Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Hernie hiatală

Actualizat:

Simptome

Puteți avea o hernie hiatală fără să știți și fără ca aceasta să fie o problemă.

Simptomele includ:

  • o senzație dureroasă de arsură în piept, adesea după masă (pirozis)
  • regurgitarea unor cantități mici de alimente sau lichide cu gust amar (reflux acid)
  • respirație urât mirositoare
  • senzație de balonare
  • greață sau vărsături
  • dificultate sau durere la înghițire (disfagie)

Acestea sunt simptomele bolii de reflux gastro-esofagian (BRGE).

Cauze și factori de risc

Nu este clar ce cauzează hernia hiatală. Oricine poate avea una, dar este mai frecventă dacă aveți peste 50 de ani, sunteți însărcinată sau supraponderal(ă).

Tratament

Ce puteți face pentru a ameliora o hernie hiatală

Există lucruri pe care le puteți face singur(ă) pentru a gestiona simptomele herniei hiatale.

Ce să faceți

  • mâncați porții mai mici, mai frecvente

  • ridicați capătul de la cap al patului cu 10 până la 20 cm, astfel încât pieptul și capul să fie deasupra nivelului taliei, ceea ce poate împiedica acidul gastric să urce spre gât

  • încercați să slăbiți dacă aveți exces de greutate

  • încercați să găsiți modalități de relaxare

Ce să nu faceți

  • nu consumați alimente sau băuturi care vă declanșează simptomele

  • nu mâncați cu 3 sau 4 ore înainte de culcare

  • nu purtați haine strâmte în jurul taliei

  • nu fumați

  • nu beți prea mult alcool

  • nu întrerupeți administrarea unui medicament prescris fără să discutați mai întâi cu un medic

Farmacistul vă poate ajuta cu simptomele herniei hiatale

Discutați cu farmacistul pentru recomandări dacă aveți în continuare simptome de hernie hiatală.

Acesta vă poate recomanda medicamente numite antiacide sau alginați, care pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Cel mai bine este să le luați cu alimente sau imediat după masă, deoarece atunci este cel mai probabil să apară simptomele. De asemenea, pot acționa mai mult timp dacă sunt luate cu alimente.

Deși antiacidele și alginații ajută la ameliorarea simptomelor pe termen scurt, nu vindecă problema și nu trebuie luate în mod regulat pentru perioade lungi.

Dacă sunteți însărcinată, farmacistul vă poate recomanda medicamente pe care le puteți lua.

Tratamentul pentru hernia hiatală

Dacă medicamentele din farmacie și schimbarea obiceiurilor alimentare nu ajută, medicul de familie vă poate prescrie medicamente mai puternice.

Dacă nici medicamentele mai puternice nu funcționează, medicul de familie vă poate trimite la analize pentru a afla dacă simptomele sunt cauzate de o hernie hiatală. De asemenea, vă poate prescrie medicamente pentru boala de reflux gastroesofagian (BRGE) pe termen lung.

Medicul de familie vă poate trimite la un specialist pentru a verifica dacă aveți nevoie de intervenție chirurgicală. Acest lucru se întâmplă de obicei doar dacă alte tratamente nu au funcționat și continuați să aveți simptome foarte severe.

Intervenția chirurgicală pentru hernia hiatală

Chirurgia laparoscopică (numită și laparoscopie) este de obicei folosită pentru hernia hiatală. Aceasta implică efectuarea unor mici incizii în burtă (abdomen).

Se efectuează sub anestezie generală, astfel încât veți dormi în timpul operației.

După intervenție, poate dura până la 6 săptămâni până când puteți mânca ce doriți și câteva luni pentru a vă recupera complet de probleme precum balonarea, eliminarea de gaze și dificultatea la înghițire.

Există posibilitatea să aveți nevoie de o altă intervenție chirurgicală.

Laparoscopie (chirurgie laparoscopică)

De ce se face o laparoscopie

O laparoscopie poate fi folosită pentru a diagnostica afecțiuni precum apendicita, boala inflamatorie pelvină, endometrioza și unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de ficat și cancerul ovarian.

Laparoscopia este folosită pentru a examina interiorul abdomenului și pentru intervenții chirurgicale de tratare a unor afecțiuni, cum ar fi:

  • îndepărtarea unor organe precum apendicele sau vezica biliară
  • repararea herniilor sau a ulcerelor gastrice perforate sau sângerânde
  • îndepărtarea organelor afectate de cancer, cum ar fi ovarele, prostata sau ficatul
  • tratarea unei sarcini extrauterine
  • îndepărtarea uterului (histerectomie) sau a fibroamelor
  • chirurgia de scădere în greutate

Laparoscopia este adesea recomandată deoarece timpul de recuperare este mai scurt decât în cazul altor tipuri de intervenții chirurgicale.

Pregătirea pentru o laparoscopie

Spitalul vă va oferi informații despre cum să vă pregătiți pentru o laparoscopie.

În funcție de motivul pentru care vi se efectuează laparoscopia, vi se poate cere să faceți anumite lucruri, cum ar fi:

  • să nu mâncați sau să nu beți
  • să opriți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi anticoagulantele
  • să renunțați la fumat

Nu puteți conduce după o laparoscopie, așa că va trebui să rugați pe cineva să vă ducă acasă.

Ce se întâmplă în timpul unei laparoscopii

Dacă vi se efectuează o laparoscopie pentru a diagnostica o afecțiune, aceasta durează de obicei între 30 și 60 de minute. Va dura mai mult dacă vi se efectuează o intervenție chirurgicală pentru a trata o afecțiune.

Laparoscopia se efectuează sub anestezie generală, astfel încât veți dormi în timpul operației și nu veți simți nicio durere.

  1. Chirurgul va face o mică incizie, de obicei în apropierea buricului.
  2. Se introduce aer în burtă prin incizie, pentru ca chirurgul să poată vedea mai ușor interiorul abdomenului.
  3. Un tub subțire cu o cameră în interior (laparoscop) este apoi introdus prin incizie, astfel încât imaginile video din interiorul abdomenului să poată fi afișate pe un ecran.
  4. Dacă vi se efectuează o intervenție chirurgicală, este posibil să fie necesare mai multe incizii mici în burtă, prin care chirurgul să introducă instrumentele.
  5. Când se termină, aerul este eliminat din burtă, iar inciziile sunt închise cu fire sau agrafe și acoperite cu un pansament.
După operație

Veți petrece ceva timp în sala de recuperare și veți primi medicamente pentru a ajuta la durere și umflare.

După operație, este posibil să:

  • aveți greață sau vărsături
  • vă simțiți mai obosit(ă) decât în mod normal
  • aveți dureri în gât
  • aveți balonare, crampe sau durere și disconfort în burtă
  • aveți dureri de umăr
  • aveți vânătăi în jurul rănilor

Majoritatea persoanelor pot părăsi spitalul fie în aceeași zi, fie a doua zi.

Recuperarea după o laparoscopie

Durata recuperării după o laparoscopie variază.

De obicei, durează până la 10 zile dacă ați făcut-o pentru a diagnostica o afecțiune, dar poate dura până la 3 săptămâni până când vă puteți întoarce la muncă. Dacă ați avut o intervenție chirurgicală, recuperarea completă poate dura între 6 și 8 săptămâni.

Există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta în recuperare.

Ce să faceți
  • luați paracetamol sau ibuprofen pentru a calma durerea

  • asigurați-vă că beți multe lichide și aveți o alimentație sănătoasă

  • purtați ciorapi compresivi dacă vi s-au recomandat

  • mișcați-vă cât de mult puteți

  • faceți exerciții pentru picioare și glezne, cum ar fi rotirea gleznelor în cercuri, în timp ce vă odihniți

  • mențineți rana uscată în primele 24 de ore – după această perioadă puteți face duș, dar asigurați-vă că apa nu este prea fierbinte, deoarece poate provoca sângerarea rănilor

Ce să nu faceți
  • nu faceți baie în cadă în primele 2 săptămâni sau până când rana s-a vindecat

  • nu zburați cu avionul timp de 48 de ore după o laparoscopie

  • nu consumați alcool timp de 48 de ore

  • nu fumați, deoarece organismul dumneavoastră poate avea nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca

Posibile complicații ale laparoscopiei

Laparoscopia este o procedură frecventă.

Complicațiile sunt rare, dar pot include:

  • necesitatea unei intervenții chirurgicale deschise, cu o incizie mai mare
  • o hernie
  • leziuni ale unui organ, cum ar fi vezica urinară
  • leziuni ale unui vas de sânge
  • o reacție alergică gravă (anafilaxie) la anestezicul general
  • cheaguri de sânge, cum ar fi TVP (tromboză venoasă profundă) sau embolie pulmonară

Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

Ați avut recent o laparoscopie și:

  • aveți bătăi foarte rapide ale inimii
Găsiți cea mai apropiată unitate de urgențe

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • simptomele nu dispar după 3 săptămâni
  • simptomele sunt foarte severe sau se agravează
  • medicamentele din farmacie nu ajută

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Aveți indigestie sau reflux acid și:

  • ați slăbit fără să vă propuneți
  • înghițirea devine dificilă
  • vărsați frecvent
  • există sânge în vărsături (în acest caz mergeți imediat la urgențe sau sunați la 112)
  • aveți durere în partea superioară a abdomenului

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).