Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Icter

Actualizat: · Cod ICD-10: R17

Cauze și factori de risc

Puteți face icter dacă o substanță numită bilirubină se acumulează în corpul dumneavoastră.

Există multe motive posibile pentru aceasta, iar unele dintre ele sunt grave.

Acestea includ:

  • boala hepatică legată de consumul de alcool
  • pietre la fiere
  • hepatită
  • pancreatită
  • siclemie

Tratamentele pentru icter depind de cauza care îl provoacă.

Diagnostic și analize

Analize și investigații

Testul pentru anticorpi anti-mușchi neted (SMA) · Bilirubina

Testul pentru anticorpi anti-mușchi neted (SMA)

Ce este testul pentru anticorpii anti-mușchi neted (SMA)?

Acest test caută anticorpii anti-mușchi neted (SMA) într-o probă de sânge. Nivelurile ridicate de SMA sunt de obicei un semn al unei afecțiuni hepatice cronice (de lungă durată) numită hepatită autoimună.

Hepatita autoimună este un tip de boală autoimună. În mod normal, sistemul dumneavoastră imunitar produce anticorpi pentru a ataca substanțele străine care v-ar putea îmbolnăvi, cum ar fi virusurile și bacteriile. Dar în bolile autoimune, sistemul imunitar produce anumite tipuri de anticorpi – numiți autoanticorpi – care atacă din greșeală celulele și organele sănătoase ale propriului organism.

SMA sunt autoanticorpi care atacă în principal ficatul. Își primesc numele deoarece atacă anumite proteine care se găsesc în mușchiul neted (mușchiul care căptușește interiorul organelor goale, cum ar fi intestinele, stomacul și vasele de sânge). Dar aceste proteine se găsesc și în cantități mari în celulele ficatului.

Atunci când SMA vă atacă ficatul, provoacă inflamație și leziuni hepatice. Fără tratament, hepatita autoimună poate duce la probleme hepatice grave, inclusiv ciroză și insuficiență hepatică.

Tratamentul include adesea medicamente care scad activitatea sistemului imunitar. Diagnosticarea și tratamentul precoce pot reduce șansele de a dezvolta ciroză și alte afecțiuni hepatice legate de hepatita autoimună.

Alte denumiri: anticorp anti-mușchi neted, AAMN, anticorp anti-actină, ACTA, anticorp anti-F-actină

La ce se folosește?

Testul SMA este folosit în principal împreună cu alte teste pentru a ajuta la stabilirea dacă hepatita autoimună ar putea fi cauza leziunilor hepatice.

Există două tipuri de hepatită autoimună. Fiecare tip implică autoanticorpi diferiți. Astfel, testul SMA poate ajuta și la stabilirea tipului de hepatită autoimună pe care o poate avea o persoană:

  • Tipul 1 implică anticorpi anti-mușchi neted (SMA). Este cel mai frecvent tip de hepatită autoimună atât la adulți, cât și la copii. La fel ca majoritatea bolilor autoimune, este mai frecventă la femei.
  • Tipul 2 implică anticorpi anti-microzomi hepatici și renali tip 1 (anti-LKM-1) și/sau anticorpi anti-citosol hepatic tip 1 (anti-LC1). Hepatita autoimună de tip 2 nu este frecventă. Se dezvoltă mai ales în copilărie și afectează în principal fetele.

Testele SMA pot fi efectuate împreună cu teste care verifică prezența altor autoanticorpi, inclusiv:

  • ANA (anticorpi antinucleari). ANA atacă nucleul (centrul) celulelor sănătoase. Un nivel ridicat de ANA în sânge înseamnă că este mai probabil să aveți o boală autoimună. Dar testul nu poate diagnostica un anumit tip de boală autoimună.
  • Anticorpi LKM-1. Aceștia sunt autoanticorpi care atacă o proteină care se găsește în principal în celulele hepatice. Anticorpii LKM-1 sunt un semn al hepatitei autoimune de tip 2.

De ce am nevoie de un test SMA?

Este posibil să aveți nevoie de un test SMA dacă aveți simptome de hepatită autoimună. Testul este de obicei recomandat după ce rezultatele testelor funcției hepatice arată că ficatul dumneavoastră ar putea fi afectat.

Simptomele hepatitei autoimune pot include:

  • Oboseală
  • Icter (o afecțiune care face ca pielea și ochii să devină galbeni)
  • Durere abdominală în partea superioară a burții
  • Dureri articulare
  • Greață
  • Afecțiuni ale pielii, inclusiv erupții cutanate, psoriazis, acnee sau vitiligo (pete albe pe piele)
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Urină închisă la culoare
  • Scaun deschis la culoare

În stadiile incipiente, hepatita autoimună poate să nu provoace simptome. Dar este posibil să aveți nevoie de un test SMA dacă ați avut rezultate anormale la o analiză de sânge de rutină, cum ar fi analizele funcției hepatice. Acestea măsoară mai multe substanțe produse de ficatul dumneavoastră. Cantitățile anormale ale acestor substanțe sunt de obicei un semn de inflamație și/sau afectare a ficatului.

Ce se întâmplă în timpul unui test pentru SMA?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă a brațului, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va colecta o cantitate mică de sânge într-o eprubetă sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, acest lucru durează mai puțin de cinci minute.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Nu aveți nevoie de nicio pregătire specială pentru un test SMA.

Există riscuri la această analiză?

Există un risc foarte mic la efectuarea unei analize de sânge. Este posibil să aveți o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Diagnosticarea hepatitei autoimune poate fi dificilă. Procesul poate implica teste pentru a exclude alte boli care vă pot afecta ficatul. Pentru a înțelege ce înseamnă rezultatele testului dumneavoastră SMA, medicul va lua în considerare rezultatele altor teste pe care le-ați făcut. Medicul vă poate explica ce spun aceste rezultate despre sănătatea dumneavoastră.

Un rezultat pozitiv al testului SMA înseamnă că au fost găsiți anticorpi anti-mușchi neted (SMA) în proba dumneavoastră de sânge:

  • Nivelurile ridicate de SMA înseamnă adesea că aveți hepatită autoimună de tip 1. Dar acest test nu poate diagnostica boala. Dacă aveți niveluri ridicate atât de SMA, cât și de ANA, medicul vă poate recomanda o biopsie pentru a preleva o mică mostră de țesut hepatic pentru testare. Rezultatele biopsiei pot confirma dacă aveți hepatită autoimună.
  • Nivelurile de SMA oarecum ridicate pot fi un semn al altor afecțiuni, inclusiv:
    • Colangită biliară primitivă, o boală autoimună care afectează căile biliare (tuburile) din ficat
    • Mononucleoză infecțioasă
    • Hepatita C
    • Anumite tipuri de cancer

Un rezultat negativ al testului SMA înseamnă că nu au fost găsiți anticorpi anti-mușchi neted în proba dumneavoastră de sânge. Este puțin probabil să aveți hepatită autoimună de tip 1. Dar dacă ați făcut un test care a arătat că aveți anticorpi anti-LKM-1, este posibil să aveți hepatită autoimună de tip 2. Este posibil să aveți nevoie de o biopsie pentru a confirma diagnosticul.

În general, dacă testele SMA, ANA și anti-LKM-1 nu găsesc niciun autoanticorp în sângele dumneavoastră, de obicei înseamnă că nu aveți hepatită autoimună. Dar nu o exclude complet. Este posibil ca hepatita autoimună să fie cauzată de alți autoanticorpi care nu sunt testați în mod obișnuit.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.

Mai trebuie să știu și altceva despre testul SMA?

În anumite cazuri, un medic poate recomanda un test care verifică un anumit tip de SMA. Acest tip de SMA atacă actina F. Actina F este o proteină care se găsește în ficat și în alte țesuturi ale corpului. Testele care verifică anticorpii anti-actină F pot ajuta la depistarea mai multor cazuri de hepatită autoimună decât testele SMA generale, dar testele pentru anticorpii anti-actină F nu sunt disponibile în toate laboratoarele.

Analiza bilirubinei din sânge

Ce este analiza bilirubinei din sânge?

Analiza bilirubinei din sânge măsoară nivelul bilirubinei din sângele dumneavoastră. Bilirubina este o substanță gălbuie produsă în timpul procesului normal al organismului de descompunere a globulelor roșii vechi. Bilirubina se găsește în bilă, un lichid produs de ficat pentru a vă ajuta să digerați alimentele.

Dacă ficatul dumneavoastră este sănătos, va elimina cea mai mare parte a bilirubinei din organism prin căile biliare (tuburile care transportă bila din ficat). Dacă ficatul este afectat sau căile biliare sunt blocate, bilirubina poate trece din ficat în sânge. Când prea multă bilirubină ajunge în sânge, poate provoca icter, o afecțiune care face ca pielea și ochii să devină galbeni. Dacă aveți icter, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o analiză a bilirubinei din sânge pentru a verifica dacă există boli de ficat sau leziuni hepatice.

Bilirubina se testează de obicei printr-o analiză de sânge, dar poate fi testată și în urină.

Alte denumiri: bilirubină serică totală, bilirubină totală TSB, bilirubină neonatală TBIL, bilirubină directă, bilirubină conjugată, bilirubină indirectă, bilirubină neconjugată

Pentru ce se folosește?

Analiza bilirubinei din sânge poate fi folosită pentru a verifica starea de sănătate a ficatului dumneavoastră, pentru a căuta cauza icterului sau pentru a determina cât de bine funcționează un tratament.

Această analiză este, de asemenea, folosită frecvent pentru a ajuta la diagnosticarea icterului nou-născutului. Mulți bebeluși sănătoși fac icter deoarece ficatul lor nu s-a dezvoltat suficient pentru a elimina bilirubina. Icterul nou-născutului nu este de obicei dăunător și dispare în câteva săptămâni. Dar, în unele cazuri, nivelurile ridicate de bilirubină pot duce la leziuni cerebrale, astfel încât sugarii sunt adesea testați ca măsură de precauție.

De ce am nevoie de o analiză de sânge pentru bilirubină?

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda o analiză de sânge pentru bilirubină:

  • Dacă aveți simptome precum icter, urină închisă la culoare, scaun de culoarea argilei sau dureri de stomac. Acestea ar putea indica hepatită, ciroză sau alte boli hepatice.
  • Pentru a afla dacă există un blocaj în căile biliare.
  • Pentru a monitoriza o boală hepatică existentă.
  • Pentru a diagnostica tulburări legate de descompunerea prea rapidă a globulelor roșii de către organism. De exemplu, nivelurile ridicate de bilirubină din sânge pot fi un semn de anemie hemolitică. Această afecțiune apare atunci când organismul distruge globulele roșii mai repede decât le produce.

Ce se întâmplă în timpul unei analize de sânge pentru bilirubină?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă de la braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va recolta o cantitate mică de sânge într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, aceasta durează mai puțin de cinci minute.

Dacă analiza se face nou-născutului dumneavoastră, i se va face un test din călcâi. Un cadru medical va curăța călcâiul bebelușului cu alcool și va înțepa călcâiul cu un ac mic. Va recolta câteva picături de sânge și va aplica un plasture pe locul respectiv.

Va trebui să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru test?

Medicul dumneavoastră vă poate spune să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de analiza de sânge. Este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente înainte de acest test, așa că spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Nu opriți însă administrarea niciunui medicament decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru. Medicul dumneavoastră vă va anunța dacă există alte instrucțiuni speciale.

Există riscuri la această analiză?

Analiza de sânge prezintă un risc foarte mic. Este posibil să aveți o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Rezultatele vor arăta dacă cantitatea de bilirubină din sângele dumneavoastră se află în intervalul normal. Intervalele normale pot varia de la un laborator la altul.

Dacă rezultatele sunt în afara intervalului de referință al laboratorului, este posibil să aveți nevoie de teste suplimentare. Rezultatele normale pot varia în funcție de laborator, de sexul dumneavoastră și dacă testul este efectuat la un sugar sau copil. Dar nivelurile ridicate de bilirubină pot însemna că ficatul dumneavoastră nu funcționează corect.

Nivelurile ridicate de bilirubină (hiperbilirubinemie) pot fi cauzate de:

  • Anemie hemolitică
  • Boli de ficat
  • Blocaj în căile biliare

Nivelurile scăzute de bilirubină (hipobilirubinemie) nu sunt de obicei un motiv de îngrijorare, dar pot fi cauzate de:

  • Medicamente precum antibiotice, pilule contraceptive, somnifere și medicamente pentru convulsii

Rezultatele anormale nu înseamnă întotdeauna că aveți o afecțiune medicală care necesită tratament. Nivelurile de bilirubină mai mari decât normalul pot fi cauzate și de unele medicamente, anumite alimente sau exerciții fizice intense. Pentru a afla ce înseamnă rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.

Mai trebuie să știu și altceva despre analiza bilirubinei din sânge?

Analiza bilirubinei din sânge este doar o măsură a sănătății ficatului dumneavoastră. Dacă medicul consideră că ați putea avea o boală de ficat sau o afecțiune a globulelor roșii, este posibil să aveți nevoie de alte teste, cum ar fi:

  • Teste ale funcției hepatice, un grup de teste care măsoară diferite substanțe din sângele dumneavoastră
  • Teste ale proteinelor hepatice
  • Analize de urină
  • O ecografie
  • O biopsie hepatică, pentru a preleva o mostră de țesut hepatic și a o examina la microscop

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

  • pielea dumneavoastră sau partea albă a ochilor arată galbenă

Este posibil să aveți și mâncărimi ale pielii, urină mai închisă la culoare și scaun mai deschis la culoare decât de obicei.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).