Intoleranță la lactoză
Actualizat:
Simptome
Simptomele intoleranței la lactoză pot apărea la câteva minute sau la câteva ore după ce ați consumat alimente sau băuturi care conțin lactoză.
Simptomele frecvente ale intoleranței la lactoză includ:
- durere sau disconfort la nivelul burții (abdomenului)
- balonare
- eliminare de gaze
- zgomote abdominale (borborisme)
- diaree sau constipație
- greață sau vărsături
Este posibil să aveți și alte simptome care nu sunt legate de sistemul digestiv, cum ar fi dureri de cap, oboseală și dureri articulare sau musculare.
Alimente care conțin lactoză
Lactoza se găsește în alimentele care conțin lapte de origine animală (produse lactate), inclusiv laptele de vacă, de capră și de oaie.
Produsele lactate includ:
- lapte
- unt
- brânză
- smântână
- iaurt
- înghețată
Multe alimente procesate pot conține, de asemenea, lactoză, inclusiv:
- muesli și cereale pentru micul dejun care conțin ciocolată
- produse de panificație, cum ar fi pâinea, biscuiții sărați, prăjiturile, biscuiții dulci și foietajele
- sosuri și dressinguri pentru salate
- shake-uri dietetice și proteice
Cauze și factori de risc
Cea mai frecventă cauză a intoleranței la lactoză este faptul că organismul nu produce suficientă lactază, o enzimă care vă ajută să digerați lactoza.
Intoleranța la lactoză poate începe la orice vârstă și poate fi cauzată și de:
- afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală sau boala celiacă
- infecții intestinale
- intervenții chirurgicale la nivelul intestinului
- o leziune la nivelul intestinului
Unii copii născuți prematur nu pot digera lactoza deoarece intestinul lor nu s-a dezvoltat suficient, dar acest lucru se ameliorează de obicei pe măsură ce copilul crește.
Unele persoane nu produc deloc lactază, dar acest lucru este foarte rar.
Diagnostic și analize
Dacă medicul de familie consideră că aveți intoleranță la lactoză, este posibil:
- să vi se recomande o dietă de eliminare a lactozei – în care nu mai consumați alimente care conțin lactoză, pentru a vedea dacă simptomele se ameliorează
- să vi se facă analize de sânge
- să faceți un test respirator cu hidrogen – în care se măsoară cantitatea de hidrogen din respirație pentru a afla cât de bine digerați lactoza
Dacă simptomele sunt severe și nu se ameliorează, este posibil să aveți nevoie de o gastroscopie. Aceasta presupune introducerea unui tub lung, subțire și flexibil pe gură, până în stomac. Se poate preleva o mostră foarte mică de țesut din intestinul subțire, pentru a fi analizată.
Înainte de gastroscopie, vi se pot administra analgezice pentru a reduce disconfortul și un sedativ pentru a vă ajuta să vă relaxați.
Analize și investigații
Gastroscopia · Analizele de sânge · Teste de toleranță la lactoză
Gastroscopie
De ce se face o gastroscopie
Ați putea fi trimis(ă) pentru o gastroscopie pentru a:
- verifica ce cauzează orice simptome digestive, cum ar fi indigestia, dificultatea la înghițire, durerea de stomac, scaunul negru și lipicios sau vărsăturile cu sânge
- trata probleme ale sistemului digestiv, de exemplu dilatarea esofagului, îndepărtarea unor excrescențe sau oprirea sângerării
- verifica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul esofagian
Pregătirea pentru gastroscopie
Înainte de gastroscopie, veți fi informat(ă):
- când și unde veți avea procedura
- când trebuie să încetați să mâncați și să beți înainte de test
- despre unele medicamente care vi se pot oferi înainte de test
- cât de mult este posibil să așteptați pentru rezultate
Anunțați spitalul dacă sunteți însărcinată.
În ziua gastroscopiei, va trebui să încetați să mâncați cu cel puțin 6 ore înainte de test, dar este posibil să puteți bea înghițituri mici de apă.
Aduceți detaliile oricăror medicamente pe care le luați și urmați orice instrucțiuni pe care vi le dă spitalul cu privire la administrarea medicamentelor dumneavoastră.
Ce se întâmplă în timpul unei gastroscopii
Înainte de gastroscopie
Veți discuta cu o asistentă medicală despre ce urmează să se întâmple. Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră și istoricul medical.
Vi se va oferi ceva care să vă ajute să vă simțiți mai bine și să ușureze investigația, cum ar fi:
- spray cu anestezic local – pentru a amorți partea din spate a gurii și interiorul gâtului
- sedare – medicament administrat printr-un tub subțire în braț, pentru a vă ajuta să vă relaxați
În timpul gastroscopiei
În timpul acestei proceduri:
- Un tub subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior, este introdus prin gură sau prin nas și coboară pe gât până în stomac.
- Este posibil să aveți senzația de greață. Aceasta ar trebui să înceteze odată ce tubul ajunge în stomac, iar sedarea poate ajuta la prevenirea acestei senzații.
- Se pompează aer pentru a umfla stomacul – este posibil să vă simțiți balonat(ă) și să eructați de câteva ori.
- Se poate preleva o mostră de celule pentru a verifica dacă există cancer (biopsie) – nu veți simți nimic dacă se întâmplă acest lucru.
Gastroscopia nu ar trebui să fie dureroasă. Dar puteți cere oricând oprirea procedurii.
Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute.
Dar este posibil să rămâneți în spital aproximativ 4 ore, din momentul în care ajungeți până când plecați acasă.
După o gastroscopie
După terminarea gastroscopiei, veți fi mutat(ă) într-o cameră de recuperare.
Ar trebui să puteți merge acasă imediat ce vă simțiți suficient de bine. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru se întâmplă în câteva ore.
Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.
De asemenea, ar trebui să evitați oricare dintre următoarele timp de 24 de ore după sedare:
- consumul de alcool
- condusul
- folosirea utilajelor
- semnarea documentelor importante
Dacă ați primit un spray anestezic local, ar trebui să așteptați o oră înainte de a mânca sau bea.
Este posibil să aveți unele dureri de stomac și de gât după o gastroscopie. Acest lucru este normal și ar trebui să treacă în câteva ore.
Posibile complicații ale gastroscopiei
Gastroscopia este o procedură frecventă și simplă. Complicațiile sunt rare, dar pot include:
- o reacție la sedare
- sângerare la nivelul stomacului
- infecție
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
După gastroscopie, aveți oricare dintre următoarele:
- febră (temperatură ridicată) sau senzație de cald, de frig ori frisoane
- scaun închis la culoare sau negru, ca smoala
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă:
- vărsați în mod repetat
- vărsați sânge
- aveți dificultăți de respirație
- aveți dureri severe de stomac sau de piept, sau dureri de stomac ori de piept care se agravează
Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.
Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.
Obținerea rezultatelor gastroscopiei
Un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele gastroscopiei înainte de a părăsi spitalul. Dacă vi s-a prelevat o mostră de celule (biopsie), va trebui să așteptați rezultatele.
Vi se poate programa o consultație de control pentru a discuta rezultatele și posibilele tratamente care v-ar putea ajuta.
Rezultatele biopsiei
Rezultatele unei biopsii pot dura câteva săptămâni.
Dacă rezultatele indică faptul că aveți cancer, veți fi pus(ă) în legătură cu o echipă specializată în îngrijirea cancerului.
Sprijin după o gastroscopie
Pentru multe persoane, o gastroscopie nu va descoperi nimic îngrijorător.
Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă vă simțiți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la laborator sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
De obicei, primiți rezultatele analizelor de sânge în câteva zile, dar pentru unele analize poate dura câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Teste de toleranță la lactoză
Ce sunt testele de toleranță la lactoză?
Testele de toleranță la lactoză măsoară capacitatea organismului dumneavoastră de a descompune lactoza. Lactoza este un tip de zahăr care se găsește în lapte, brânză, înghețată și alte produse lactate. În mod normal, o enzimă (o proteină care accelerează anumite reacții chimice din organism) numită lactază descompune lactoza în zaharuri mai simple. Aceste zaharuri sunt absorbite de organism și transformate în energie. Dacă organismul dumneavoastră nu produce suficientă lactază, nu veți putea digera corespunzător alimentele care conțin lactoză.
- Când nu puteți digera toată lactoza pe care o mâncați sau o beți și aceasta trece în colon, se numește malabsorbție de lactoză.
- Malabsorbția de lactoză poate provoca simptome neplăcute, cum ar fi gaze, balonare și diaree, în decurs de 30 de minute până la 2 ore după ce ați băut lapte sau ați consumat alte produse lactate.
- Apariția simptomelor de malabsorbție a lactozei după ce mâncați sau beți produse cu lactoză se numește intoleranță la lactoză.
Există două tipuri de teste de toleranță la lactoză:
- Testul respirator cu hidrogen. Acest test măsoară cantitatea de hidrogen din respirația dumneavoastră înainte și după ce beți un lichid care conține lactoză. Dacă nu puteți digera toată lactoza, aceasta este descompusă de bacteriile din intestinul gros. Acest lucru creează hidrogen suplimentar, pe care îl eliminați prin respirație. Este cea mai frecventă metodă de testare a intoleranței la lactoză.
- Testul glicemiei. Acest test implică o serie de analize de sânge care măsoară nivelul de glucoză (un tip de zahăr) din sânge înainte și după ce beți un lichid care conține lactoză. Dacă sunteți intolerant(ă) la lactoză, de obicei nu veți avea o creștere a glicemiei.
Alte denumiri: test respirator cu hidrogen, test de toleranță orală la lactoză, test seric de toleranță la lactoză, test de intoleranță la lactoză, test respirator la lactoză, test de absorbție a dizaharidelor
Pentru ce sunt utilizate?
Testele de toleranță la lactoză sunt folosite pentru:
- Diagnosticarea intoleranței la lactoză
- Verificarea altor afecțiuni care pot cauza simptome similare, cum ar fi:
- Sindromul de colon iritabil
- Boala celiacă
- Suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO)
- Boala Crohn
- Colita ulcerativă
De ce am nevoie de un test de toleranță la lactoză?
Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă aveți simptome de intoleranță la lactoză. Simptomele apar de obicei în decurs de 30 de minute până la 2 ore după ce ați mâncat sau ați băut produse lactate. Acestea pot include:
- Diaree
- Durere abdominală (de burtă)
- Balonare
- Gaze
- Greață
Ce se întâmplă în timpul unui test de toleranță la lactoză?
Medicul dumneavoastră poate recomanda un test respirator cu hidrogen sau un test de sânge pentru glucoză.
În timpul testului respirator cu hidrogen:
- Veți sufla într-un recipient de tip balon care măsoară cantitatea de hidrogen din respirația dumneavoastră.
- Veți bea un lichid aromat care conține lactoză.
- Veți sufla din nou în recipient după 30 de minute și apoi la fiecare 30 de minute, timp de câteva ore. Nivelurile de hidrogen vor fi măsurate de fiecare dată, iar medicul vă va întreba despre simptomele dumneavoastră.
În timpul testului de sânge pentru glucoză:
- Un profesionist din domeniul sănătății vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă din braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-o eprubetă sau un flacon.
- Veți bea un lichid care conține lactoză.
- Vor fi recoltate mai multe probe de sânge la intervale specifice, de obicei la 30 de minute, o oră și două ore.
Va trebui să mă pregătesc în vreun fel pentru acest test?
Pentru a vă pregăti pentru oricare dintre tipurile de test, va trebui să:
- Țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de opt până la 12 ore înainte de test
- Spuneți medicului dacă ați luat antibiotice în ultimele două până la patru săptămâni
- Nu fumați și nu faceți efort fizic intens în ziua dinaintea testului
Este posibil să fie nevoie, de asemenea, să întrerupeți administrarea anumitor medicamente înainte de acest test, cum ar fi laxativele (inclusiv cele care înmoaie scaunul) și antiacidele, așa că spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Dar nu întrerupeți administrarea niciunui medicament decât dacă medicul dumneavoastră vă spune să faceți acest lucru.
Dacă faceți un test respirator, este posibil să fie nevoie să vă spălați pe dinți sau să vă clătiți gura cu puțin timp înainte de test.
Există riscuri la acest test?
Dacă sunteți intolerant(ă) la lactoză, este posibil să aveți crampe sau balonare după ce beți băutura cu lactoză.
Nu există alte riscuri la efectuarea testului respirator cu hidrogen.
Există un risc foarte mic la efectuarea analizei de sânge. Este posibil să apară o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.
Ce înseamnă rezultatele?
Dacă ați făcut un test respirator cu hidrogen, rezultatele pot arăta:
- Un nivel crescut de hidrogen și agravarea simptomelor după consumul de lactoză. Acest lucru înseamnă probabil că aveți intoleranță la lactoză.
- Creștere mică sau deloc a hidrogenului după consumul de lactoză. Aceasta înseamnă că simptomele dumneavoastră probabil nu sunt cauzate de intoleranța la lactoză. Dar uneori puteți avea un rezultat negativ și totuși să aveți intoleranță la lactoză. Este posibil să aveți nevoie de mai multe teste pentru a afla cauza simptomelor.
Dacă ați făcut un test de sânge pentru glucoză, rezultatele pot arăta:
- Nivelul de glucoză nu a crescut după consumul de lactoză. Acest lucru înseamnă probabil că aveți intoleranță la lactoză.
- Nivelul de glucoză a crescut. Aceasta înseamnă că simptomele dumneavoastră probabil nu sunt cauzate de intoleranța la lactoză. Dar dacă aveți diabet, glicemia poate crește chiar dacă aveți intoleranță la lactoză. Este posibil să aveți nevoie de mai multe teste pentru a afla cauza simptomelor.
Dacă sunteți diagnosticat(ă) cu intoleranță la lactoză, ar trebui să vă puteți gestiona afecțiunea limitând sau evitând alimentele cu lactoză, cum ar fi laptele și brânza. Unele persoane cu intoleranță la lactoză pot consuma o cantitate limitată de lactate fără simptome. Alte persoane pot avea nevoie să evite complet lactoza. Administrarea unui supliment care conține lactază poate ajuta, de asemenea, la gestionarea afecțiunii.
Asigurați-vă că discutați cu medicul dumneavoastră despre planificarea dietei și/sau administrarea suplimentelor cu lactază.
Mai trebuie să știu și altceva despre testele de toleranță la lactoză?
Intoleranța la lactoză nu este același lucru cu o alergie la lapte sau la produse lactate. O alergie este un răspuns al sistemului imunitar și poate provoca simptome severe. Deși intoleranța la lactoză nu cauzează complicații grave, poate duce la simptome inconfortabile și neplăcute. Ajustarea dietei vă poate ajuta să evitați acest disconfort.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Pentru majoritatea persoanelor cu intoleranță la lactoză, simptomele pot fi prevenite prin reducerea cantității de alimente care conțin lactoză pe care le consumați sau prin evitarea completă a acestor alimente.
Dar este important să nu eliminați alimente din dieta dumneavoastră sau din dieta copilului dumneavoastră fără sfatul medicului de familie sau al unui specialist în alimentație și nutriție (dietetician).
Administrarea unui supliment de lactază înainte de a consuma alimente sau băuturi care conțin lactoză poate reduce sau preveni simptomele la unele persoane.
La unele persoane, intoleranța la lactoză este cauzată de o altă afecțiune, cum ar fi boala celiacă. Tratarea cauzei de bază ar trebui să ajute.
Când să mergeți la medic
Unele simptome ale intoleranței la lactoză sunt frecvente, dar solicitați ajutor medical dacă persistă sau nu dispar.
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
Aveți simptome de intoleranță la lactoză și:
- simptomele revin constant și apar adesea după masă
- ați observat modificări ale scaunului care nu sunt obișnuite pentru dumneavoastră, cum ar fi scaun mai moale, scaune mai frecvente sau constipație timp de 3 săptămâni
- ați observat sânge în scaun
- ați avut balonare și disconfort abdominal timp de 3 săptămâni
- ați slăbit fără să vă propuneți
Sunați la 112 dacă:
- buzele, gura, gâtul sau limba se umflă brusc
- respirați foarte repede sau aveți dificultăți de respirație (puteți respira șuierător sau să simțiți că vă sufocați ori că vă lipsește aerul)
- simțiți gâtul strâns sau aveți dificultăți la înghițire
- pielea, limba sau buzele devin albastre, gri sau palide (dacă aveți pielea neagră sau maro, acest lucru poate fi mai ușor de observat pe palme sau pe tălpi)
- deveniți brusc foarte confuz(ă), somnolent(ă) sau amețit(ă)
- cineva leșină și nu poate fi trezit
- un copil este moale, fără tonus sau nu răspunde ca de obicei (capul îi poate cădea într-o parte, pe spate sau în față ori poate avea dificultăți să-și ridice capul sau să se concentreze asupra feței dumneavoastră)
Dumneavoastră sau persoana care se simte rău puteți avea și o erupție cutanată umflată, ridicată sau cu mâncărime.
Acestea pot fi semne ale unei reacții alergice grave (anafilaxie). Anafilaxia necesită tratament imediat în spital.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).
