții chirurgicale anterior
  • aveți probleme cu rinichii
  • aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
  • aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Informații:

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vi se poate administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.

Ce se întâmplă în timpul unui RMN

Un RMN se face în spital de către un asistent de radiologie.

De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.

Înainte de RMN

Înainte de scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.

În timpul RMN-ului

În timpul RMN-ului:

  1. Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
  2. Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
  3. Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  4. Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
  5. Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN

După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.

Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.

Veți putea mânca și bea normal după scanare.

Obținerea rezultatelor scanării RMN

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Acesta va scrie medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui RMN

RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.

Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.

Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:

  • greață sau vărsături
  • o erupție pe piele
  • o durere de cap
  • un gust metalic în gură
  • amețeală

Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:

  • tuse, respirație șuierătoare sau strănut
  • leșin
  • dificultăți de respirație sau la înghițire
  • erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime

Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.

Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul pentru malformația Chiari de tip I depinde de prezența simptomelor și de severitatea acestora. Este posibil să nu aveți nevoie de niciun tratament dacă nu aveți simptome.

Analgezicele pot ajuta la ameliorarea durerilor de cap și a durerilor de gât.

Dacă durerile de cap sunt severe sau dacă aveți probleme cauzate de presiunea asupra măduvei spinării (cum ar fi dificultăți de mișcare), poate fi recomandată intervenția chirurgicală.

Intervenția chirurgicală

Operația principală pentru malformația Chiari se numește intervenție chirurgicală de decompresie.

Sub anestezie generală, se face o incizie în partea din spate a capului, iar chirurgul îndepărtează o mică porțiune de os de la baza craniului. De asemenea, poate îndepărta o mică porțiune de os din partea superioară a coloanei vertebrale.

Acest lucru va ajuta la reducerea presiunii asupra creierului și va permite lichidului din jurul creierului și măduvei spinării să circule normal.

Alte proceduri care pot fi necesare includ:

  • Ventriculostomia endoscopică de ventricul III (ETV) – se face o mică gaură în peretele uneia dintre cavitățile creierului, eliberând lichidul acumulat.
  • Șuntul ventriculoperitoneal – se face o mică gaură în craniu și un tub subțire numit cateter este introdus în cavitatea creierului pentru a drena lichidul acumulat și a reduce presiunea.
  • Secționarea filumului terminale – unii copii cu malformație Chiari de tip I au măduva spinării ancorată, ceea ce înseamnă că este atașată anormal în interiorul coloanei vertebrale. Secționarea implică eliberarea măduvei spinării de structura care o ancorează, pentru a reduce tensiunea asupra ei.
  • Fixarea spinală – unele persoane cu Chiari de tip I au un sindrom de hipermobilitate, cum ar fi sindromul Ehlers-Danlos, și pot necesita o intervenție chirurgicală pentru stabilizarea coloanei vertebrale.

Scopul intervenției chirurgicale este de a opri agravarea simptomelor existente. Unele persoane observă și o ameliorare a simptomelor, în special a durerilor de cap.

Cu toate acestea, uneori intervenția chirurgicală nu duce la nicio ameliorare sau simptomele se agravează. Există, de asemenea, un risc mic de complicații grave, cum ar fi paralizia sau un accident vascular cerebral.

Discutați cu chirurgul dumneavoastră despre diferitele opțiuni chirurgicale și despre beneficiile și riscurile fiecăreia.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).