Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Incontinență fecală

Actualizat: · Cod ICD-10: R15

Cauze și factori de risc

Incontinența fecală poate apărea din multe motive și este frecventă. Încercați să nu vă simțiți jenat(ă).

Poate apărea din motive precum:

  • consumul anumitor alimente sau băuturi, de exemplu alimente picante sau băuturi cu cofeină
  • slăbirea mușchilor din jurul zonei anale – acest lucru se poate întâmpla pe măsură ce înaintați în vârstă sau din cauza unor factori precum modificările hormonale sau nașterea
  • o afecțiune care vă afectează sistemul digestiv, cum ar fi constipația, sindromul de intestin iritabil sau boala Crohn
  • o afecțiune care vă face mai puțin conștient(ă) de momentul în care trebuie să aveți scaun, cum ar fi demența, o dizabilitate intelectuală, un accident vascular cerebral sau lezarea nervilor din coloana vertebrală

Poate fi rezultatul mai multor astfel de cauze combinate.

Și copiii pot avea incontinență fecală. Uneori evită să meargă la toaletă, ceea ce face ca scaunul să se întărească și scaunul moale să se scurgă, sau nu ajung la toaletă la timp.

Diagnostic și analize

Verificați dacă aveți incontinență fecală

Este posibil să aveți incontinență fecală dacă nu puteți controla când aveți scaun. Simptomele incontinenței fecale includ:

  • scaun care se elimină fără să îl puteți opri
  • senzația că trebuie să aveți scaun, dar nu reușiți să ajungeți la toaletă la timp
  • incapacitatea de a vă curăța complet după ce mergeți la toaletă
  • observarea unor dâre sau pete de scaun în lenjeria intimă

Cum este diagnosticată incontinența fecală

Dacă medicul de familie consideră că ați putea avea incontinență fecală:

  • vă va întreba despre simptomele dumneavoastră
  • s-ar putea să vă consulte pipăind burta (abdomenul) și introducând un deget în anus (va purta mănuși)
  • s-ar putea să vă ceară o probă de scaun

Vă poate trimite la un specialist pentru mai multe investigații, cum ar fi:

  • analize de sânge
  • o colonoscopie (o investigație pentru a verifica interiorul intestinelor cu ajutorul unui tub subțire și flexibil prevăzut cu o cameră mică)
  • o ecografie

Analize și investigații

Colonoscopia · Ecografia · Analizele de sânge

Ce este o colonoscopie?

Important

  • Colonoscopia este o investigație pentru a examina interiorul intestinelor dumneavoastră.
  • Această investigație poate ajuta la identificarea cauzei simptomelor intestinale.
  • Un tub lung, subțire și flexibil, cu o cameră mică la capăt, este introdus prin anus.
  • Vi se va administra un laxativ pentru ca intestinele să fie goale în timpul investigației.

De obicei, sunteți treaz(ă) în timpul colonoscopiei. Vi se va oferi un medicament pentru a vă simți mai confortabil și pentru a ușura investigația.

De ce se face o colonoscopie

O colonoscopie poate fi efectuată pentru a căuta mai multe lucruri.

Pentru a verifica cauza simptomelor dumneavoastră intestinale

O colonoscopie este adesea efectuată pentru a verifica ce cauzează simptomele dumneavoastră intestinale, cum ar fi:

  • sângerare din zona anală sau sânge în scaun
  • diaree sau constipație care nu dispare
  • pierdere în greutate sau senzație de oboseală extremă fără motiv

De cele mai multe ori nu se va găsi nimic îngrijorător.

Dar uneori se poate găsi ceva care necesită o examinare mai atentă sau teste suplimentare.

Pentru a verifica prezența unor excrescențe în intestine (polipi)

Multe persoane au excrescențe în intestine (polipi intestinali), iar de cele mai multe ori sunt inofensive. Dar uneori pot deveni cancer, așa că, dacă sunt găsiți, trebuie verificați.

Pot fi îndepărtați în timpul colonoscopiei și testați.

Rezultatele vă vor spune dacă aveți nevoie de alte teste sau tratamente.

Pentru a căuta semne ale unor afecțiuni intestinale

Unele afecțiuni intestinale pot fi dificil de diagnosticat, așa că este posibil să vi se efectueze și alte teste.

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Rezultatele analizelor de sânge sunt de obicei gata în câteva zile.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul pentru incontinența fecală depinde de cauza simptomelor și de severitatea acestora.

Tratament recomandat de medicul de familie

Medicul de familie vă poate recomanda:

  • revizuirea dietei și a medicamentelor pe care le luați
  • medicamente pentru a reduce frecvența scaunelor, cum ar fi loperamida, sau medicamente pentru înmuierea scaunului (laxative)
  • produse care ajută în incontinența fecală, cum ar fi chiloții absorbanți sau tampoanele pentru lenjerie sau pat
  • dopuri care se introduc în anus pentru a opri scurgerile (dopuri anale) – medicul vă va explica modul de utilizare
  • produse pentru protejarea pielii, cum ar fi creme sau unguente protectoare – vă pot oferi și sfaturi despre cum să mențineți pielea curată

Intervenția chirurgicală pentru incontinența fecală

Operația poate fi necesară dacă alte tratamente nu au dat rezultate sau dacă simptomele sunt severe.

Intervenția chirurgicală poate include:

  • repararea mușchilor din jurul anusului care controlează defecația (sfincterul anal)
  • crearea unui nou sfincter anal folosind mușchi prelevat din coapsă
  • implantarea unui sfincter artificial în anus, pentru a putea controla defecația
  • implantarea unui dispozitiv mic sub piele, în zona anală, care folosește impulsuri electrice pentru a ajuta la controlul defecației
  • introducerea unui tub subțire (cateter) în abdomen printr-un orificiu mic, pentru a spăla intestinul cu apă și a ajuta la golirea acestuia
  • crearea unui orificiu mic în abdomen (stomă) pentru atașarea unei pungi care colectează scaunul

Viața cu boala

Medicul de familie sau specialistul poate recomanda schimbări ale stilului de viață care pot ajuta la gestionarea incontinenței fecale.

Ce să faceți

  • încercați să schimbați poziția în care stați când aveți scaun, de exemplu folosind o poziție ghemuită – puneți picioarele pe un suport în timp ce stați pe toaletă, astfel încât genunchii să fie mai sus decât șoldurile și aplecați-vă ușor înainte

  • încercați să aveți scaun la ore regulate, de exemplu după mese

  • țineți un jurnal al simptomelor și al alimentelor și băuturilor consumate – este posibil să observați că unele lucruri agravează incontinența fecală, cum ar fi cofeina, alcoolul, mâncarea condimentată sau prea multe fibre

  • planificați un traseu ușor până la toaletă acasă și când sunteți plecat(ă)

  • purtați haine ușor de dat jos dacă trebuie să folosiți toaleta în grabă

  • practicați orice exerciții recomandate de medic pentru planșeul pelvin sau mușchii din jurul zonei anale

  • aveți o dietă echilibrată

  • renunțați la fumat – nicotina poate afecta cât de repede se deplasează alimentele prin sistemul digestiv

Ce să nu faceți

  • nu eliminați multe alimente și băuturi din dietă deodată – încercați câte un lucru pe rând pentru a vedea dacă vă ajută la ameliorarea simptomelor

  • încercați să nu vă forțați când aveți scaun

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • credeți că aveți incontinență fecală
  • aveți orice modificări ale scaunului care nu se ameliorează, cum ar fi scaun mai moale, diaree sau constipație care nu este obișnuită pentru dumneavoastră

Încercați să nu vă simțiți jenat(ă). Medicul va fi obișnuit să discute despre aceste simptome.

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • scaunul dumneavoastră este negru sau roșu închis
  • aveți diaree cu sânge

Medicamente folosite pentru incontinență fecală

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antidiareice care încetinesc tranzitul intestinal · ATC A07D · 16

Răresc scaunele prin încetinirea tranzitului intestinal; nu se folosesc dacă există febră mare sau sânge în scaun.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).