Ediție: RO România MD Republica MoldovaR. Moldova
Informație oficială despre medicamente și farmacii — într-un singur loc.
📄 Prospecte și text oficial 💳 Prețuri și compensare ⚖️ Interacțiuni 👶 Doze la copii 📍 Farmacii

Gastropareză

Actualizat:

Simptome

Simptomele gastroparezei apar după masă și pot include:

  • senzația de sațietate precoce – este posibil să nu puteți termina mesele
  • greață și vărsături
  • durere de burtă (abdomen)
  • arsuri la stomac
  • balonare

Dacă aveți aceste simptome de ceva timp, este posibil să pierdeți și în greutate.

Cauze și factori de risc

Gastropareza este considerată o problemă a nervilor și mușchilor stomacului. Nu se cunoaște întotdeauna cauza acesteia.

Poate fi o complicație a unor afecțiuni de lungă durată, cum ar fi diabetul.

Gastropareza poate fi, de asemenea, o complicație după anumite tipuri de intervenții chirurgicale.

Diagnostic și analize

Dacă aveți simptome de gastropareză, de obicei vi se vor face analize de sânge și o radiografie sau o ecografie a stomacului, pentru a exclude mai întâi alte afecțiuni.

Dacă aceste investigații nu evidențiază alte cauze ale simptomelor, este posibil să aveți nevoie de:

  • o gastroscopie (în care un tub subțire și flexibil, cu o cameră în interior, este introdus pe gură până în stomac)
  • investigații pentru a afla cât timp le ia alimentelor să treacă prin stomac

Analize și investigații

Ecografia · Radiografia · Gastroscopia · Analizele de sânge · Teste de golire gastrică

Ecografie

De ce se face o ecografie

Puteți fi trimis(ă) la o ecografie pentru a:

  • investiga simptomele pe care le-ați avut, cum ar fi durerea sau un nodul
  • monitoriza o afecțiune, cum ar fi o problemă cu tiroida
  • ajuta un profesionist din domeniul sănătății să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi injectarea unui steroid într-o articulație
  • verifica dezvoltarea bebelușului în timpul sarcinii

Pregătirea pentru o ecografie

Spitalul sau clinica ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva înainte de a efectua o ecografie.

De exemplu, cu puțin timp înainte de test, s-ar putea să fie nevoie să:

  • beți câteva pahare de apă, fără să mergeți la toaletă, astfel încât să aveți vezica plină
  • scoateți bijuteriile sau piercingurile din zona examinată
Informații:

Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru al personalului.

Obținerea rezultatelor ecografiei

Este posibil să primiți rezultatele ecografiei la sfârșitul programării sau poate dura câteva săptămâni, în funcție de motivul pentru care ați făcut investigația.

Rezultatul va fi trimis medicului care v-a recomandat ecografia. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control la medicul dumneavoastră pentru a discuta rezultatele.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut ecografia.

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Efecte secundare ale ecografiilor

Undele sonore folosite în ecografii sunt sigure. Ecografiile nu utilizează radiații, spre deosebire de radiografii sau tomografii computerizate.

Sonda folosită pentru o ecografie externă de obicei nu provoacă durere atunci când este deplasată pe piele. Dar poate fi inconfortabilă dacă este apăsată pe o zonă deja dureroasă, cum ar fi o articulație umflată.

Sondele interne pot fi inconfortabile atunci când sunt introduse în corp sau mutate în timpul examinării. Spuneți medicului care efectuează ecografia dacă simțiți durere și vă va ajuta să vă simțiți mai confortabil.

Radiografie

De ce se face o radiografie

O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:

  • oasele
  • dinții
  • plămânii
  • sistemul digestiv

O radiografie poate fi folosită pentru a:

  • verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
  • verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
  • afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
  • verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
  • ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri

Tipuri de radiografii

Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.

Tipuri frecvente de radiografii
Tipul De ce se efectuează

Radiografie standard

Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii

Angiografie

Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar

Densitometrie osoasă (scanare DEXA)

Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor

Tomografie computerizată (CT)

Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament

Urogramă intravenoasă

Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii

Tranzit baritat esofagian

Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar

Clismă cu bariu

Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar

Pregătirea pentru o radiografie

Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:

  • nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
  • nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
  • luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun

Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:

  • sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
  • alăptați
  • luați orice medicamente
  • aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Informații:

Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.

Ce se întâmplă în timpul unei radiografii

Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.

Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.

În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).

Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.

Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:

  1. Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  2. Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
  3. Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
  4. Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
  5. Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie

De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.

Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.

Obținerea rezultatelor radiografiei

Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.

Acest lucru poate fi:

  • în aceeași zi în care o faceți
  • la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)

Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.

Posibile complicații ale radiografiilor

Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.

Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.

Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.

Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.

Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Gastroscopie

De ce se face o gastroscopie

Ați putea fi trimis(ă) pentru o gastroscopie pentru a:

  • verifica ce cauzează orice simptome digestive, cum ar fi indigestia, dificultatea la înghițire, durerea de stomac, scaunul negru și lipicios sau vărsăturile cu sânge
  • trata probleme ale sistemului digestiv, de exemplu lărgirea tubului digestiv (esofagului), îndepărtarea unor excrescențe sau oprirea sângerării
  • verifica anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de stomac sau cancerul esofagian

Pregătirea pentru gastroscopie

Înainte de gastroscopie, ar trebui să vi se spună:

  • când și unde veți avea procedura
  • când trebuie să încetați să mâncați și să beți înainte de test
  • despre unele medicamente care vi se pot oferi înainte de test
  • cât de mult este posibil să așteptați pentru rezultate

Anunțați spitalul dacă sunteți însărcinată.

În ziua gastroscopiei, va trebui să încetați să mâncați cu cel puțin 6 ore înainte de test, dar este posibil să puteți bea înghițituri mici de apă.

Aduceți detaliile oricăror medicamente pe care le luați și urmați orice instrucțiuni pe care vi le dă spitalul cu privire la administrarea medicamentelor dumneavoastră.

Ce se întâmplă în timpul unei gastroscopii

Înainte de gastroscopie

Veți discuta cu o asistentă medicală despre ce urmează să se întâmple. Aceasta vă va adresa câteva întrebări despre sănătatea dumneavoastră și istoricul medical.

Vi se va oferi ceva care să vă ajute să vă simțiți mai bine și să ușureze investigația, cum ar fi:

  • spray cu anestezic local – pentru a amorți partea din spate a gurii și interiorul gâtului
  • sedare – medicament administrat printr-un tub subțire în braț, pentru a vă ajuta să vă relaxați
În timpul gastroscopiei

În timpul acestei proceduri:

  1. Un tub subțire și flexibil, cu o cameră mică în interior, este introdus prin gură sau prin nas și coboară pe gât până în stomac.
  2. Este posibil să aveți senzația de greață. Aceasta ar trebui să înceteze odată ce tubul ajunge în stomac, iar sedarea poate ajuta la prevenirea acestei senzații.
  3. Se pompează aer pentru a umfla stomacul – este posibil să vă simțiți balonat(ă) și să eructați de câteva ori.
  4. Se poate preleva o mostră de celule pentru a verifica dacă există cancer (biopsie) – nu veți simți nimic dacă se întâmplă acest lucru.

Gastroscopia nu ar trebui să fie dureroasă. Dar puteți cere oricând oprirea procedurii.

Gastroscopia ar trebui să dureze între 15 și 45 de minute.

Dar este posibil să rămâneți în spital aproximativ 4 ore, din momentul în care ajungeți până când plecați acasă.

După o gastroscopie

După terminarea gastroscopiei, veți fi mutat(ă) într-o cameră de recuperare.

Ar trebui să puteți merge acasă imediat ce vă simțiți suficient de bine. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru se întâmplă în câteva ore.

Dacă ați primit sedare, veți avea nevoie de cineva care să vă ducă acasă și să rămână cu dumneavoastră timp de 24 de ore.

De asemenea, ar trebui să evitați oricare dintre următoarele timp de 24 de ore după sedare:

  • consumul de alcool
  • condusul
  • folosirea utilajelor
  • semnarea documentelor importante

Dacă ați primit un spray anestezic local, ar trebui să așteptați o oră înainte de a mânca sau bea.

Este posibil să aveți unele dureri de stomac și de gât după o gastroscopie. Acest lucru este normal și ar trebui să treacă în câteva ore.

Posibile complicații ale gastroscopiei

Gastroscopia este o procedură frecventă și simplă. Complicațiile sunt rare, dar pot include:

  • o reacție la sedare
  • sângerare la nivelul stomacului
  • infecție
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:

După gastroscopie, aveți oricare dintre următoarele:

  • febră (temperatură ridicată) sau vă simțiți cald(ă), rece sau cu frisoane
  • scaun închis la culoare sau negru, ca smoala
Acțiune imediată: sunați la 112 sau mergeți la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe dacă:
  • vărsați în mod repetat
  • vărsați sânge
  • aveți dificultăți de respirație
  • aveți dureri severe de stomac sau de piept, sau dureri de stomac ori de piept care se agravează
Informații:

Nu conduceți până la urgențe. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Obținerea rezultatelor gastroscopiei

Un medic sau o asistentă vă poate explica rezultatele gastroscopiei înainte de a părăsi spitalul. Dacă vi s-a prelevat o mostră de celule (biopsie), va trebui să așteptați rezultatele.

Vi se poate programa o consultație de control pentru a discuta rezultatele și posibilele tratamente care v-ar putea ajuta.

Rezultatele biopsiei

Rezultatele unei biopsii pot dura câteva săptămâni.

Dacă rezultatele indică faptul că aveți cancer, veți fi îndrumat(ă) către un medic specialist în tratarea cancerului (oncolog).

Sprijin după o gastroscopie

Pentru multe persoane, o gastroscopie nu va descoperi nimic îngrijorător.

Dar ar putea fi util să discutați cu cineva dacă vă simțiți îngrijorat(ă) în legătură cu rezultatele.

Analize de sânge

De ce se face o analiză de sânge

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

  • verifica starea generală de sănătate
  • afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
  • afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
  • afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Pregătirea pentru o analiză de sânge

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

  • nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
  • întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

Ce se întâmplă la o analiză de sânge

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Obținerea rezultatelor analizelor de sânge

Puteți primi rezultatele analizelor de sânge în câteva zile sau, uneori, în câteva săptămâni.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

Teste de golire gastrică

Ce sunt testele de golire gastrică?

Testele de golire gastrică măsoară timpul necesar pentru ca alimentele să iasă din stomac. După o masă, de obicei durează aproximativ patru ore pentru ca 90 la sută din alimente să treacă din stomac în intestinul subțire. Dar dacă stomacul dumneavoastră se golește prea repede sau prea încet, ar putea fi semnul unei probleme de sănătate.

Când stomacul se golește prea încet (mai mult decât normal), poate fi un semn de golire gastrică întârziată, numită gastropareză. Adesea este dificil de găsit cauza gastroparezei, dar diabetul este cea mai frecventă cauză de bază, deoarece poate afecta unii dintre nervii din stomac. Alte cauze ale gastroparezei pot include:

  • Hipotiroidism
  • Lezarea esofagului (tubul muscular care transportă alimentele și lichidele de la gură la stomac), a stomacului sau a intestinului subțire în timpul intervenției chirurgicale
  • Anumite boli autoimune
  • Tulburări ale sistemului nervos, cum ar fi boala Parkinson și scleroza multiplă
  • O infecție virală a stomacului

Dacă alimentele rămân în stomac prea mult timp, se pot întări într-o masă solidă numită bezoar. Un bezoar poate duce la un blocaj periculos care împiedică trecerea alimentelor în intestinul subțire.

Gastropareza poate provoca, de asemenea, malnutriție (lipsa unor nutrienți suficienți din alimente).

Când stomacul se golește prea repede (mai repede decât normal), poate fi un semn al sindromului de dumping. Sindromul de dumping apare atunci când stomacul golește alimentele prea repede în intestinul subțire. Este de obicei asociat cu o intervenție chirurgicală la stomac (cum ar fi intervenția chirurgicală pentru pierderea în greutate) sau la esofag.

  • Dacă aveți simptome precum diaree, balonare sau greață în decurs de 30 de minute după masă, poate fi un semn al sindromului de dumping precoce, care este mai frecvent decât sindromul de dumping tardiv.
  • Dacă aveți simptome precum senzație de amețeală, oboseală sau bătăi rapide ale inimii în decurs de una până la trei ore după masă, poate fi un semn al sindromului de dumping tardiv.

Testele de golire gastrică vă pot ajuta să primiți tratament pentru gastropareză și alte probleme ale sistemului digestiv înainte ca acestea să provoace complicații grave.

Alte denumiri: studiu de golire gastrică, scintigrafie de golire gastrică, capsulă inteligentă, studiu de motilitate fără fir, test respirator de golire gastrică, tranzit digestiv superior, pasaj baritat esogastroduodenal

Pentru ce sunt folosite?

Testele de golire gastrică sunt cel mai adesea folosite pentru a diagnostica gastropareza. De asemenea, pot fi folosite pentru a verifica alte probleme legate de trecerea alimentelor prin stomac.

De ce am nevoie de un test de golire gastrică?

Este posibil să aveți nevoie de acest test dacă aveți simptome de gastropareză, care includ:

  • Durere abdominală (de burtă)
  • Balonare
  • Greață și vărsături
  • Senzația de sațietate după doar câteva înghițituri de mâncare
  • Pierderea poftei de mâncare
  • Scădere în greutate

Ce se întâmplă în timpul unui test de golire gastrică?

Testele de golire gastrică sunt cel mai adesea efectuate de un radiolog sau de un asistent de radiologie. Radiologul este un medic specializat în utilizarea investigațiilor imagistice pentru a diagnostica și trata boli și leziuni. Există diferite tipuri de teste. Este posibil să vi se efectueze unul sau mai multe dintre următoarele teste:

Studiul de golire gastrică, cunoscut și sub numele de scintigrafie de golire gastrică. Acesta este cel mai frecvent test utilizat pentru a diagnostica gastropareza. În timpul acestui test:

  • Veți începe prin a mânca o masă ușoară, adesea ouă și pâine prăjită. Alimentul va conține o cantitate mică, inofensivă, de material radioactiv numit trasor.
  • După ce terminați de mâncat, vă veți întinde pe o masă de radiografie.
  • Radiologul va prelua imagini ale abdomenului dumneavoastră folosind un dispozitiv de scanare.
  • Radiologul va urmări mișcările trasorului radioactiv pe un monitor. Trasorul va arăta cum călătorește alimentul prin stomacul dumneavoastră.
  • Vor fi preluate imagini suplimentare în următoarele ore pentru a vedea cât timp îi ia alimentului să iasă din stomac și să ajungă în intestinul subțire.
  • Vă puteți ridica și părăsi sala de examinare în acest timp. Medicul dumneavoastră vă va anunța când trebuie să reveniți pentru imagistică. De obicei, este la aproximativ 1, 2 și 4 ore după preluarea primei imagini.

Un studiu de golire gastrică poate fi efectuat și folosind un lichid care conține trasorul radioactiv în loc de alimente solide. Deoarece lichidele se deplasează diferit prin stomac, medicul dumneavoastră poate dori să efectueze un test de golire gastrică cu lichid împreună cu studiul de golire gastrică sau ca o investigație suplimentară.

Tranzitul gastrointestinal superior, cunoscut și sub numele de tranzit baritat. În timpul acestui test:

  • Veți înghiți un lichid cu gust de cretă care conține bariu. Bariul este o substanță care acoperă organele și țesuturile interne, astfel încât acestea să poată fi văzute mai clar pe radiografie.
  • Vă veți întinde pe o masă de radiografie.
  • Un tip special de radiografie numit fluoroscopie va urmări bariul în timp real, ca un videoclip live, în timp ce se deplasează prin esofag, stomac și intestinul subțire.
  • Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente.
  • Vi se poate cere să schimbați poziția în timp ce sunt preluate mai multe imagini.

Testul respirator de golire gastrică. În timpul acestui test:

  • Veți mânca o masă sau veți bea un lichid care conține un tip de proteină pe care organismul dumneavoastră o absoarbe. Substanța ajunge în cele din urmă în respirația dumneavoastră.
  • Un cadru medical va colecta probe din respirația dumneavoastră pe o perioadă de aproximativ patru ore.
  • Este posibil să puteți părăsi sala de examinare în această perioadă, dar trebuie să stați liniștit(ă). Nu trebuie să fumați sau să mâncați în timp ce așteptați. Medicul dumneavoastră vă va anunța când trebuie să reveniți pentru următoarea probă de respirație.
  • Cantitatea de substanță din probele de respirație poate ajuta la indicarea vitezei cu care s-a golit stomacul dumneavoastră.

Pastila inteligentă, cunoscută și sub numele de capsulă de motilitate fără fir. În timpul acestui test:

  • Veți înghiți o pastilă inteligentă, un dispozitiv electronic fără fir de mărimea unei pastile.
  • Apoi vă veți continua activitățile zilnice normale.
  • Pe măsură ce vă desfășurați ziua, pastila inteligentă va călători prin sistemul dumneavoastră gastrointestinal și va colecta date.
  • Datele sunt trimise către un receptor pe care îl purtați, de obicei în jurul taliei.
  • După o zi sau două, pastila inteligentă va părăsi organismul prin scaun.
  • Este posibil să nu simțiți când pastila inteligentă iese din corp. Prin urmare, atunci când aveți scaun, așteptați 3 minute înainte de a trage apa. Acest lucru va asigura că receptorul pe care îl purtați capturează datele, chiar și după ce capsula părăsește organismul.
  • După 4 sau 5 zile, veți returna receptorul radiologului, care va analiza rezultatele.

Va trebui să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru analiză?

Este posibil să fie nevoie să țineți post (să nu mâncați sau să beți) timp de câteva ore înainte de analiză. Medicul dumneavoastră vă va spune, de asemenea, dacă trebuie să întrerupeți administrarea anumitor medicamente înainte de analiză.

Există riscuri la aceste investigații?

Nu trebuie să faceți o scintigrafie de evacuare gastrică sau un tranzit baritat eso-gastro-duodenal dacă sunteți însărcinată sau credeți că ați putea fi. Radiațiile de la aceste investigații imagistice pot dăuna copilului în dezvoltare.

Pentru celelalte persoane, riscul unei investigații imagistice este mic. Doza de radiații este foarte mică și nu este considerată dăunătoare pentru majoritatea oamenilor. Totuși, discutați cu medicul dumneavoastră despre toate radiografiile făcute în trecut. Riscurile expunerii la radiații pot fi legate de numărul de examinări radiologice efectuate de-a lungul timpului.

Dacă vi se efectuează un tranzit baritat eso-gastro-duodenal, spuneți medicului dacă aveți alergii cunoscute la bariul folosit în timpul investigației. De asemenea, scaunul poate avea un aspect albicios timp de câteva zile după investigație, pe măsură ce eliminați bariul. Este posibil să aveți constipație dacă nu se elimină tot bariul din organism.

Riscul este foarte mic în cazul testului respirator gastric sau al capsulei inteligente. În cazuri rare, capsula inteligentă poate rămâne blocată în tubul digestiv. Dacă aceasta nu este eliminată prin scaun în câteva zile, contactați medicul dumneavoastră.

Ce înseamnă rezultatele?

Dacă rezultatele arată că stomacul dumneavoastră s-a golit într-un timp mai lung decât normal, ar putea însemna că aveți gastropareză.

Dacă rezultatele arată că stomacul dumneavoastră s-a golit într-un timp mai scurt decât normal, ar putea însemna că aveți sindromul de dumping.

Dacă aveți întrebări despre rezultate, discutați cu medicul dumneavoastră. Medicul poate lua în considerare și simptomele și istoricul dumneavoastră medical pentru a interpreta rezultatele.

Mai trebuie să știu și altceva despre testele de golire gastrică?

Tratamentul pentru gastropareză poate implica administrarea anumitor medicamente și/sau tratarea afecțiunii care cauzează problema, cum ar fi diabetul.

Indiferent de cauză, medicul dumneavoastră vă va recomanda probabil să vă schimbați dieta și obiceiurile alimentare. Acestea pot include:

  • Consumul de alimente sărace în fibre și grăsimi.
  • Evitarea băuturilor carbogazoase, a fumatului și a alcoolului.
  • Consumul de mese mai mici pe parcursul zilei, în loc de două sau trei mese mari.
  • Mestecarea temeinică a alimentelor.
  • Așteptarea a cel puțin două ore după masă înainte de a vă întinde.

Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.

Tratament

Modificări ale dietei

Dacă aveți gastropareză, este posibil să vi se recomande modificări ale dietei.

Acestea pot include:

  • consumul a 4 până la 6 mese mici pe zi, în loc de 3 mese mari
  • reducerea cantității de fibre insolubile pe care o consumați – acesta este un tip de fibre care nu poate fi digerat (de exemplu, pâine integrală, fasole și unele legume și fructe)
  • adoptarea unei diete lichide (de exemplu, alimente precum supe sau mâncare pasată)

Este posibil să fiți îndrumat(ă) către un dietetician pentru a vă ajuta să vă asigurați că primiți suficienți nutrienți.

Medicamente

Este posibil să vi se administreze medicamente pentru gastropareză care pot:

  • ajuta alimentele să se deplaseze mai repede prin stomac
  • opri senzația de greață și vărsăturile
  • ajuta la ameliorarea durerii

Dacă gastropareza dumneavoastră este legată de diabet, este posibil să vi se ofere și modalități de a vă ajuta să vă controlați nivelul zahărului din sânge, cum ar fi utilizarea unei pompe de insulină.

Alte tratamente

În funcție de simptomele dumneavoastră, este posibil să vi se ofere alte tratamente, inclusiv:

  • un tub de alimentare, dacă aveți malnutriție, pentru a vă ajuta să primiți nutrienți
  • injecții cu toxină botulinică pentru a ajuta la relaxarea valvei dintre stomac și intestinul subțire
  • stimulare gastrică electrică, în cadrul căreia un dispozitiv electric este plasat în abdomen pentru a ajuta mușchii stomacului să funcționeze
  • intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează o parte a stomacului sau se lărgește ieșirea din stomac, pentru a ajuta alimentele să treacă mai ușor

Când să mergeți la medic

Dacă aveți simptome de gastropareză sau o afecțiune similară, este posibil să aveți nevoie de ajutor medical.

Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:

  • vă simțiți adesea sătul(ă) repede când mâncați
  • aveți adesea greață sau vărsături după masă
  • aveți dureri de burtă care nu trec sau revin constant
  • aveți arsuri la stomac aproape în fiecare zi, timp de 3 săptămâni sau mai mult
  • vă simțiți balonat(ă) tot timpul sau în mod regulat
  • aveți un nodul în abdomen sau abdomenul pare umflat

Acestea pot fi simptome de gastropareză sau ale altei afecțiuni cu simptome similare, așa că este important să vă consultați medicul.

Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:

  • aveți dureri de burtă bruște și severe
  • vărsăturile conțin sânge
  • vărsăturile sunt maro închis sau negre și arată ca zațul de cafea
  • vărsăturile arată și miros ca scaunul

Nu conduceți la spital. Rugați pe cineva să vă ducă sau sunați la 112 și cereți o ambulanță.

Aduceți cu dumneavoastră orice medicamente pe care le luați.

Surse: NHS (Open Government Licence v3.0), MedlinePlus (NLM).