Feocromocitom

RMN-ul poate fi folosit pentru a:

• afla ce cauzează simptomele pe care le aveți
• verifica oasele și organele dumneavoastră
• vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului

Spitalul unde veți face RMN-ul vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte de scanare.

Vi se poate cere să:

• nu purtați nimic ce conține metal, cum ar fi bijuterii, sutien, agrafe de păr sau aparate auditive
• scoateți monedele sau cheile din buzunare
• vă schimbați într-un halat de spital dacă hainele au părți metalice, cum ar fi fermoare
• nu vă machiați

Vi se va cere să completați un formular în care să precizați dacă:

• sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
• alăptați
• ați avut intervenții chirurgicale anterior
• aveți probleme cu rinichii
• aveți părți metalice în corp, cum ar fi cleme chirurgicale, stimulator cardiac, plombe sau punți dentare
• aveți alergii, inclusiv la o substanță numită mediu de contrast folosită la unele scanări

Discutați cu un profesionist din domeniul sănătății de la spital înainte de programare dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unui RMN sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Este posibil să vi se poată administra un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării.

Un RMN se face în spital de către asistentul de radiologie.

De obicei durează între 15 minute și 1 oră, dar poate dura mai mult.

Înainte de RMN

Înainte de scanare, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast (colorant) pentru a evidenția mai multe detalii în imaginile RMN.

În timpul RMN-ului

În timpul RMN-ului:

1. Vi se va cere să vă întindeți pe spate pe un pat.
2. Vi se vor da dopuri de urechi sau căști pentru a vă proteja auzul, deoarece aparatele RMN produc zgomote puternice și clicuri în timp ce fac imaginile.
3. Asistentul de radiologie va controla aparatul dintr-o altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
4. Va trebui să stați nemișcat(ă) pentru ca aparatul să poată capta imagini clare.
5. Vi se poate cere să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.

După RMN

După scanare, asistentul de radiologie va reveni în cameră pentru a coborî patul, astfel încât să vă puteți ridica.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la aceasta.

Dacă ați primit un medicament pentru a vă relaxa în timpul RMN-ului, este posibil să puteți pleca acasă în câteva ore. Cineva va trebui să vină să vă ia din spital și să vă ducă acasă cu mașina sau taxiul, deoarece nu trebuie să conduceți timp de 24 de ore.

Veți putea mânca și bea normal după scanare.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Acesta întocmește un raport pentru medicul care v-a recomandat scanarea. Este posibil să aveți nevoie de o programare de control pentru a discuta despre rezultatele scanării RMN.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează. Spuneți-i dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

RMN-ul este o procedură frecventă. Complicațiile grave sunt rare.

Dacă vi s-a administrat o injecție cu substanță de contrast (colorant), este posibil să apară o mică vânătaie în zona unde ați făcut injecția.

Substanța de contrast poate provoca reacții adverse, dar acestea sunt de obicei ușoare și nu ar trebui să dureze mult. Reacțiile adverse pot include:

• greață sau vărsături
• o erupție pe piele
• o durere de cap
• un gust metalic în gură
• amețeală

Reacțiile alergice la substanța de contrast sunt rare, dar pot include:

• tuse, respirație șuierătoare sau strănut
• leșin
• dificultăți de respirație sau la înghițire
• erupție cutanată, urticarie sau piele roșie cu mâncărime

Majoritatea reacțiilor apar imediat după sau în prima oră de la administrarea substanței de contrast. Spuneți-i asistentului de radiologie dacă începeți să vă simțiți rău în timpul sau după scanare.

Vi se va cere să așteptați în spital aproximativ 30 de minute după scanare pentru a verifica dacă apare vreo reacție la substanța de contrast.

Puteți fi trimis(ă) la o scanare CT pentru a:

• verifica oasele sau organele interne după un accident
• afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de o afecțiune, cum ar fi cancerul
• vedea cât de bine funcționează un tratament, de exemplu verificarea dimensiunii unei tumori în timpul și după tratamentul cancerului
• ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri, cum ar fi prelevarea unei probe de celule (biopsie) sau drenarea unui abces

Spitalul unde veți face scanarea CT vă va spune dacă trebuie să faceți ceva înainte.

De exemplu, vi se poate cere să:

• urmați o dietă specială
• luați anumite medicamente
• nu mâncați sau beți nimic timp de câteva ore înainte de scanare (post)
• nu purtați nimic care conține metal, cum ar fi bijuterii, haine cu fermoare sau capse, sutiene sau agrafe de păr

Spuneți spitalului dacă:

• sunteți însărcinată sau ați putea fi însărcinată
• alăptați
• luați orice medicamente
• aveți astm
• aveți probleme cu rinichii sau tiroida
• aveți diabet
• aveți orice alergie sau ați avut o reacție alergică la un colorant numit substanță de contrast în trecut

Discutați cu medicul de familie sau cu un medic din spital dacă vă simțiți anxios/anxioasă în legătură cu efectuarea unei scanări CT sau dacă aveți teamă de spații mici (claustrofobie). Vă pot oferi un medicament care să vă ajute să vă relaxați.

De asemenea, puteți întreba dacă puteți aduce pe cineva care să vă susțină în timpul scanării CT.

Un examen CT se face de obicei în spital de către asistentul de radiologie. De regulă durează între 10 și 20 de minute.

Înainte de examenul CT

În funcție de motivul pentru care faceți examenul CT, vi se poate administra o substanță de contrast pentru a evidenția mai bine detaliile din imaginile CT. Substanța se numește mediu de contrast.

Poate fi administrată sub formă de băutură, injectată într-o venă sau introdusă pe cale rectală. Va fi eliminată din organism prin urină.

Dacă mediul de contrast este injectat în corp, este posibil să simțiți:

• senzație de căldură și înroșire a feței
• un gust metalic în gură
• senzația că urinați, deși nu se întâmplă acest lucru

Aceste senzații trec de obicei repede.

În timpul examenului CT

1. Vi se va cere să vă întindeți pe un pat plat.
2. Asistentul de radiologie va controla aparatul din altă cameră. Va putea să vă audă și să vă vorbească în timpul scanării.
3. Va trebui să stați nemișcat(ă), astfel încât aparatul să se poată deplasa deasupra dumneavoastră pentru a obține imagini clare.
4. Este posibil să vi se ceară să inspirați, să expirați sau să vă țineți respirația în anumite momente ale scanării.

După examenul CT

Dacă faceți scanarea ca pacient ambulatoriu, veți putea pleca acasă la scurt timp după terminarea acesteia.

Dacă vi s-a administrat mediu de contrast, este posibil să vi se ceară să așteptați în spital până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acesta.

Imaginile trebuie analizate de un specialist numit radiolog.

Radiologul întocmește un raport pentru medicul care v-a recomandat investigația. Este posibil să aveți nevoie de o programare ulterioară pentru a discuta despre rezultatele tomografiei computerizate.

Medicul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte investigații, în funcție de motivul pentru care ați făcut tomografia computerizată.

Solicitați să discutați cu un cadru medical dacă aveți întrebări despre rezultate sau dacă nu le înțelegeți.

Complicațiile unui CT sunt rare. Unele persoane pot avea o reacție alergică la substanța de contrast (colorant). Aceasta poate cauza slăbiciune, transpirații și dificultăți de respirație.

Dacă vi s-a administrat substanță de contrast, vi se va cere să așteptați în spital până la 30 de minute după scanare înainte de a pleca acasă.

Spuneți asistentului de radiologie dacă nu vă simțiți bine după scanare.

Dacă faceți multe scanări CT, există o șansă foarte mică ca radiațiile de la razele X să cauzeze cancer. Medicii vor cântări riscurile înainte de a vă recomanda o scanare și vor discuta acest lucru cu dumneavoastră.

Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.

O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:

• verifica starea generală de sănătate
• afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
• afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
• afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune

Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.

De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:

• nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
• întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)

O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.

Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).

Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.

Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.

După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.

Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.

Dacă vă este teamă de ace

Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.

De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.

Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.

Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.

Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.

O laparoscopie poate fi folosită pentru a diagnostica afecțiuni precum apendicita, boala inflamatorie pelvină, endometrioza și unele tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de ficat și cancerul ovarian.

Este folosită și pentru intervenții chirurgicale de tratare a unor afecțiuni, cum ar fi:

• îndepărtarea unor organe precum apendicele sau vezica biliară
• repararea herniilor sau a ulcerelor gastrice perforate sau sângerânde
• îndepărtarea organelor afectate de cancer, cum ar fi ovarele, prostata sau ficatul
• tratarea unei sarcini extrauterine
• îndepărtarea uterului (histerectomie) sau a fibroamelor
• chirurgia de scădere în greutate

Laparoscopia este adesea recomandată deoarece timpul de recuperare este mai scurt decât în cazul altor tipuri de intervenții chirurgicale.

Spitalul vă va oferi informații despre cum să vă pregătiți pentru o laparoscopie.

În funcție de motivul pentru care vi se efectuează laparoscopia, vi se poate cere să faceți anumite lucruri, cum ar fi:

• să nu mâncați sau să nu beți
• să opriți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi anticoagulantele
• să renunțați la fumat

Nu puteți conduce după o laparoscopie, așa că va trebui să rugați pe cineva să vă ducă acasă.

Dacă vi se efectuează o laparoscopie pentru a diagnostica o afecțiune, aceasta durează de obicei între 30 și 60 de minute. Va dura mai mult dacă vi se efectuează o intervenție chirurgicală pentru a trata o afecțiune.

Laparoscopia se efectuează sub anestezie generală, astfel încât veți dormi în timpul operației și nu veți simți nicio durere.

1. Chirurgul va face o mică incizie, de obicei în apropierea buricului.
2. Se introduce aer în burtă prin incizie, pentru ca chirurgul să poată vedea mai ușor interiorul abdomenului.
3. Un tub subțire și flexibil cu o cameră în interior (laparoscop) este apoi introdus prin incizie, astfel încât imaginile video din interiorul abdomenului să poată fi afișate pe un ecran.
4. Dacă vi se efectuează o intervenție chirurgicală, este posibil să fie necesare mai multe incizii mici în burtă, prin care chirurgul să introducă instrumentele.
5. Când se termină, aerul este eliminat din burtă, iar inciziile sunt închise cu fire sau agrafe și acoperite cu un pansament.

După operație

Veți petrece ceva timp în sala de recuperare și veți primi medicamente pentru a ajuta la durere și umflare.

După operație, este posibil să:

• aveți greață sau vărsături
• vă simțiți mai obosit(ă) decât în mod normal
• aveți dureri în gât
• aveți balonare, crampe sau durere și disconfort în burtă
• aveți dureri de umăr
• aveți vânătăi în jurul rănilor

Majoritatea persoanelor pot părăsi spitalul fie în aceeași zi, fie a doua zi.

Durata recuperării după o laparoscopie variază.

De obicei, durează până la 10 zile dacă ați făcut-o pentru a diagnostica o afecțiune, dar poate dura până la 3 săptămâni până când vă puteți întoarce la muncă. Dacă ați avut o intervenție chirurgicală, recuperarea completă poate dura între 6 și 8 săptămâni.

Există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta în recuperare.

Ce să faceți

• luați paracetamol sau ibuprofen pentru a calma durerea

• asigurați-vă că beți multe lichide și aveți o alimentație sănătoasă

• purtați ciorapi compresivi dacă vi s-au recomandat

• mișcați-vă cât de mult puteți

• faceți exerciții pentru picioare și glezne, cum ar fi rotirea gleznelor în cercuri, în timp ce vă odihniți

• mențineți rana uscată în primele 24 de ore – după această perioadă puteți face duș, dar asigurați-vă că apa nu este prea fierbinte, deoarece poate provoca sângerarea rănilor

Ce să nu faceți

• nu faceți baie în cadă în primele 2 săptămâni sau până când rana s-a vindecat

• nu zburați cu avionul timp de 48 de ore după o laparoscopie

• nu consumați alcool timp de 48 de ore

• nu fumați, deoarece organismul dumneavoastră poate avea nevoie de mai mult timp pentru a se vindeca

Laparoscopia este o procedură frecventă.

Complicațiile sunt rare, dar pot include:

• necesitatea unei intervenții chirurgicale deschise, cu o incizie mai mare
• o hernie
• leziuni ale unui organ, cum ar fi vezica urinară
• leziuni ale unui vas de sânge
• o reacție alergică gravă (anafilaxie) la anestezicul general
• cheaguri de sânge, cum ar fi TVP (tromboză venoasă profundă) sau embolie pulmonară

ați avut recent o laparoscopie și:

• aveți bătăi foarte rapide ale inimii

Testarea genetică – numită uneori testare genomică – identifică modificări ale genelor care pot cauza probleme de sănătate. Este utilizată în principal pentru a diagnostica afecțiuni rare și ereditare, precum și unele tipuri de cancer.

Vi se poate oferi un test genetic deoarece:

• medicul dumneavoastră consideră că ați putea avea o afecțiune cauzată de modificarea uneia sau mai multor gene
• cineva din familia dumneavoastră are o afecțiune cauzată de modificări ale genelor
• unele dintre rudele dumneavoastră apropiate au avut un anumit tip de cancer care ar putea fi ereditar
• dumneavoastră sau partenerul dumneavoastră aveți o afecțiune care ar putea fi transmisă copiilor dumneavoastră

Dacă aveți întrebări, discutați cu medicul dumneavoastră despre efectuarea unui test genetic.

Ce îmi poate spune un test genetic

Un test genetic poate:

• ajuta la diagnosticarea unei afecțiuni rare la un copil
• vă ajuta să înțelegeți dacă o afecțiune ereditară vă poate afecta pe dumneavoastră, copilul dumneavoastră sau un alt membru al familiei și vă poate ajuta să decideți dacă să aveți copii
• arăta dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta anumite afecțiuni, inclusiv unele tipuri de cancer
• ghida medicii în alegerea medicamentului sau tratamentului potrivit pentru dumneavoastră
• ghida medicii cu privire la posibilitatea de a participa la un studiu clinic

Secvențierea întregului genom analizează simultan tot materialul dumneavoastră genetic (nu doar o parte a acestuia, ca în cazul altor tipuri de teste genetice).

Cine poate beneficia de un test genetic?

Discutați cu medicul specialist din spital pentru a afla dacă testarea este potrivită pentru dumneavoastră.

Consiliere genetică

Dacă vi se oferă un test genetic, este posibil să fiți îndrumat către un consilier genetic pentru a vă ajuta să înțelegeți ce înseamnă testul pentru dumneavoastră și familia dumneavoastră.

Un consilier genetic vă poate ajuta să înțelegeți:

• riscurile și beneficiile efectuării unui test genetic
• rezultatele potențiale ale testului și semnificația acestora
• cum ar putea fi afectați membrii familiei dumneavoastră dacă testul arată că o afecțiune gravă este prezentă în familie
• riscul ca dumneavoastră și partenerul dumneavoastră să transmiteți o afecțiune copiilor dumneavoastră
• opțiunile dumneavoastră dacă aveți un copil cu o afecțiune ereditară și nu doriți ca următorul copil să o moștenească

Dacă decideți să nu faceți un test genetic, veți primi în continuare îngrijire și sprijin din partea cadrelor medicale.

Impactul asupra familiei dumneavoastră

Ar putea fi util să vă gândiți cum rezultatele unui test genetic vă pot afecta pe dumneavoastră și pe ceilalți membri ai familiei.

Dacă testul genetic arată că există modificări ale genelor dumneavoastră care cauzează o afecțiune, acest lucru poate însemna că și alți membri ai familiei dumneavoastră o au. În această situație, medicul dumneavoastră poate recomanda ca și alți membri ai familiei să facă un test genetic.

Există, de asemenea, posibilitatea ca testul să vă ofere informații despre rudele dumneavoastră pe care dumneavoastră sau ele nu le cunoșteați anterior. De exemplu, poate arăta că ați fost adoptat(ă) sau că tatăl dumneavoastră biologic nu este cel pe care îl credeați a fi.

Acest lucru se datorează faptului că testul poate arăta că nu aveți gene comune cu membrii familiei dumneavoastră.

Efectuarea unui test genetic

Un test genetic se face de obicei folosind o probă de sânge sau salivă.

Dacă ați fost trimis pentru un test genetic deoarece aveți cancer, testul se va efectua pe o probă din tumoarea care a fost deja îndepărtată ca parte a tratamentului dumneavoastră.

Proba de sânge, salivă sau țesut este trimisă la un laborator de genetică pentru a fi analizată.

Obținerea rezultatelor

Vi se va spune când veți primi rezultatele testului. În funcție de motivul testului, acest lucru poate dura săptămâni sau luni. Este posibil să aveți nevoie de teste suplimentare.

Rezultatele testului pot arăta că:

• aveți o modificare a genelor despre care se știe că provoacă o afecțiune
• nu aveți o modificare a genelor despre care se știe că provoacă o afecțiune
• nu este clar ce semnificație au rezultatele pentru sănătatea dumneavoastră (dar medicii ar putea înțelege mai bine rezultatele în viitor)

După ce primiți rezultatele, este posibil să fiți îndrumat către un consilier genetic pentru a vă ajuta să înțelegeți ce înseamnă acestea pentru dumneavoastră și familia dumneavoastră.