Epiglotită

Principalul simptom al epiglotitei este dificultatea mare de a respira. De obicei, apare brusc.

Respirația dumneavoastră poate:

• să fie foarte rapidă sau lentă;
• să fie mai ușoară când vă aplecați în față;
• să producă un sunet ascuțit, răgușit când inspirați.

Dacă un copil are epiglotită, este posibil să nu vrea să se întindă și se va apleca în față cu gâtul întins în timp ce stă așezat.

Dumneavoastră sau copilul dumneavoastră puteți avea și alte simptome, inclusiv:

• o durere foarte puternică în gât
• febră (temperatură ridicată)
• voce răgușită
• durere și dificultate la înghițit
• salivație abundentă
• piele palidă, cenușie sau cu nuanță albăstruie (cianoză) – aceasta poate fi mai ușor de observat pe palme, tălpi, buze, gingii și pe interiorul pleoapelor la pielea brună sau neagră
• stare de oboseală extremă sau, dimpotrivă, agitație și iritabilitate puternică

Epiglotita este cauzată de obicei de un tip de bacterie numită Haemophilus influenzae tip b (Hib).

Hib se răspândește prin tuse și strănut sau prin atingerea obiectelor și suprafețelor pe care se află bacteria.

Alte cauze ale epiglotitei includ:

• leziuni la nivelul gâtului, cum ar fi o lovitură în zona gâtului sau consumul de lichide foarte fierbinți
• fumatul, în special al drogurilor ilegale, precum canabisul sau cocaina crack

Este posibil să aveți, de asemenea, un risc mai mare de a dezvolta epiglotită dacă aveți un sistem imunitar slăbit.

Dacă aveți epiglotită, veți avea nevoie de tratament în spital.

De obicei, veți avea nevoie de oxigen printr-un tub nazal sau o mască facială.

Este posibil să fie necesară introducerea unui tub de respirație fie pe gură, fie printr-un orificiu făcut în gât (traheostomie) dacă respirația devine foarte dificilă.

Vi se vor administra, de asemenea, antibiotice pe cale intravenoasă dacă o infecție a cauzat simptomele.

Este posibil să vi se facă analize pentru a verifica cât de umflată este epiglota și pentru a afla ce a cauzat simptomele.

Acestea pot include:

• o laringoscopie, în care se folosește un tub cu o cameră la capăt pentru a vă examina gâtul
• un exudat faringian, în care se folosește un tampon (asemănător unui bețișor cu vată) pentru a recolta o probă de celule din gât pentru testare
• analize de sânge
• o radiografie sau tomografie computerizată (CT)

Cu tratament, majoritatea persoanelor se recuperează complet, dar este posibil să fie nevoie să rămâneți în spital câteva zile.

Cea mai frecventă cauză a epiglotitei este Haemophilus influenzae tip b (Hib).

Dacă dumneavoastră sau copilul dumneavoastră nu ați fost vaccinat(ă) în copilărie, întrebați medicul cum vă puteți vaccina.

Evitarea fumatului poate reduce, de asemenea, riscul de a face epiglotită.