Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Infecții genitale

Actualizat:

Despre boală

Există diferite tipuri de infecții cu transmitere sexuală (ITS), inclusiv:

  • chlamydia
  • gonoree
  • tricomoniază
  • negi genitali
  • herpes genital
  • păduchi pubieni
  • scabie
  • sifilis
  • virusul papiloma uman (HPV)
  • HIV

Simptome

Simptomele unei infecții cu transmitere sexuală (ITS) pot include:

  • o secreție neobișnuită din vagin, penis sau anus
  • durere la urinare
  • umflături sau excrescențe pe piele în jurul organelor genitale sau anusului
  • o erupție cutanată
  • sângerare vaginală neobișnuită
  • mâncărime la nivelul organelor genitale sau anusului
  • bășici, răni sau negi în jurul organelor genitale sau anusului
  • negi în gură sau gât, dar acest lucru este foarte rar

Cât de repede apar simptomele depinde de tipul de ITS pe care îl aveți.

Multe ITS nu au simptome. Aceasta înseamnă că puteți avea o ITS fără să știți și vă puteți infecta partenerul în timpul actului sexual.

Singura modalitate de a ști cu siguranță este să vă testați.

Poate dura până la 7 săptămâni de la un contact sexual neprotejat până când o ITS poate fi depistată printr-un test.

Diagnostic și analize

Dacă credeți că aveți o infecție cu transmitere sexuală (ITS), medicul dermatovenerolog sau asistenta:

  • vă va întreba despre viața dumneavoastră sexuală
  • vă poate cere să vă examineze organele genitale sau anusul
  • vă va spune ce analize consideră că aveți nevoie

Aceste analize pot include:

  • testarea unei probe de urină
  • analize de sânge
  • testarea unei probe de celule prelevate din uretră (tubul prin care iese urina), folosind un mic tampon de bumbac (bețișor)
  • testarea unei probe de celule din interiorul vaginului sau anusului, folosind un mic tampon de bumbac (bețișor)

Dacă analizele arată că aveți o ITS, ar trebui să informați partenerul sau partenerii sexuali actuali și orice foști parteneri, pentru ca și aceștia să poată fi testați și tratați.

Analize și investigații

Analizele de sânge · Test pentru herpes (HSV)

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Rezultatele analizelor de sânge sunt de obicei gata în câteva zile; unele rezultate pot dura câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Test pentru herpes (HSV)

Ce este un test pentru herpes (HSV)?

Un test pentru herpes caută semne ale virusului herpes simplex (HSV), o infecție virală frecventă. Multe persoane cu HSV nu au niciun simptom, dar cele care au prezintă adesea vezicule sau răni dureroase pe părțile afectate ale corpului. Aceste răni și alte simptome durează doar câteva săptămâni. După prima apariție, ele dispar și apoi revin în viitor. Aceste episoade tind să fie mai ușoare în timp.

Un test pentru herpes poate fi efectuat folosind lichid dintr-una dintre aceste răni în timpul unui episod sau folosind o probă de sânge dacă nu aveți simptome.

Există două tipuri principale ale acestui virus.

  • HSV-1 cauzează de obicei herpes oral, care poate duce la apariția unor leziuni („herpes labial”, „bășicuțe de febră”) pe buze sau în jurul gurii. Majoritatea oamenilor fac herpes oral până la vârsta de adult tânăr, de obicei prin contact non-sexual cu saliva unei persoane care are o infecție cu HSV-1. Acest lucru se poate întâmpla dacă împărțiți furculițe, căni sau prosoape. HSV-1 poate cauza, de asemenea, herpes genital dacă primiți sex oral de la un partener cu o leziune la nivelul buzelor.
  • HSV-2 este cea mai frecventă cauză a herpesului genital. Herpesul genital este o infecție cu transmitere sexuală (ITS). Aceasta înseamnă că o contractați prin contact sexual cu o persoană care are o infecție cu herpes, chiar dacă aceasta nu are simptome. HSV-2 se poate răspândi și la nivelul gurii, cauzând herpes oral. Acest lucru se poate întâmpla dacă faceți sex oral unei persoane care are herpes genital cauzat de HSV-2.

Nu există un tratament curativ pentru HSV, dar medicamentele pot ajuta la gestionarea episoadelor. HSV de obicei nu cauzează probleme majore de sănătate. Dar dacă sunteți însărcinată și aveți herpes genital, puteți transmite virusul fătului înainte de naștere sau în timpul nașterii. Acest lucru poate duce la o infecție cu HSV care pune viața în pericol pentru copilul dumneavoastră.

Alte denumiri: cultură de herpes, cultură virală de herpes simplex, anticorpi HSV-1, anticorpi HSV-2, ADN HSV

La ce se folosește?

În general, testele pentru HSV sunt folosite pentru a afla dacă aveți sau nu o infecție cu herpes. Totuși, există modalități diferite prin care medicul dumneavoastră vă poate testa pentru HSV, în funcție de prezența sau absența leziunilor.

Dacă există leziuni sau vezicule, medicul va recolta lichid din leziune folosind un tampon. Apoi, lichidul recoltat din leziune poate fi folosit pentru a testa virusul în unul dintre următoarele două moduri.

  • O cultură virală preia celule din probă și le crește în laborator. După ce cultura de celule a crescut, un tehnician de laborator o va putea verifica pentru HSV.
  • Un test de reacție în lanț a polimerazei (PCR) caută material genetic al virusului HSV în probă. Acest test este mai rapid și mai precis decât o cultură virală. În cazul rar în care aveți o infecție cu HSV la nivelul măduvei spinării sau al creierului, medicul poate folosi acest tip de test.

Dacă nu există leziuni sau vezicule, medicul va căuta anticorpi anti-HSV într-o probă de sânge. Anticorpii sunt proteine pe care sistemul dumneavoastră imunitar le produce pentru a lupta împotriva germenilor, cum ar fi virusurile și bacteriile. Astfel, dacă aveți anticorpi anti-HSV, aceasta înseamnă că ar putea fi prezentă o infecție cu HSV. Acest test poate fi folosit la persoanele care au un risc crescut de a contracta HSV.

De ce am nevoie de un test HSV?

Cel mai frecvent motiv pentru care aveți nevoie de un test HSV este dacă aveți simptome ale unei infecții. Acestea includ:

  • Bășici sau răni pe gură, organele genitale, anus, fese sau alte zone ale pielii. Rănile dezvoltă o crustă pe măsură ce încep să se vindece.
  • Febră și simptome asemănătoare gripei.
  • Ganglioni umflați.
  • Durere sau furnicături în zona afectată.
  • Secreții din uretră și/sau vagin.
  • Urinare dureroasă.

Dacă nu aveți simptome, este posibil să aveți nevoie de un test HSV dacă partenerul dumneavoastră are herpes genital sau simptome care ar putea fi herpes genital.

Dacă sunteți testat(ă) pentru alte infecții cu transmitere sexuală (ITS), medicul dumneavoastră poate alege să includă un test HSV în funcție de riscul dumneavoastră de expunere. Este posibil să aveți un risc mai mare de a contracta o infecție HSV dacă aveți:

  • Parteneri sexuali multipli.
  • Alte infecții cu transmitere sexuală.
  • HIV.
  • Relații sexuale fără prezervativ sau digă dentară.
  • Relații sexuale în schimbul banilor și/sau drogurilor.

De asemenea, este posibil să aveți un risc mai mare de infecție HSV dacă sunteți un bărbat care face sex cu alți bărbați.

Folosirea prezervativelor sau a digii dentare poate reduce riscul de a contracta sau transmite HSV. Cu toate acestea, acestea nu pot oferi o protecție completă. Puteți contracta în continuare o infecție prin contactul cu zonele de piele pe care prezervativul sau diga dentară nu le acoperă.

Cazurile rare de HSV la nivelul creierului și măduvei spinării pot duce la encefalită sau meningită. Este posibil să aveți nevoie de un test HSV dacă aveți una dintre aceste afecțiuni grave.

Deoarece o infecție HSV poate fi transmisă copilului în timpul nașterii, medicul dumneavoastră poate recomanda un test HSV pentru copilul dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unui test pentru HSV?

Dacă vi se face un test cu recoltare prin tamponare, un cadru medical va folosi un tampon pentru a colecta lichid și celule dintr-o leziune herpetică ce nu a început încă să se vindece.

Dacă vi se face o analiză de sânge, un cadru medical va recolta o probă de sânge dintr-o venă a brațului, folosind un ac subțire. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, aceasta durează mai puțin de cinci minute.

Sunt disponibile teste la domiciliu pentru HSV. Aceste teste folosesc de obicei o probă de sânge pe care o recoltați acasă și o trimiteți la un laborator. Discutați cu medicul dumneavoastră pentru a afla dacă testarea la domiciliu este potrivită pentru dumneavoastră.

Dacă medicul dumneavoastră consideră că aveți o infecție cu HSV la nivelul măduvei spinării sau al creierului, este posibil să vi se facă un test al lichidului cefalorahidian (LCR) pentru a căuta semne ale virusului. LCR este un lichid care circulă în și în jurul creierului și măduvei spinării. Un ac subțire este introdus în coloana vertebrală pentru a recolta o cantitate mică de LCR. Această procedură se numește puncție lombară sau rahicenteză.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Nu aveți nevoie de nicio pregătire specială pentru un test cu exsudat sau o analiză de sânge. Pentru o puncție lombară, vi se poate cere să vă goliți vezica (să urinați) și intestinele (să aveți scaun) înainte de test.

Există riscuri la acest test?

După un test cu recoltare prin tamponare, este posibil să aveți o ușoară sângerare sau disconfort în locul unde s-a recoltat proba de pe piele. De obicei, acest lucru nu durează mult.

Un test de sânge prezintă un risc foarte mic. Este posibil să aveți o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Dacă vi se face o puncție lombară, este posibil să simțiți o oarecare durere sau sensibilitate în spate, în locul unde a fost introdus acul. De asemenea, este posibil să aveți o ușoară sângerare la locul respectiv sau o durere de cap.

Ce înseamnă rezultatele?

Semnificația rezultatelor analizei dumneavoastră depinde de tipul de test HSV pe care l-ați făcut. Pentru a înțelege rezultatele, medicul dumneavoastră va lua în considerare istoricul medical și orice simptome pe care le aveți.

În general:

  • Rezultate negative/normale înseamnă că nu au fost găsite semne ale virusului herpes în proba dumneavoastră și este puțin probabil să aveți o infecție cu HSV. Este important să știți că puteți avea un rezultat negativ chiar dacă aveți într-adevăr o infecție cu herpes, dacă ați făcut un test de sânge pentru anticorpii HSV prea devreme după începerea infecției. Acest lucru se datorează faptului că organismul dumneavoastră are nevoie de până la trei luni pentru a produce anticorpi HSV.
  • Rezultate pozitive/anormale înseamnă că au fost găsite semne ale HSV în proba dumneavoastră. Dacă ați făcut un test de sânge care a arătat că aveți anticorpi HSV, anticorpii ar putea proveni de la o infecție activă acum sau de la o infecție din trecut.

Dacă aveți HSV, tratamentul poate ajuta la reducerea numărului de episoade și la controlul simptomelor. Este important să știți că infecția cu HSV poate crește riscul de a contracta HIV și alte infecții cu transmitere sexuală. Așadar, discutați cu medicul dumneavoastră despre testarea HIV împreună cu testarea pentru alte infecții cu transmitere sexuală.

De asemenea, este important să luați măsuri pentru a evita transmiterea HSV altor persoane. Folosirea prezervativelor poate ajuta. Deoarece episoadele vin și trec, întrebați medicul dumneavoastră cum să știți când riscul de a transmite virusul herpes poate fi ridicat.

Mai trebuie să știu ceva despre testul pentru HSV?

Cea mai bună modalitate de a preveni herpesul genital sau o altă infecție cu transmitere sexuală (ITS) este să nu aveți contact sexual. Dacă sunteți activ(ă) sexual, puteți reduce riscul de infectare astfel:

  • Să aveți contact sexual cu o singură persoană care are contact sexual doar cu dumneavoastră (monogamie reciprocă), după ce amândoi ați fost testați pentru ITS.
  • Să folosiți corect prezervativul de fiecare dată când aveți contact sexual.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Majoritatea infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) necesită tratament. Tratamentul pe care îl urmați depinde de tipul de ITS de care suferiți.

Multe ITS se tratează cu antibiotice.

Urmați întotdeauna schema de tratament prescrisă până la final, altfel este posibil să nu funcționeze corect.

Nu aveți contact sexual (inclusiv sex oral) până când dumneavoastră și partenerul sau partenerii dumneavoastră nu ați terminat tratamentul.

Important

Dacă aveți nevoie de tratament, este important să îi anunțați pe partenerul sau partenerii sexuali actuali și anteriori.

Ce puteți face

  • Pentru a preveni infecțiile cu transmitere sexuală, folosiți consecvent prezervative, reduceți numărul de parteneri sexuali și întârziați debutul vieții sexuale.
  • Dacă sunteți diagnosticat cu o infecție genitală, anunțați-vă partenerii sexuali pentru a fi testați și tratați, prevenind reinfectarea.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: mergeți la medicul dermatovenerolog dacă:

  • credeți că ați putea avea o infecție cu transmitere sexuală (ITS)
  • un partener sexual are simptome ale unei ITS
  • sunteți îngrijorat(ă) după ce ați făcut sex fără prezervativ sau digă dentară
  • sunteți însărcinată și aveți simptome ale unei ITS
  • aveți contacte sexuale cu parteneri noi

Nu întrețineți relații sexuale, inclusiv sex oral, fără a folosi prezervativ sau digă dentară până când nu ați efectuat un control sau nu ați fost testat(ă).

Semne de urgență

  • Dacă aveți o ulcerație genitală, prezentați-vă rapid la medic pentru diagnostic și tratament, deoarece poate fi o infecție cu transmitere sexuală care necesită tratament prompt.
  • Dacă aveți dureri scrotale acute, solicitați imediat ajutor medical, deoarece pot indica o urgență precum torsiunea testiculară.

Medicamente folosite pentru infecții genitale

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Cefalosporine și alte beta-lactamine · ATC J01D · 24

Cefalosporine și alte beta-lactamine: antibiotice pentru infecții bacteriene, de la cele ușoare la cele grave, tratate în spital.

Antivirale · ATC J05A · 16

Antivirale: împiedică înmulțirea unor virusuri (herpes, gripă, hepatite, HIV).

Macrolide și lincosamide · ATC J01F · 12

Macrolide și lincosamide: antibiotice folosite și la persoanele alergice la penicilină.

Chimioterapice de uz local · ATC D06B · 7

Medicamente aplicate local împotriva unor virusuri sau germeni ai pielii.

Tetracicline · ATC J01A · 4

Antibiotice din grupa tetraciclinelor, pentru diferite infecții bacteriene.

Alte antibiotice · ATC J01X · 1

Alte antibiotice, folosite în infecții specifice (de exemplu, urinare sau intestinale).

Peniciline · ATC J01C · 1

Peniciline: antibiotice pentru multe infecții bacteriene (gât, urechi, plămâni, piele).

Chinolone · ATC J01M · 1

Chinolone: antibiotice pentru infecții urinare, respiratorii și altele; se folosesc cu prudență.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM), ghidul SRD 2023.