Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Gută

Actualizat: · Cod ICD-10: M10

Simptome

Principalele simptome ale gutei sunt:

  • durere bruscă și severă într-o articulație – de obicei la degetul mare de la picior, dar poate apărea și în alte articulații de la picioare, glezne, mâini, încheieturi, coate sau genunchi
  • piele fierbinte, umflată și roșie deasupra articulației afectate – roșeața poate fi mai greu de observat pe pielea neagră sau maro.

Cauze și factori de risc

Guta este cauzată de prea mult acid uric în sânge. Acest lucru poate duce la formarea de cristale în jurul articulațiilor, ceea ce provoacă durere.

Uneori, boala este ereditară.

Este mai frecventă la bărbați, în special pe măsură ce înaintează în vârstă.

Este posibil să aveți un risc mai mare de a face gută dacă:

  • sunteți supraponderal(ă)
  • consumați alcool
  • sunteți femeie și ați trecut prin menopauză
  • luați medicamente precum diuretice (pastile pentru eliminarea apei) sau medicamente pentru tensiune arterială mare (cum ar fi inhibitorii ECA)
  • aveți colesterol mare, tensiune arterială mare, probleme cu rinichii, osteoartrită sau diabet
  • ați suferit o intervenție chirurgicală sau o accidentare

Factori care pot declanșa un atac de gută

Este posibil să aveți un atac de gută dacă:

  • aveți o boală care provoacă febră
  • consumați prea mult alcool sau mâncați o masă foarte copioasă
  • vă deshidratați
  • vă accidentați o articulație
  • luați anumite medicamente

Cereți imediat tratament dacă simțiți că începe un atac.

Diagnostic și analize

Dacă aveți simptome de gută, medicul de familie vă poate întreba despre alimentație și despre consumul de alcool.

De asemenea, poate face o analiză pentru a măsura cantitatea de acid uric din sânge. Acidul uric este o substanță care poate duce la formarea de cristale în jurul articulațiilor, cauzând durere.

Dacă rezultatul analizei nu este concludent, medicul de familie vă poate trimite la un specialist (reumatolog) și poate recomanda investigații suplimentare.

Acestea pot include prelevarea unei probe de lichid din interiorul articulației afectate, folosind un ac subțire. Dacă această analiză nu poate fi efectuată sau diagnosticul rămâne neclar, se va recomanda o investigație imagistică.

Analize și investigații

Acidul uric

Testul acidului uric

Ce este testul acidului uric?

Testul acidului uric măsoară cantitatea de acid uric dintr-o probă de sânge sau de urină. Acidul uric este un produs rezidual normal pe care corpul dumneavoastră îl produce atunci când descompune substanțe chimice numite purine. Aceste substanțe provin din celulele dumneavoastră atunci când mor și pot fi găsite în anumite alimente și băuturi.

În mod normal, acidul uric se dizolvă în sânge și este filtrat de rinichi. Apoi iese din corp prin urină. Dar dacă organismul produce prea mult acid uric sau rinichii nu elimină suficient, acidul uric se poate acumula în sânge. Când se întâmplă acest lucru, pot apărea cristale în formă de ac în și în jurul articulațiilor. Această afecțiune se numește gută.

Guta este un tip de artrită care provoacă umflături dureroase la nivelul articulațiilor. Nivelurile ridicate de acid uric pot cauza, de asemenea, pietre la rinichi sau insuficiență renală. Dar nu toți cei cu niveluri ridicate de acid uric vor avea aceste probleme.

Alte denumiri: urat seric, acid uric: ser și urină

Pentru ce se folosește?

Testul de acid uric poate fi efectuat dintr-o probă de sânge sau de urină.

Testul de acid uric din sânge poate fi folosit pentru a:

  • Ajuta la diagnosticarea gutei, de obicei împreună cu analiza lichidului sinovial. Lichidul sinovial ajută la lubrifierea articulațiilor.
  • Monitoriza nivelul de acid uric la persoanele care urmează chimioterapie pentru cancer sau anumite alte tratamente oncologice. Când tratamentul distruge rapid celulele canceroase, acestea eliberează cantități mari de purine în sânge. Acest lucru poate duce la probleme grave cauzate de niveluri ridicate de acid uric. Testarea ajută la depistarea precoce a creșterii acidului uric, pentru a putea fi tratată din timp.

Testul de acid uric din urină poate fi folosit pentru a:

  • Ajuta la stabilirea dacă nivelurile ridicate de acid uric cauzează pietre la rinichi
  • Monitoriza riscul de apariție a pietrelor la rinichi la persoanele care au gută

De ce am nevoie de un test al acidului uric?

Este posibil să aveți nevoie de un test de sânge pentru acidul uric dacă aveți simptome de gută sau o altă afecțiune legată de niveluri anormale ale acidului uric.

Simptomele gutei apar de obicei la o singură articulație pe rând. Degetul mare de la picior este cel mai frecvent afectat, dar pot apărea simptome și la celelalte degete de la picioare, glezne sau genunchi. Acestea pot include:

  • Durere intensă
  • Umflare, înroșire și/sau senzație de căldură în jurul articulației
  • Amplitudine limitată de mișcare

Este posibil să aveți nevoie de acest test și dacă:

  • Urmați un tratament pentru cancer, deoarece anumite terapii pot crește nivelul acidului uric pe măsură ce distrug celulele tumorale
  • Aveți anumite tipuri de cancer care distrug rapid celulele, cum ar fi leucemia
  • Aveți sindrom metabolic, o afecțiune care crește riscul de a avea niveluri ridicate de acid uric
  • Luați anumite medicamente, cum ar fi diureticele (un tip de medicament care ajută organismul să elimine excesul de lichid și sare)

Un test de sânge pentru acidul uric poate fi recomandat dacă aveți semne de pietre la rinichi, cum ar fi:

  • Durere ascuțită în partea inferioară a abdomenului (burtă), lateral, în zona inghinală sau în spate
  • Sânge în urină
  • Nevoie frecventă de a urina
  • Imposibilitatea de a urina deloc sau eliminarea doar a unei cantități foarte mici de urină
  • Durere la urinare
  • Urină tulbure sau cu miros neplăcut
  • Greață și vărsături
  • Febră și frisoane

Medicul dumneavoastră poate recomanda, de asemenea, teste pentru a monitoriza riscul de pietre la rinichi dacă aveți deja gută sau antecedente de pietre la rinichi.

Ce se întâmplă în timpul unui test de acid uric?

Testul de acid uric poate fi efectuat ca analiză de sânge sau analiză de urină. Medicul dumneavoastră va decide ce analiză aveți nevoie.

Pentru analiza de sânge, un cadru medical vă va recolta o probă de sânge dintr-o venă din braț, folosind un ac mic. După introducerea acului, o cantitate mică de sânge va fi colectată într-un tub de recoltare sau flacon. Este posibil să simțiți o ușoară înțepătură când acul intră sau iese. De obicei, aceasta durează mai puțin de cinci minute.

Pentru analiza de urină pentru acid uric, va trebui să colectați toată urina pe o perioadă de 24 de ore. Aceasta se numește probă de urină pe 24 de ore. Vi se va da un recipient special pentru colectarea urinei și instrucțiuni despre cum să colectați și să păstrați probele. Medicul dumneavoastră vă va spune la ce oră să începeți. Testul include, în general, următorii pași:

  • Pentru început, urinați în toaletă ca de obicei. Nu colectați această urină. Notați ora la care ați urinat.
  • În următoarele 24 de ore, colectați toată urina în recipient.
  • În timpul perioadei de colectare, păstrați recipientul cu urină într-un frigider sau într-o ladă frigorifică cu gheață.
  • La 24 de ore după începerea testului, încercați să urinați dacă puteți. Aceasta este ultima colectare de urină pentru test.
  • Returnați recipientul cu urină la cabinetul medicului dumneavoastră sau la laborator, conform instrucțiunilor.

Va trebui să fac ceva pentru a mă pregăti pentru test?

Multe medicamente, inclusiv aspirina, pot afecta nivelul acidului uric din sânge și urină. Administrarea de niacină (vitamina B3) poate afecta, de asemenea, rezultatele. Prin urmare, asigurați-vă că îi spuneți medicului dumneavoastră despre toate medicamentele pe care le luați. Dar nu întrerupeți administrarea niciunui medicament fără să discutați mai întâi cu medicul dumneavoastră.

Există riscuri la această analiză?

Nu se cunoaște niciun risc în urma unei analize de sânge sau de urină pentru acidul uric.

Ce înseamnă rezultatele?

Nivelurile ridicate de acid uric într-o analiză de sânge pot apărea dacă organismul dumneavoastră produce prea mult acid uric sau dacă rinichii nu pot elimina corespunzător acidul uric din sânge. De asemenea, puteți avea niveluri ridicate dacă mâncați prea multe alimente bogate în purine, cum ar fi:

  • Carne roșie și organe, inclusiv ficat și rinichi
  • Anumite tipuri de pește și fructe de mare, inclusiv crustacee, anșoa, sardine, păstrăv și ton
  • Alcool (toate tipurile)
  • Sirop de porumb bogat în fructoză din sucuri carbogazoase și dulciuri

Medicul dumneavoastră poate recomanda mai multe analize pentru a ajuta la diagnosticarea cauzei problemei. Nivelurile ridicate de acid uric pot fi legate de multe afecțiuni, inclusiv:

  • Gută
  • Boli de rinichi sau pietre la rinichi
  • Leucemie, mielom multiplu sau cancer care s-a răspândit în organism (cancer metastatic)
  • Efecte secundare ale anumitor tratamente pentru cancer, cum ar fi chimioterapia
  • Tulburare legată de consumul de alcool
  • Preeclampsie, o afecțiune care poate cauza tensiune arterială periculos de mare la femeile însărcinate

Nivelurile scăzute de acid uric în sânge sunt rare și, de obicei, nu cauzează probleme de sănătate. Afecțiunile legate de nivelurile scăzute de acid uric sunt de obicei diagnosticate folosind alte analize.

Nivelurile ridicate de acid uric în urină pot fi legate de:

  • Gută
  • Pietre la rinichi sau un risc ridicat de pietre la rinichi
  • Leucemie, mielom multiplu sau cancer care s-a răspândit în organism
  • Obezitate
  • O afecțiune genetică moștenită, cum ar fi sindromul Lesch-Nyhan, care face dificilă eliminarea acidului uric din organism

Nivelurile scăzute de acid uric în urină pot fi legate de boli de rinichi, intoxicație cu plumb sau tulburare legată de consumul de alcool.

Dacă rezultatele dumneavoastră arată un nivel ridicat de acid uric în sânge sau urină, nu înseamnă întotdeauna că aveți o afecțiune care necesită tratament. Multe persoane au niveluri ridicate de acid uric fără a avea probleme de sănătate.

Dacă aveți întrebări despre rezultatele dumneavoastră, discutați cu medicul dumneavoastră. Medicamentele și/sau modificările în alimentație vă pot ajuta să mențineți nivelurile de acid uric într-un interval sănătos.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Tratamentul gutei

Tratamentul crizelor de gută

Crizele de gută sunt de obicei tratate cu un antiinflamator nesteroidian (AINS), cum ar fi ibuprofenul.

Dacă durerea și umflarea nu se ameliorează, vi se pot administra steroizi sub formă de comprimate sau injecție.

Tratamentul pentru prevenirea recidivelor gutei

Crizele de gută pot reveni după câteva luni sau după câțiva ani. Poate reveni mai des dacă nu este tratată.

Dacă aveți crize frecvente sau niveluri ridicate de acid uric în sânge, este posibil să aveți nevoie să luați medicamente care scad acidul uric.

Important

Este important să luați în mod regulat medicamentele care scad acidul uric, chiar și atunci când nu mai aveți simptome.

Ce puteți face pentru a ameliora un atac de gută

Dacă aveți un atac de gută, există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a calma durerea:

Ce să faceți

  • luați cât mai curând posibil orice medicament care v-a fost prescris – ar trebui să înceapă să acționeze în decurs de 2 zile

  • odihniți-vă și țineți membrul ridicat

  • mențineți articulația rece – aplicați o compresă cu gheață sau o pungă cu mazăre congelată, învelită într-un prosop, timp de până la 20 de minute o dată

  • beți multă apă (cu excepția cazului în care medicul de familie vă spune să nu faceți acest lucru)

  • încercați să țineți lenjeria de pat departe de articulația afectată pe timpul nopții

Ce să nu faceți

  • nu puneți presiune pe articulație – acest lucru poate agrava durerea

Ce puteți face pentru a preveni revenirea gutei

Un stil de viață sănătos vă poate ajuta să preveniți crizele viitoare de gută sau să le reduceți numărul:

Ce să faceți

  • încercați să slăbiți dacă sunteți supraponderal(ă), dar evitați dietele drastice

  • aveți o alimentație sănătoasă – medicul dumneavoastră vă poate oferi o listă de alimente pe care să le includeți sau să le limitați

  • aveți câteva zile fără alcool în fiecare săptămână – limitați consumul de alcool

  • beți multe lichide pentru a evita deshidratarea

  • faceți exerciții fizice în mod regulat – dar evitați exercițiile intense sau solicitarea puternică a articulațiilor

  • încercați să renunțați la fumat

  • întrebați medicul de familie despre suplimentele cu vitamina C

Ce să nu faceți

  • nu consumați multe băuturi și gustări zaharoase

Complicații

Dacă aveți crize repetate de gută pe o perioadă lungă de timp (gută cronică) și nu urmați un tratament, aceasta poate duce la:

  • leziuni ale articulațiilor
  • umflături dure, numite tofi, sub piele, de obicei pe urechi, degete sau coate – acestea pot fi dureroase și vă pot afecta viața de zi cu zi
  • pietre la rinichi
  • artrită cronică – dar acest lucru este rar

Când să mergeți la medic

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • aveți simptome de gută pentru prima dată
  • aveți gută și tratamentele obișnuite nu vă ajută

Un episod de gută durează de obicei 1 până la 2 săptămâni dacă nu este tratat. Dacă nu urmați un tratament, episoadele viitoare pot dura și mai mult. Netratată, guta poate cauza leziuni permanente ale articulațiilor.

Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

Aveți o durere bruscă și umflare într-o articulație și:

  • durerea se agravează
  • aveți și febră foarte mare sau frisoane
  • aveți și greață sau nu puteți mânca

Aceste simptome ar putea însemna că aveți o infecție în interiorul articulației și aveți nevoie de ajutor medical urgent.

Medicamente folosite pentru gută

Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.

Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 82

Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.

Antigutoase · ATC M04A · 9

Scad acidul uric sau calmează criza de gută.

Alte medicamente · 2

Preparate de uz local pentru dureri articulare și musculare · ATC M02A · 2

Geluri și creme pentru dureri musculare și articulare, aplicate pe piele.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).