Hematom subdural
Actualizat: · Cod ICD-10: I62.0, S06.5
Simptome
Un hematom subdural poate apărea după o leziune la cap.
Simptomele pot începe imediat sau se pot instala treptat, pe parcursul câtorva săptămâni.
Simptomele unui hematom subdural includ:
- o durere de cap puternică, care nu se ameliorează după administrarea de analgezice
- greață și vărsături
- confuzie și probleme de memorie
- modificări de personalitate, cum ar fi un comportament neobișnuit de agresiv
- somnolență
- vorbire neclară și probleme la înghițire
- probleme de vedere, cum ar fi vedere încețoșată sau dublă
- pierderea echilibrului și căderi
- dificultăți de mișcare a unei părți a corpului (paralizie)
- convulsii (crize)
- pierderea cunoștinței – persoana afectată poate să nu răspundă când îi vorbiți sau o atingeți; aceasta poate dura doar câteva momente sau poate fi mult mai lungă
Diagnostic și analize
Analize și investigații
Rezonanța magnetică (RMN) · Tomografia computerizată (CT)
RMN (imagistică prin rezonanță magnetică)
De ce se face un RMN
RMN-ul poate fi folosit pentru a:
- afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
- verifica oasele și organele dumneavoastră
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
Pregătirea pentru un RMN
Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.
Vi se poate cere să:
- nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
- scoateți monedele sau cheile din buzunare
- vă îmbrăcați cu un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
- nu vă machiați
Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- ați avut intervenții chirurgicale anterior
- aveți probleme cu rinichii
- aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
- aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări
Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Este posibil să vi se administreze un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.
Ce se întâmplă în timpul unui RMN
Un RMN se face în spital de către asistentul de radiologie.
De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.
Înainte de RMN
Înainte de scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.
În timpul RMN-ului
În timpul RMN-ului:
- Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
- Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
- Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După RMN
După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.
Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.
Veți putea mânca și bea normal după scanare.
Obținerea rezultatelor scanării RMN
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Acesta va scrie medicului care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui RMN
RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.
Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.
Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:
- greață sau vărsături
- o erupție pe piele
- o durere de cap
- un gust metalic în gură
- amețeală
Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:
- tuse, respirație șuierătoare sau strănut
- leșin
- dificultăți de respirație sau la înghițire
- erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime
Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.
Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.
Tomografie computerizată (CT)
De ce se face o scanare CT
Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:
- verifica oasele sau organele interne după un accident
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
- vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces
Pregătirea pentru o scanare CT
Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.
De exemplu, vi se poate cere să:
- urmați o dietă specială
- luați anumite medicamente
- nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
Spuneți spitalului dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți astm
- aveți probleme cu rinichii sau tiroida
- aveți diabet
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut
Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.
De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.
Ce se întâmplă în timpul unui examen CT
Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.
Înainte de examenul CT
În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.
Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.
Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:
- senzație de căldură și înroșire a feței
- un gust metalic în gură
- senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru
Aceste senzații trec de obicei repede.
În timpul examenului CT
- Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
- Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
- Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
- Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.
După examenul CT
Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.
Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.
Obținerea rezultatelor tomografiei computerizate
De obicei, durează între 1 și 2 săptămâni până când primiți rezultatele tomografiei computerizate, dar poate dura până la 4 săptămâni, în funcție de urgența investigației și de locul în care locuiți.
Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.
Radiologul îi va scrie medicului care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.
Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.
Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.
Posibile complicații ale unui CT
Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.
Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.
Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.
Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Dacă ați suferit o leziune gravă la cap, este posibil să aveți nevoie de o scanare cerebrală, cum ar fi o tomografie computerizată (CT) sau un RMN, pentru a verifica dacă aveți un hematom subdural.
Dacă aveți un hematom mic, care provoacă doar simptome ușoare, este posibil să fiți doar monitorizat(ă), fără tratament, sau să vi se administreze medicamente pentru a reduce umflarea creierului.
Însă majoritatea persoanelor cu un hematom vor avea nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a-l elimina.
Există 2 modalități prin care se poate realiza intervenția chirurgicală:
- chirurgul deschide o mică porțiune din craniu pentru a elimina hematomul, iar incizia este apoi închisă
- chirurgul face câteva găuri mici (numite găuri de trepan) în craniu, iar hematomul este aspirat prin aceste găuri
Viața cu boala
Hematoamele subdurale pot fi leziuni foarte grave și, chiar și cu cea mai bună îngrijire, există un risc ridicat de deces.
Persoanele cu hematoame subdurale grave pot rămâne cu probleme pe termen lung sau permanente, cum ar fi dificultăți de mers, de vorbire și de gândire. De asemenea, pot avea crize convulsive.
Deși este posibil să nu vă puteți recupera complet, veți fi sprijinit(ă) de o echipă de profesioniști din domeniul sănătății care vă vor oferi tratamente și terapii care vă pot ajuta.
Acestea pot include:
- kinetoterapie respiratorie – un kinetoterapeut vă poate învăța exerciții care vă pot ușura deplasarea
- terapie ocupațională – terapia ocupațională are ca scop îmbunătățirea capacității dumneavoastră de a efectua sarcinile de zi cu zi
- logopedie – un logoped vă poate ajuta cu orice dificultăți pe care le aveți la vorbire, alimentație și înghițire
Când să mergeți la medic
Mergeți la urgențe dacă:
Dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați suferit o lovitură la cap și apare oricare dintre situațiile următoare:
- ați fost inconștient(ă), dar acum v-ați trezit
- vărsături de la accident încoace
- o durere de cap care nu trece cu analgezice
- o schimbare de comportament, cum ar fi iritabilitate crescută sau pierderea interesului pentru lucrurile din jur (în special la copiii sub 5 ani)
- plâns mai mult decât de obicei (în special la bebeluși și copii mici)
- probleme de memorie
- ați consumat alcool sau droguri chiar înainte de accident
- aveți o tulburare de coagulare a sângelui (cum ar fi hemofilia) sau luați medicamente pentru subțierea sângelui
- ați suferit o intervenție chirurgicală pe creier în trecut
De asemenea, trebuie să mergeți la urgențe dacă credeți că cineva a fost rănit intenționat sau dacă sunteți îngrijorat(ă) pentru dumneavoastră sau copilul dumneavoastră și nu sunteți sigur(ă) ce să faceți.
Sunați la 112 dacă:
Cineva s-a lovit la cap și apare oricare dintre situațiile următoare:
- a fost inconștient și nu s-a trezit
- dificultăți de a rămâne treaz sau de a-și menține ochii deschiși
- o criză (convulsie)
- a căzut de la o înălțime mai mare de 1 metru sau de pe mai mult de 5 trepte
- probleme cu vederea sau auzul
- un ochi învinețit fără o lovitură directă la ochi
- lichid clar care curge din urechi sau nas
- sângerare din urechi sau vânătăi în spatele urechilor
- amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului
- probleme cu mersul, echilibrul, înțelegerea, vorbirea sau scrisul
- s-a lovit la cap cu viteză, cum ar fi într-un accident de mașină, fiind lovit(ă) de o mașină sau bicicletă sau la o săritură cu capul în apă
- o rană la cap cu ceva înfipt în ea sau o adâncitură la nivelul capului
De asemenea, sunați la 112 dacă nu puteți transporta pe cineva în siguranță la urgențe.
Nu conduceți până la urgențe.
Persoana cu care vorbiți la 112 vă va oferi sfaturi despre ce să faceți.