Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Limfom Hodgkin

Actualizat: · Cod ICD-10: C81

Despre boală

Limfomul Hodgkin este un cancer care afectează ganglionii limfatici; cauza lui nu se cunoaște. Cel mai frecvent simptom este o umflătură nedureroasă în zona gâtului, a axilei sau a inghinei, iar alte simptome sunt febra, transpirațiile nocturne, mâncărimea pielii și scăderea bruscă în greutate. Diagnosticul se pune prin biopsie, iar tratamentul include chimioterapie, radioterapie, medicamente țintite, imunoterapie sau transplant de celule stem. Pentru majoritatea persoanelor, tratamentul elimină complet limfomul.

Simptome

Simptomele limfomului Hodgkin includ:

  • o umflătură sau o tumefacție nedureroasă, de obicei în zona gâtului, a axilei sau în zona inghinală – acesta este cel mai frecvent simptom
  • durere la nivelul ganglionilor de la gât, din axilă sau din zona inghinală atunci când consumați alcool
  • febră (temperatură ridicată)
  • transpirații nocturne
  • dificultăți de respirație
  • piele care face mâncărime
  • scădere bruscă în greutate

Cauze și factori de risc

Nu se cunoaște cauza limfomului Hodgkin, dar există factori care pot crește riscul de a face această boală.

Oricine poate face limfom Hodgkin, dar puteți avea un risc mai mare dacă:

  • sunteți adult tânăr sau vârstnic
  • sunteți bărbat
  • ați avut infecția cu virusul Epstein-Barr, care provoacă mononucleoza infecțioasă
  • aveți un sistem imunitar slăbit – fie din cauza unei afecțiuni, cum ar fi infecția cu HIV, fie pentru că urmați un tratament care vă slăbește sistemul imunitar
  • aveți o rudă apropiată (părinte, frate sau soră) care a avut limfom Hodgkin
  • fumați
  • sunteți supraponderal(ă)

Diagnostic și analize

Ce se întâmplă la consultația la medicul de familie

Medicul de familie vă va întreba despre eventualele simptome și poate palpa zona gâtului, a axilei și zona de la partea superioară a feței interioare a coapsei (zona inghinală), pentru a depista eventuale umflături.

Vi se poate cere, de asemenea, să faceți o analiză de sânge.

Trimitere către un specialist

Medicul de familie vă poate trimite la un medic specialist din spital pentru investigații suplimentare, dacă consideră că aveți o afecțiune care trebuie investigată.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că aveți cancer.

Testul principal pentru limfomul Hodgkin (biopsie)

Dacă medicul de familie crede că ați putea avea limfom Hodgkin, vă va trimite la un specialist dintr-un spital pentru teste.

Testul principal pentru limfomul Hodgkin este o biopsie, în care se recoltează o probă dintr-un ganglion limfatic (cu un ac de biopsie) sau se îndepărtează întregul ganglion. Proba este examinată pentru a căuta semne de cancer.

De obicei veți primi anestezie locală sau generală, astfel încât să nu simțiți durere în timpul testului.

Primirea rezultatelor

Încercați să nu vă îngrijorați dacă rezultatele întârzie. Puteți întreba la spital sau la medicul de familie dacă sunteți îngrijorat(ă). Aceștia ar trebui să vă poată oferi informații actualizate.

Un specialist vă va explica ce înseamnă rezultatele și ce urmează. Poate doriți să veniți însoțit(ă) de cineva care să vă ofere sprijin.

Dacă vi se spune că aveți limfom Hodgkin

Faptul că aflați că aveți limfom Hodgkin poate fi copleșitor. Este posibil să vă simțiți neliniștit(ă) în legătură cu ceea ce va urma.

Veți fi ajutat(ă) pe parcursul diagnosticului și al tratamentului de o echipă de specialiști.

Îi puteți adresa orice întrebări aveți.

Pașii următori

Dacă vi s-a spus că aveți limfom Hodgkin, este posibil să aveți nevoie de mai multe teste, care pot include:

  • o tomografie computerizată (CT)
  • o tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
  • analize de sânge
  • o biopsie de măduvă osoasă (țesutul moale din interiorul oaselor)

Rezultatele acestor teste pot arăta cât de mult s-a extins cancerul. Acest lucru se numește stadializare.

Acest lucru va ajuta echipa de specialiști să decidă de ce tratament aveți nevoie.

Analize și investigații

Tomografia computerizată (CT) · Biopsia · Analizele de sânge · Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

Tomografie computerizată (CT)

De ce se face o scanare CT

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

  • verifica oasele sau organele interne după un accident
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
  • vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Pregătirea pentru o scanare CT

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

  • urmați o dietă specială
  • luați anumite medicamente
  • nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți astm
  • aveți probleme cu rinichii sau tiroida
  • aveți diabet
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Ce se întâmplă în timpul unui examen CT

Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

  • senzație de căldură și înroșire a feței
  • un gust metalic în gură
  • senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
  2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
  4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale unui CT

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă va oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

De ce se face o scanare PET

Este posibil să fiți trimis(ă) la o scanare PET pentru a:

  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de afecțiuni precum cancerul sau demența
  • ajuta medicii să planifice tratamentul pentru afecțiuni precum cancerul sau epilepsia, sau după un infarct miocardic
  • verifica dimensiunea cancerului și cât de mult s-a extins (stadiul)

Scanarea PET poate fi combinată cu o tomografie computerizată (PET-CT) sau cu un RMN (PET-RMN) dacă medicii au nevoie de imagini mai detaliate.

Pregătirea pentru o scanare PET

Spitalul unde veți face scanarea PET vă va spune ce trebuie să faceți înainte de scanare.

De exemplu, de obicei vi se va cere să:

  • nu mai mâncați cu 6 ore înainte de scanare și să beți doar apă
  • nu faceți exerciții fizice intense cu până la 24 de ore înainte de scanare
  • nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • a nu mânca timp de câteva ore este o problemă pentru dumneavoastră, de exemplu dacă aveți diabet
  • aveți orice afecțiuni care vă vor îngreuna să stați nemișcat(ă) în timpul scanării
Informații:

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic de la spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări PET sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie).

Un scaner PET este deschis la ambele capete, dar unele persoane îl pot considera totuși claustrofobic. Este posibil să puteți primi medicamente care să vă ajute să vă relaxați.

Ce se întâmplă în timpul unei scanări PET

Scanarea PET se face într-un spital specializat, de către asistentul de radiologie.

Scanarea durează de obicei în jur de 30 până la 60 de minute.

Înainte de scanarea PET

Va trebui să scoateți orice bijuterii și alte obiecte care conțin metal. Vi se poate cere, de asemenea, să vă schimbați într-un halat de spital.

Cu aproximativ o oră înainte de scanare, vi se va face o injecție cu o cantitate mică de lichid radioactiv (trasor) într-o venă din braț. Acest lucru le permite medicilor să depisteze orice posibile probleme din interiorul corpului dumneavoastră.

Va trebui să vă întindeți și să vă odihniți, pentru ca trasorul să acționeze corect.

În timpul scanării PET
  1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat. Vi se poate cere să țineți brațele deasupra capului sau pe lângă corp.
  2. Asistentul de radiologie va controla scanerul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
  3. Patul se deplasează înainte și înapoi prin scaner. Va trebui să stați nemișcat(ă), pentru ca imaginile să fie clare.
După scanarea PET

De obicei, veți putea pleca acasă la scurt timp după scanare. Puteți mânca și bea imediat.

Radiația provenită de la trasor scade rapid la un nivel sigur și va fi eliminată din corp în câteva ore. Consumul de multe lichide va ajuta la eliminarea acesteia din organism.

Pentru siguranță, după scanare va trebui să evitați să petreceți mult timp sau să aveți contact apropiat cu copiii mici sau cu orice persoană însărcinată. Personalul spitalului vă va spune cât timp trebuie să faceți acest lucru, de exemplu pentru restul zilei.

Obținerea rezultatelor scanării PET

De obicei, durează 1 sau 2 săptămâni până primiți rezultatele scanării PET. Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul va trimite rezultatele scanării PET medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultate.

Dacă nu ați primit nicio informație după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a recomandat investigația.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Posibile complicații ale tomografiei PET

Atunci când vi se efectuează o tomografie PET, trasorul injectat conține o cantitate mică de substanță radioactivă.

Investigația este de obicei sigură, deoarece cantitatea este foarte mică și este eliminată rapid din organism. Totuși, orice radiație poate crește foarte puțin riscul de a dezvolta cancer în viitor.

Dacă vi se efectuează o tomografie PET-CT, veți fi expus(ă) și la radiațiile tomografiei computerizate, dar cantitatea va fi tot mică.

Discutați cu medicul dumneavoastră dacă aveți întrebări sau îngrijorări legate de această investigație.

Dacă alăptați, personalul spitalului vă va spune ce să faceți pentru siguranța copilului dumneavoastră, de exemplu să vă extrageți laptele cu pompa înainte de investigație și să nu alăptați câteva ore după aceea.

Este posibilă și o reacție alergică la trasorul injectat, dar aceasta este foarte rară. Spuneți imediat asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul investigației.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

De reținut

  • Limfomul Hodgkin clasic se manifestă de obicei prin ganglioni măriți nedureroși sau simptome B: febră, transpirații nocturne, scădere în greutate de peste 10% în ultimele 6 luni.
  • După tratament, la controale se fac analize de sânge, iar funcția tiroidiană se verifică anual dacă gâtul a fost iradiat.

Tratament

Principalele tratamente pentru limfomul Hodgkin

Tratamentul pe care îl veți primi pentru limfomul Hodgkin depinde de:

  • tipul pe care îl aveți
  • locul din corp în care se află
  • dacă s-a extins în alte părți ale corpului
  • simptomele pe care le aveți
  • starea dumneavoastră generală de sănătate

Există 2 tipuri de limfom Hodgkin – limfomul Hodgkin clasic și limfomul Hodgkin cu predominanță limfocitară nodulară (NLPHL).

Vi se poate oferi o combinație de tratamente, inclusiv radioterapie, chimioterapie și alte medicamente care țintesc celulele canceroase.

Dacă aveți limfom Hodgkin cu predominanță limfocitară nodulară (NLPHL), uneori puteți amâna tratamentul, dacă cancerul dumneavoastră crește lent. Aceasta se numește „supraveghere activă”.

Pentru majoritatea persoanelor, tratamentul va elimina complet limfomul. Există însă riscul ca acesta să reapară și să aveți nevoie de un tratament suplimentar. Dacă se întâmplă acest lucru, tratamentul poate totuși să elimine complet limfomul.

Echipa dumneavoastră de tratament specializată:

  • vă va explica tratamentele, beneficiile și efectele secundare ale acestora
  • va lucra împreună cu dumneavoastră pentru a face un plan de tratament cât mai potrivit pentru dumneavoastră
  • vă va ajuta să gestionați efectele secundare ale tratamentului

Dacă aveți întrebări sau îngrijorări, puteți discuta cu echipa dumneavoastră de specialitate.

Chimioterapia

Chimioterapia folosește medicamente pentru a distruge celulele canceroase. Uneori se administrează împreună cu un medicament steroidian.

Puteți face chimioterapie pentru limfomul Hodgkin:

  • ca prim tratament, cu sau fără radioterapie
  • ca al doilea tratament, cu un alt tip de chimioterapie, dacă prima chimioterapie nu are efect

Radioterapia

Radioterapia folosește radiații de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase din ganglionii limfatici.

Este posibil să faceți radioterapie pentru limfomul Hodgkin:

  • după sau împreună cu chimioterapia
  • dacă aveți zone întinse de limfom

Medicamente țintite și imunoterapie

Medicamentele țintite distrug celulele canceroase.

Imunoterapia înseamnă utilizarea unor medicamente care ajută sistemul dumneavoastră imunitar să distrugă cancerul.

Este posibil să primiți medicamente țintite sau imunoterapie pentru limfomul Hodgkin:

  • dacă cancerul reapare după tratament sau dacă tratamentul nu are efect
  • dacă aveți limfom Hodgkin nodular cu predominanță limfocitară (NLPHL)

Transplantul de celule stem

Un transplant de celule stem înseamnă înlocuirea celulelor sanguine deteriorate cu celule sănătoase.

Puteți primi un transplant de celule stem dacă cancerul dumneavoastră a reapărut după tratament.

Supraveghere activă

Dacă cancerul dumneavoastră are o creștere lentă, este posibil să nu aveți nevoie de tratament imediat. În schimb, veți face teste periodice pentru a monitoriza limfomul. Vi se va oferi tratament atunci când testele arată că aveți nevoie de el.

Amânarea tratamentului poate fi o opțiune dacă aveți limfom Hodgkin nodular cu predominanță limfocitară (NLPHL).

Limfomul Hodgkin și fertilitatea

Unele tratamente pentru limfomul Hodgkin pot afecta capacitatea dumneavoastră de a avea copii (fertilitatea).

Discutați cu echipa de specialiști înainte de începerea tratamentului dacă doriți să aveți copii în viitor.

Ce se întâmplă dacă vi s-a spus că cancerul dumneavoastră nu poate fi vindecat

Dacă ați fost diagnosticat(ă) cu limfom Hodgkin avansat, acesta este uneori mai greu de tratat și, în unele cazuri, nu poate fi vindecat.

Scopul tratamentului va fi să încetinească creșterea și răspândirea cancerului, să ajute la ameliorarea simptomelor și să vă ajute să trăiți mai mult.

Aflarea faptului că cancerul nu poate fi vindecat poate fi o veste foarte greu de acceptat.

Medicul vă poate recomanda o echipă de medici și asistenți medicali numită echipă de îngrijiri paliative sau echipă de control al simptomelor.

Aceștia vă vor ajuta să vă gestionați simptomele și să vă simțiți mai confortabil.

Echipa de îngrijiri paliative vă poate ajuta, de asemenea, pe dumneavoastră și pe cei dragi să obțineți orice alt sprijin de care aveți nevoie.

Ce puteți face

  • Se recomandă un stil de viață sănătos pentru prevenirea cancerului și a bolilor cardiovasculare.

Când să mergeți la medic

Mergeți la medicul de familie dacă:

  • aveți oricare dintre simptomele limfomului Hodgkin

Medicamente folosite pentru limfom Hodgkin

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Alcaloizi din plante și alte produse naturale · ATC L01C · 3

Chimioterapice de origine vegetală care opresc diviziunea celulelor canceroase.

Agenți alchilanți · ATC L01A · 2

Chimioterapice care distrug celulele canceroase prin afectarea ADN-ului lor.

Anticorpi monoclonali · ATC L01F · 1

Anticorpi monoclonali: țintesc celulele canceroase sau ajută sistemul imunitar să le recunoască.

  • Brentuximab vedotin — 1 produs cu rețetă

Antibiotice citotoxice · ATC L01D · 1

Chimioterapice din grupa antibioticelor citotoxice, folosite în tratamentul cancerului.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), ghidul EHA 2026.