Fractură de picior
Actualizat:
Simptome
Fractura de picior apare adesea după un accident grav, cum ar fi un accident de mașină.
Este posibil să vă fi fracturat piciorul dacă l-ați lovit și este:
- dureros, umflat și învinețit
- greu de mișcat
- mai scurt, răsucit sau îndoit
- însoțit de un zgomot de scrâșnet (dacă capetele oaselor rupte se freacă unul de celălalt)
Dacă fractura este gravă, este posibil să aveți o rană prin care iese osul.
Uneori poate fi greu să vă dați seama dacă un os este rupt. Probabil veți avea nevoie de o radiografie.
Diagnostic și analize
Analize și investigații
Radiografie
De ce se face o radiografie
O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:
- oasele
- dinții
- plămânii
- sistemul digestiv
O radiografie poate fi folosită pentru a:
- verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
- verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
- afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
- verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri
Tipuri de radiografii
Există diferite tipuri de radiografii pe care le puteți face.
| Tipul | De ce se efectuează |
|---|---|
|
Radiografie standard |
Folosită în principal pentru a verifica oasele, precum și dinții și plămânii |
|
Angiografie |
Folosită pentru a verifica vasele de sânge – implică injectarea unui colorant special (agent de contrast) în sânge, pentru ca vasele de sânge să poată fi văzute mai clar |
|
Densitometrie osoasă (scanare DEXA) |
Folosită pentru a verifica densitatea (rezistența) oaselor |
|
Tomografie computerizată (CT) |
Folosită atunci când sunt necesare imagini mai detaliate ale interiorului corpului decât poate oferi o radiografie standard, de exemplu pentru a vedea cât de bine funcționează un tratament |
|
Urogramă intravenoasă |
Folosită pentru a verifica vezica urinară și rinichii |
|
Tranzit baritat esofagian |
Folosit pentru a verifica sistemul digestiv – implică consumul unui lichid numit bariu, pentru ca sistemul digestiv să poată fi văzut mai clar |
|
Clismă cu bariu |
Folosită pentru a diagnostica simptomele intestinale – bariul este introdus în rect cu ajutorul unui tub, pentru ca intestinul să poată fi văzut mai clar |
Pregătirea pentru o radiografie
Veți fi informat(ă) înainte de radiografie dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl veți face, uneori vi se poate cere să:
- nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse sau agrafe de păr
- nu mâncați și nu beți nimic cu câteva ore înainte de radiografie (post alimentar)
- luați un medicament cu o zi înainte de radiografie, care vă va provoca scaun
Spuneți profesionistului din domeniul sănătății dacă:
- sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
- alăptați
- luați orice medicamente
- aveți orice alergie sau ați avut o reacție anterioară la bariu sau la un colorant numit substanță de contrast
Spuneți persoanei care vă face radiografia dacă doriți ca altcineva să fie în cameră cu dumneavoastră (un însoțitor). Aceasta poate fi o persoană cunoscută sau un membru instruit al personalului.
Ce se întâmplă în timpul unei radiografii
Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.
Profesionistul din domeniul sănătății care efectuează radiografii în spital se numește asistent de radiologie.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).
Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.
Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:
- Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va retrage în spatele unui paravan de protecție sau va părăsi încăperea.
- Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
- Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie
De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.
Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.
Obținerea rezultatelor radiografiei
Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.
Acest lucru poate fi:
- în aceeași zi în care o faceți
- la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)
Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.
Posibile complicații ale radiografiilor
Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.
Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul sau la substanța de contrast folosite în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.
Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.
Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.
Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul pentru un picior fracturat depinde de tipul fracturii și de gravitatea acesteia.
Tratamentele pot include:
- repaus pentru o fractură de stres – va trebui să evitați activitatea care a cauzat fractura și să nu puneți greutate pe picior, folosind cârje sau purtând o cizmă ortopedică
- un gips pentru a menține piciorul nemișcat și a fixa oasele în poziție în timp ce se vindecă
- intervenție chirurgicală – pentru fracturile grave, se pot folosi plăci, tije sau șuruburi pentru a menține oasele în poziție în timp ce se vindecă
- tracțiune cu greutăți și scripeți pentru a trage osul înapoi în poziție
Prevenție
Printre măsurile pe care le puteți lua pentru a reduce riscul de fractură de picior se numără:
- purtarea încălțămintei adecvate și odihna suficientă dacă alergați mult
- o alimentație sănătoasă care să includă proteine, calciu și vitamina D (acest lucru este deosebit de important pentru prevenirea osteoporozei la femei după menopauză)
- încercarea de a preveni căderile, asigurându-vă că încăperile și scările sunt bine iluminate, folosind covorașe antiderapante și efectuând exerciții de forță și exerciții de echilibru
Viața cu boala
O fractură de picior durează de obicei între 6 și 12 săptămâni pentru a se vindeca, dar uneori poate dura mai mult.
De regulă, veți avea consultații de control pentru a verifica dacă piciorul se vindecă corespunzător.
După îndepărtarea gipsului, este posibil să aveți nevoie de fizioterapie timp de câteva luni pentru a reduce rigiditatea piciorului și a-l întări.
Întrebați medicul ortoped sau medicul curant când puteți reveni la sporturile de contact sau la alte activități care solicită mult piciorul.
Ce puteți face pentru a vă ajuta în recuperare
Este important să urmați toate recomandările primite de la spital sau de la secția de ortopedie.
Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a calma durerea și a ajuta la vindecarea fracturii de picior.
Ce să faceți
-
odihniți-vă și țineți piciorul ridicat ori de câte ori este posibil
-
luați paracetamol sau analgezicul prescris de medic pentru a calma durerea
-
mișcați ușor degetele de la picior cât timp purtați gips, pentru a relaxa mușchii rigizi
Ce să nu faceți
-
nu udați gipsul;
-
nu cărați obiecte grele;
-
nu mișcați prea mult piciorul;
-
nu folosiți nimic pentru a vă scărpina sub gips.
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
Vă recuperați după o fractură de picior și:
- durerea din picior se agravează
- aveți febră sau frisoane
- piciorul, laba piciorului sau degetele încep să se simtă amorțite sau cu senzație de arsură
- piciorul, laba piciorului sau degetele par umflate sau devin albastre sau albe
- gipsul vă jenează sau pare prea strâmt ori prea larg
- există un miros neplăcut sau simțiți umezeală sub gips
Când să mergeți la medic
Recomandare urgentă: mergeți în aceeași zi la urgențe sau la un medic ortoped dacă:
V-ați rănit piciorul și:
- este foarte dureros sau durerea se agravează
- există o umflătură sau o vânătaie mare, sau umflătura ori vânătaia se agravează
- vă doare când puneți greutate pe el
- îl simțiți foarte rigid sau este dificil de mișcat
Sunați la 112 sau mergeți la urgențe dacă:
Ați suferit o accidentare și:
- piciorul dumneavoastră este răsucit sau îndoit
- un os iese în afară din picior
- aveți o tăietură sau o rană gravă la picior
- pielea dumneavoastră este rece și transpirată
- aveți pulsul rapid sau slab
- aveți dificultăți de respirație sau respirația este rapidă și superficială
- aveți pielea, buzele sau limba albastre, gri, palide sau cu pete – pe pielea maro sau neagră, acest lucru poate fi mai ușor de observat pe palme sau pe tălpi
Cât timp așteptați să primiți ajutor medical
Dacă credeți că v-ați rupt piciorul, există câteva lucruri pe care le puteți face în timp ce așteptați să vedeți un medic.
Ar trebui să:
- evitați să mișcați piciorul sau să puneți greutate pe el
- evitați să ridicați piciorul
- puneți ceva moale, cum ar fi haine sau o pătură, în jurul piciorului pentru a-l susține
- opriți orice sângerare – aplicați presiune pe rană folosind o cârpă curată sau un pansament
- folosiți analgezice, cum ar fi paracetamolul, pentru a calma durerea
- evitați să mâncați sau să beți în cazul în care aveți nevoie de intervenție chirurgicală
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).
