Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Leucoplazie

Actualizat: · Cod ICD-10: K13.2

Simptome

Petele de leucoplazie:

  • sunt pete albe în gură
  • de obicei nu sunt dureroase
  • au o formă neregulată
  • pot fi ușor proeminente
  • pot avea zone roșii în interiorul petei
  • nu pot fi îndepărtate prin frecare sau răzuire (petele care pot fi îndepărtate ar putea fi candidoză orală)

Diagnostic și analize

Dacă se consideră că ați putea avea leucoplazie, medicul dentist sau medicul de familie va examina pata sau petele din cavitatea bucală.

Va putea exclude alte cauze posibile, cum ar fi o infecție fungică a gurii (candidoză orală) sau mușcarea obrazului.

Este posibil să fiți trimis la un specialist pentru o biopsie. Aceasta presupune prelevarea unei mici porțiuni din pată și verificarea pentru celule anormale.

Important: riscul de cancer oral

Dacă aveți leucoplazie, există o mică șansă ca aceasta să evolueze în timp spre cancer oral.

De aceea este important să consultați un medic dentist sau medicul de familie dacă aveți o pată albă sau pete albe în cavitatea bucală.

Analize și investigații

Biopsia

Biopsie

De ce se face o biopsie

Există câteva motive pentru care ați putea avea nevoie de o biopsie.

O biopsie poate fi folosită:

  • pentru a afla ce cauzează simptomele dumneavoastră
  • ca test de control după o analiză de sânge sau o scanare
  • pentru a monitoriza o afecțiune de lungă durată

De obicei, veți fi trimis de medicul de familie sau de un medic specialist pentru o biopsie.

Uneori, o biopsie se face ca parte a unei proceduri precum o endoscopie sau o operație.

Pregătirea pentru biopsie

Medicul sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de biopsie. De asemenea, îl puteți întreba despre orice nelămurire sau întrebare aveți.

De exemplu, poate fi necesar să opriți administrarea anumitor medicamente pentru o scurtă perioadă înainte de biopsie.

Dacă vi se face anestezie generală (adică veți dormi în timpul procedurii), este important să nu mâncați sau să beți înainte.

Cum se efectuează o biopsie

O biopsie se face de obicei în spital.

Implică prelevarea unei mostre de celule sau țesut. Modul în care se efectuează depinde de partea corpului din care se prelevează mostra.

De obicei, vi se va administra un anestezic local pentru a amorți zona. Asta înseamnă că veți fi treaz(ă), dar nu veți simți nicio durere. Vi se poate administra și un medicament pentru a vă ajuta să vă relaxați (sedare).

Unele biopsii se fac sub anestezie generală, ceea ce înseamnă că veți dormi în timpul procedurii.

O biopsie poate fi efectuată prin:

  • îndepărtarea totală sau parțială a zonei afectate
  • folosirea unui ac pentru a preleva o mostră de celule sau țesut din zona afectată – de exemplu, dintr-un organ sau de sub piele
  • folosirea unui tub lung și subțire cu o cameră mică în interior (endoscop)

Durata procedurii depinde de tipul de biopsie. Unele durează mai puțin de 30 de minute, în timp ce altele pot dura mai mult. Ulterior, mostrele sunt trimise la un laborator pentru analiză.

După biopsie

De obicei, puteți merge acasă în aceeași zi după efectuarea unei biopsii.

Dacă aveți fire de sutură sau un pansament, echipa medicală vă va spune cum să îngrijiți rana acasă. De asemenea, vă vor oferi sfaturi despre administrarea de analgezice, cum ar fi paracetamolul.

Dacă ați primit sedare (medicamente pentru relaxare) sau anestezie generală (când sunteți adormit(ă) în timpul procedurii), este posibil să fie nevoie să fiți monitorizat(ă) o perioadă înainte de a pleca acasă.

Un medic sau o asistentă vă va spune cum și când veți primi rezultatele.

Posibile complicații ale unei biopsii

Biopsia este o procedură frecventă și foarte sigură.

Este posibil să aveți dureri sau disconfort după aceasta, iar administrarea de analgezice precum paracetamolul poate fi de ajutor.

Uneori, este posibil să apară o infecție la locul biopsiei.

Dacă vi s-a prelevat o biopsie din uter sau col uterin, este posibil să aveți crampe sau o ușoară sângerare vaginală.

În cazul unor tipuri de biopsie, poate exista și riscul unei sângerări interne. În acest caz, echipa medicală vă va spune la ce semne să fiți atent(ă) și ce să faceți.

Recomandare urgentă: contactați imediat echipa medicală dacă:
  • aveți dureri după biopsie, iar analgezicele nu au avut efect sau durerea se agravează
  • aveți febră (temperatură ridicată)
  • sângele sau lichidul se prelinge din locul unde s-a efectuat biopsia
  • zona unde s-a efectuat biopsia este umflată sau roșie – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea brună sau neagră

Obținerea rezultatelor biopsiei

După o biopsie, poate dura câteva săptămâni sau mai mult până când primiți rezultatele.

Timpii de așteptare variază între spitale și pot depinde și de motivul pentru care ați avut nevoie de biopsie.

Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta rezultatele. Un medic sau o asistentă ar trebui să vă vorbească despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori este posibil să aveți nevoie de o altă biopsie sau de alte teste.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul leucoplaziei nu este întotdeauna necesar, dar veți avea controale regulate pentru a vă asigura că pata nu crește.

Pata se poate micșora sau poate dispărea dacă:

  • renunțați la fumat
  • renunțați la consumul de alcool sau reduceți cantitatea consumată
  • nu mestecați tutun, paan sau nuci de betel

Uneori, intervenția chirurgicală este folosită pentru a îndepărta petele de leucoplazie dacă există riscul ca acestea să devină canceroase.

Aceasta poate fi efectuată după anestezierea zonei afectate cu anestezie locală, astfel încât să nu simțiți nicio durere sau disconfort. Uneori se folosește anestezia generală.

Pata poate fi îndepărtată în mai multe moduri, inclusiv cu ajutorul unui laser sau al unui bisturiu chirurgical. Cavitatea bucală ar trebui să se vindece rapid după aceea.

Prevenție

Cauza exactă a leucoplaziei nu este cunoscută, dar se consideră că fumatul și mestecatul tutunului cresc riscul de apariție a acesteia.

Există măsuri pe care le puteți lua pentru a reduce riscul de leucoplazie. Acestea pot reduce, de asemenea, riscul de cancer oral.

Ce să faceți

  • mențineți-vă gura și dinții sănătoși, având grijă de dinții și gingiile dumneavoastră

  • faceți controale stomatologice regulate

  • dacă purtați proteze dentare, asigurați-vă că se potrivesc corect

  • adoptați o alimentație echilibrată, incluzând multe fructe și legume proaspete

Ce să nu faceți

  • nu mestecați tutun, paan sau nuci de betel

  • nu depășiți cantitatea recomandată de alcool

Viața cu boala

Există mai multe tipuri diferite de leucoplazie.

Leucoplazia păroasă este cauzată de virusul Epstein-Barr, care provoacă și mononucleoza infecțioasă.

Puteți avea leucoplazie păroasă dacă aveți un sistem imunitar slăbit – de exemplu, dacă aveți HIV sau ați suferit un transplant de organ.

Provoacă pete albe cu aspect pufos, adesea pe părțile laterale ale limbii, care par pliate sau crestate. Nu sunt dureroase și nu pot fi îndepărtate prin periaj sau răzuire.

Medicamentele antivirale sau tratamentele aplicate direct pe pată sunt uneori folosite pentru a trata leucoplazia păroasă.

Spre deosebire de alte tipuri, leucoplazia păroasă nu prezintă risc de cancer oral.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați un dentist sau medicul de familie dacă:

  • aveți o pată albă în gură care nu dispare
  • aveți o pată albă pe limbă și un sistem imunitar slăbit – de exemplu, dacă aveți HIV sau ați suferit un transplant de organ
  • aveți durere sau disconfort în gură care nu dispare

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).