Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Icter la bebeluși

Actualizat:

Simptome

Principalul simptom al icterului la bebeluși este aspectul gălbui al ochilor sau al pielii.

Puteți observa culoarea galbenă:

  • în albul ochilor
  • pe piele – de obicei începe la nivelul feței și al capului și se poate extinde pe restul corpului
  • sub limbă sau în interiorul obrajilor

Culoarea galbenă poate fi observată mai ușor în lumină puternică sau la lumina soarelui. Apăsând ușor vârful nasului sau fruntea bebelușului, culoarea galbenă poate deveni, de asemenea, mai vizibilă.

Poate fi mai greu de observat culoarea galbenă pe pielea închisă la culoare.

La majoritatea bebelușilor cu icter, culoarea galbenă este cel mai vizibilă în jurul vârstei de 3 zile. De obicei, este nevoie de aproximativ 2 săptămâni pentru ca icterul să dispară.

Cauze și factori de risc

Icterul la bebeluși este cauzat de obicei de faptul că ficatul nou-născutului nu poate funcționa corect imediat. Acest lucru poate duce la acumularea unui produs rezidual numit bilirubină, care în mod normal este eliminat din organism de către ficat.

După câteva săptămâni, ficatul bebelușului ar trebui să se dezvolte complet, iar nivelul bilirubinei va reveni la normal.

Alte cauze ale icterului la nou-născut includ:

  • nașterea cu sindromul Gilbert, o afecțiune frecventă și de obicei inofensivă care provoacă episoade de icter
  • infecții precum rubeola
  • faptul că bebelușul are o grupă de sânge diferită de cea a mamei – boala hemolitică a fătului și nou-născutului
  • probleme legate de funcționarea ficatului bebelușului

La majoritatea bebelușilor, icterul nu este un semn al unei alte afecțiuni.

Diagnostic și analize

Bebelușul dumneavoastră va fi verificat regulat pentru semne de icter de către echipa medicală în primele zile după naștere.

Dacă prezintă semne de icter, i se vor măsura nivelurile de bilirubină. Acest lucru se poate face printr-o analiză de sânge sau prin aplicarea unei lumini speciale pe piele.

Alte teste pot fi folosite dacă icterul ar putea fi cauzat de ceva grav, cum ar fi o infecție sau probleme ale ficatului.

Aceste teste pot include:

  • analize de sânge
  • analize de urină
  • ecografii ale ficatului bebelușului dumneavoastră

Analize și investigații

Bilirubina · Ecografia · Analizele de sânge

Analiza bilirubinei din sânge

Ce este analiza bilirubinei din sânge?

Analiza bilirubinei din sânge măsoară nivelul bilirubinei din sângele dumneavoastră. Bilirubina este o substanță gălbuie produsă în timpul procesului normal al organismului de descompunere a globulelor roșii vechi. Bilirubina se găsește în bilă, un lichid produs de ficat pentru a vă ajuta să digerați alimentele.

Dacă ficatul dumneavoastră este sănătos, va elimina cea mai mare parte a bilirubinei din organism prin căile biliare (tuburile care transportă bila din ficat). Dacă ficatul este afectat sau căile biliare sunt blocate, bilirubina poate trece din ficat în sânge. Când prea multă bilirubină ajunge în sânge, poate provoca icter, o afecțiune care face ca pielea și ochii să devină galbeni. Dacă aveți icter, medicul dumneavoastră vă poate recomanda o analiză a bilirubinei din sânge pentru a verifica dacă există boli de ficat sau leziuni hepatice.

Bilirubina se testează de obicei printr-o analiză de sânge, dar poate fi testată și în urină.

Alte denumiri: bilirubină serică totală, bilirubină totală TSB, bilirubină neonatală TBIL, bilirubină directă, bilirubină conjugată, bilirubină indirectă, bilirubină neconjugată

Pentru ce se folosește?

Analiza bilirubinei din sânge poate fi folosită pentru a verifica starea de sănătate a ficatului dumneavoastră, pentru a căuta cauza icterului sau pentru a determina cât de bine funcționează un tratament.

Această analiză este, de asemenea, folosită frecvent pentru a ajuta la diagnosticarea icterului nou-născutului. Mulți bebeluși sănătoși fac icter deoarece ficatul lor nu s-a dezvoltat suficient pentru a elimina bilirubina. Icterul nou-născutului nu este de obicei dăunător și dispare în câteva săptămâni. Dar, în unele cazuri, nivelurile ridicate de bilirubină pot duce la leziuni cerebrale, astfel încât sugarii sunt adesea testați ca măsură de precauție.

De ce am nevoie de o analiză de sânge pentru bilirubină?

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda o analiză de sânge pentru bilirubină:

  • Dacă aveți simptome precum icter, urină închisă la culoare, scaun de culoarea argilei sau dureri de stomac. Acestea ar putea indica hepatită, ciroză sau alte boli hepatice.
  • Pentru a afla dacă există un blocaj în căile biliare.
  • Pentru a monitoriza o boală hepatică existentă.
  • Pentru a diagnostica tulburări legate de descompunerea prea rapidă a globulelor roșii de către organism. De exemplu, nivelurile ridicate de bilirubină din sânge pot fi un semn de anemie hemolitică. Această afecțiune apare atunci când organismul distruge globulele roșii mai repede decât le produce.

Ce se întâmplă în timpul unei analize de sânge pentru bilirubină?

Un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă de la braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, se va recolta o cantitate mică de sânge într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, aceasta durează mai puțin de cinci minute.

Dacă analiza se face nou-născutului dumneavoastră, i se va face un test din călcâi. Un cadru medical va curăța călcâiul bebelușului cu alcool și va înțepa călcâiul cu un ac mic. Va recolta câteva picături de sânge și va aplica un plasture pe locul respectiv.

Va trebui să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru test?

Medicul dumneavoastră vă poate spune să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de analiza de sânge. Este posibil să fie nevoie să opriți administrarea anumitor medicamente înainte de acest test, așa că spuneți medicului dumneavoastră despre tot ce luați. Nu opriți însă administrarea niciunui medicament decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru. Medicul dumneavoastră vă va anunța dacă există alte instrucțiuni speciale.

Există riscuri la această analiză?

Analiza de sânge prezintă un risc foarte mic. Este posibil să aveți o ușoară durere sau o vânătaie în locul unde a fost introdus acul, dar majoritatea simptomelor dispar rapid.

Ce înseamnă rezultatele?

Rezultatele vor arăta dacă cantitatea de bilirubină din sângele dumneavoastră se află în intervalul normal. Intervalele normale pot varia de la un laborator la altul.

Dacă rezultatele sunt în afara intervalului de referință al laboratorului, este posibil să aveți nevoie de teste suplimentare. Rezultatele normale pot varia în funcție de laborator, de sexul dumneavoastră și dacă testul este efectuat la un sugar sau copil. Dar nivelurile ridicate de bilirubină pot însemna că ficatul dumneavoastră nu funcționează corect.

Nivelurile ridicate de bilirubină (hiperbilirubinemie) pot fi cauzate de:

  • Anemie hemolitică
  • Boli de ficat
  • Blocaj în căile biliare

Nivelurile scăzute de bilirubină (hipobilirubinemie) nu sunt de obicei un motiv de îngrijorare, dar pot fi cauzate de:

  • Medicamente precum antibiotice, pilule contraceptive, somnifere și medicamente pentru convulsii

Rezultatele anormale nu înseamnă întotdeauna că aveți o afecțiune medicală care necesită tratament. Nivelurile de bilirubină mai mari decât normalul pot fi cauzate și de unele medicamente, anumite alimente sau exerciții fizice intense. Pentru a afla ce înseamnă rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră.

Mai trebuie să știu și altceva despre analiza bilirubinei din sânge?

Analiza bilirubinei din sânge este doar o măsură a sănătății ficatului dumneavoastră. Dacă medicul consideră că ați putea avea o boală de ficat sau o afecțiune a globulelor roșii, este posibil să aveți nevoie de alte teste, cum ar fi:

  • Teste ale funcției hepatice, un grup de teste care măsoară diferite substanțe din sângele dumneavoastră
  • Teste ale proteinelor hepatice
  • Analize de urină
  • O ecografie
  • O biopsie hepatică, pentru a preleva o mostră de țesut hepatic și a o examina la microscop

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Rezultatele analizelor de sânge sunt de obicei gata în câteva zile.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Majoritatea bebelușilor cu icter se simt de obicei mai bine fără tratament.

Încurajarea bebelușului să se hrănească regulat, de aproximativ 8 până la 12 ori pe zi, îl poate ajuta să se recupereze mai repede. Dacă este somnoros, încercați să îl treziți pentru alăptare.

Cereți sfatul moașei sau al medicului de familie dacă întâmpinați dificultăți în a vă hrăni bebelușul sau dacă nu sunteți sigură că se hrănește suficient.

Dacă bebelușul dumneavoastră are nevoie de tratament, acesta este de obicei fototerapia.

Fototerapia presupune expunerea pielii la o lumină specială. De obicei, se face în timp ce bebelușul stă întins într-un pătuț în spital, dar uneori vi se poate oferi echipament pe care să îl folosiți acasă.

Majoritatea bebelușilor au nevoie de aproximativ 48 de ore de fototerapie.

Rareori, bebelușul poate avea nevoie de o transfuzie de sânge sau de medicamente administrate intravenos. Acest lucru se face în spital.

Când să mergeți la medic

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie sau la moașă dacă:

Bebelușul dumneavoastră are peste 24 de ore și:

  • credeți că are icter
  • a fost diagnosticat cu icter și nu se ameliorează sau se agravează
  • urina lui este galben-închisă sau maro ori scaunul are o culoare crem palidă (păstrați o mostră de scaun pentru a o arăta moașei sau medicului)

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

Bebelușul dumneavoastră are icter și:

  • este mai somnoros decât de obicei sau greu de trezit
  • nu se hrănește
  • este moale sau rigid, sau are mișcări sacadate sau spasme
  • are febră de 38°C sau mai mult, sau o temperatură scăzută de 36°C sau mai puțin, se simte cald sau rece la atingere, sau are frisoane
  • nu a avut scutece umede
  • are dificultăți de respirație (puteți observa zgomote de geamăt sau abdomenul care se trage sub coaste), are respirația întretăiată sau respiră foarte repede
  • are mai puțin de 24 de ore

Nu conduceți la urgențe. Cereți cuiva să vă ducă sau sunați la 112 și solicitați o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le ia bebelușul.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).