Leziune renală acută (AKI)

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

• verifica oasele sau organele interne după un accident
• afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
• vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
• ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

• urmați o dietă specială
• luați anumite medicamente
• nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
• nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

• sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
• alăptați
• luați orice medicamente
• aveți astm
• aveți probleme cu rinichii sau tiroida
• aveți diabet
• aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Un examen CT se face de obicei în spital de către un asistent de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

• senzație de căldură și înroșire a feței
• un gust metalic în gură
• senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT

1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.

După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

De obicei, vi se efectuează un ECG (electrocardiogramă) dacă un medic sau un profesionist din domeniul sănătății consideră că aveți simptome de:

• infarct miocardic
• boală coronariană
• probleme cu cât de repede sau cât de regulat vă bate inima (aritmie)

De asemenea, vi se poate efectua un ECG:

• dacă ați fost diagnosticat(ă) cu o afecțiune cardiacă sau cu o altă afecțiune care influențează cât de bine funcționează inima dumneavoastră
• înainte de a lua anumite medicamente și în timpul administrării acestora

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a vă pregăti pentru un ECG (electrocardiogramă), cum ar fi:

• purtați o bluză ușor de scos și de pus
• nu aplicați loțiuni de corp, uleiuri sau pudră de talc pe piele înainte de test
• nu mâncați o masă copioasă și nu consumați cafeină înainte de un ECG de efort (test de stres)

Unor persoane poate fi necesar, de asemenea, să li se radă și să li se curețe pieptul înainte de test.

Spuneți persoanei care efectuează ECG-ul dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Acesta poate fi cineva cunoscut, o asistentă sau un membru instruit al personalului.

Un ECG (electrocardiogramă) este efectuat de un profesionist din domeniul sănătății special instruit, într-un spital, o clinică sau la cabinetul medicului de familie.

Există 3 moduri diferite în care se poate efectua un ECG:

• în repaus
• pe o perioadă de timp, purtând un ECG portabil
• în timpul efortului fizic sau după administrarea unui medicament care modifică ritmul cardiac (test de stres)

Tipul de ECG pe care îl veți face depinde de simptomele sau afecțiunea dumneavoastră. Medicul sau specialistul vă va explica ce tip veți efectua și de ce.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele ECG.

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de alte analize.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

• investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
• monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
• ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
• verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

• beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
• scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

• oasele
• dinții
• plămânii
• sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

• verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
• verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
• afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
• verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
• ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

• nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr
• nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
• luați un laxativ cu o zi înainte de radiografie

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

• sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
• alăptați
• luați orice medicamente
• aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

În spital, radiografiile sunt efectuate de asistentul de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

1. Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
2. Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
3. Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
4. Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
5. Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.

După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

• în aceeași zi în care o faceți
• la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

• verifica starea generală de sănătate
• afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
• afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
• afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

• nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
• întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

O analiză de sânge se face de obicei la laborator sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge după câteva zile și, de obicei, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Angiografia este utilizată pentru a verifica starea vaselor dumneavoastră de sânge și modul în care sângele circulă prin acestea.

Poate ajuta la diagnosticarea sau investigarea mai multor probleme care afectează vasele de sânge, inclusiv:

• ateroscleroza – îngustarea arterelor, ceea ce ar putea însemna că aveți risc de a suferi un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic
• boala arterială periferică – aport redus de sânge către mușchii picioarelor
• un anevrism cerebral – o dilatare a unui vas de sânge din creier
• angina pectorală – durere în piept cauzată de fluxul redus de sânge către mușchii inimii
• cheaguri de sânge sau o embolie pulmonară – un blocaj în artera care alimentează plămânii
• un blocaj al aportului de sânge către rinichi

Angiografia poate fi, de asemenea, utilizată pentru a ajuta la planificarea tratamentului pentru unele dintre aceste afecțiuni.

Angiografia se efectuează în secția de radiologie sau imagistică a unui spital.

Pentru investigație:

• de obicei veți fi treaz(ă), dar vi se poate administra un medicament numit sedativ pentru a vă ajuta să vă relaxați
• veți sta întins(ă) pe o masă de radiologie și se va face o mică incizie deasupra uneia dintre arterele dumneavoastră, de obicei în apropierea zonei inghinale sau a încheieturii mâinii – se folosește anestezie locală pentru a amorți zona unde se face incizia
• un tub foarte subțire și flexibil (cateter) este introdus în arteră
• cateterul este ghidat cu atenție către zona examinată (cum ar fi inima)
• o substanță de contrast (colorant) este injectată prin cateter
• se efectuează o serie de radiografii în timp ce substanța de contrast circulă prin vasele dumneavoastră de sânge

Investigația poate dura între 30 de minute și 2 ore. De obicei, veți putea pleca acasă la câteva ore după aceea.

Angiografia este, în general, o procedură sigură și nedureroasă.

Dar pentru câteva zile sau săptămâni după aceasta, este obișnuit să aveți:

• vânătăi
• durere locală
• o mică umflătură sau o acumulare de sânge în apropierea locului unde s-a făcut incizia

Există, de asemenea, un risc foarte mic de complicații mai grave, cum ar fi o reacție alergică la substanța de contrast, un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic.

Există mai multe tipuri diferite de angiografie, în funcție de partea corpului care este examinată.

Tipurile frecvente includ:

• angiografie coronariană – pentru a verifica inima și vasele de sânge din apropiere
• angiografie cerebrală – pentru a verifica vasele de sânge din și din jurul creierului
• angiografie pulmonară – pentru a verifica vasele de sânge care alimentează plămânii
• angiografie renală – pentru a verifica vasele de sânge care alimentează rinichii

Uneori, angiografia poate fi efectuată folosind scanări în loc de raze X. Acestea se numesc angiografie CT sau angiografie RMN.

Există, de asemenea, un tip de angiografie folosit pentru a verifica ochii, numit angiografie cu fluoresceină.