Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Luxație de rotulă

Actualizat: · Cod ICD-10: S83.0

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Radiografia

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

  • oasele
  • dinții
  • plămânii
  • sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

  • verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
  • verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
  • afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
  • verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul De ce se efectuează

Radiografie standard

Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii

Angiografie

Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar

Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor

Tomografie computerizată (CT)

Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament

Urogramă intravenoasă

Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii

Tranzit baritat (pasaj baritat)

Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar

Clismă cu bariu

Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
  • nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
  • luați un laxativ cu o zi înainte de radiografie

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

  1. Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  2. Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  3. Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
  4. Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
  5. Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

  • în aceeași zi în care o faceți
  • la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

O rotulă luxată adesea revine singură la locul ei.

Chiar dacă se întâmplă acest lucru, va trebui totuși să consultați un medic. De obicei, veți avea nevoie de radiografii.

Dacă rotula nu revine singură la locul ei, este posibil ca un medic să fie nevoit să o repună. Înainte de aceasta, vi se va administra un medicament puternic împotriva durerii sau un anestezic care amorțește zona.

Intervenția chirurgicală poate fi necesară dacă v-ați deteriorat grav genunchiul. Unele persoane pot avea nevoie de intervenție chirurgicală și dacă genunchiul s-a luxat de mai multe ori.

După tratament, va trebui să mergeți la controale de urmărire pentru a verifica dacă genunchiul se vindecă corespunzător.

Viața cu boala

Poate dura câteva luni până la recuperarea completă după o luxație de rotulă, dar multe persoane pot începe să meargă din nou imediat ce sunt tratate. Dacă mersul este dureros, vi se va da o cârjă pentru sprijin.

Este posibil să vi se recomande purtarea unui suport pentru genunchi, pentru a ajuta la vindecare.

Medicul dumneavoastră sau un fizioterapeut vă va arăta exerciții pentru genunchi pe care ar trebui să le faceți regulat, pentru a grăbi recuperarea.

Ce puteți face pentru a ajuta recuperarea

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a ajuta la recuperarea după o luxație de rotulă.

Ce să faceți

  • luați analgezice precum paracetamol sau ibuprofen pentru a calma durerea

  • aplicați pe genunchi o compresă cu gheață (sau o pungă cu mazăre congelată) înfășurată într-un prosop, timp de aproximativ 10 până la 15 minute, și repetați acest lucru de cel puțin 3 ori pe zi

  • țineți genunchiul și partea inferioară a piciorului ridicate și sprijinite atunci când vă odihniți, pentru a reduce umflarea

  • faceți exerciții pentru genunchi pe parcursul zilei, pentru a preveni rigidizarea acestuia

  • rămâneți cât de activ(ă) puteți

Ce să nu faceți

  • nu răsuciți genunchiul

  • nu practicați sport până când genunchiul nu și-a recuperat complet forța obișnuită – medicul dumneavoastră sau fizioterapeutul ar trebui să vă poată oferi sfaturi în acest sens

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

V-ați accidentat la genunchi și:

  • este foarte dureros
  • este umflat sau învinețit
  • nu puteți sta în picioare sau nu vă puteți mișca genunchiul
  • credeți că rotula s-a luxat și apoi a revenit la loc

Mergeți la urgențe dacă:

V-ați rănit genunchiul și:

  • genunchiul și-a schimbat forma
  • se umflă foarte repede și foarte tare
  • ați simțit o pocnitură sau un trosnet în genunchi
  • vedeți os ieșind prin piele
  • sângerează abundent

Sunați la 112 dacă nu puteți ajunge la urgențe pentru că nu vă puteți mișca piciorul rănit din cauza durerii.

Nu conduceți dumneavoastră până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Cât timp așteptați ajutorul medical

Dacă credeți că v-ați luxat rotula, există câteva lucruri pe care le puteți face în timp ce așteptați tratamentul.

Ce să faceți

  • mențineți genunchiul nemișcat

  • susțineți genunchiul cu material de căptușire în timp ce stați așezat(ă) sau întins(ă) – puteți folosi haine rulate, prosoape sau perne

Ce să nu faceți

  • nu ridicați genunchiul afectat

  • nu încercați să stați în picioare sau să mergeți pe piciorul afectat

  • nu încercați să puneți singur(ă) rotula la loc

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).