Durere de șold la copii (șold iritabil)
Actualizat:
Cauze și factori de risc
O afecțiune numită șold iritabil este cea mai frecventă cauză a durerii de șold la copii. Aceasta apare atunci când articulația șoldului devine dureroasă și inflamată.
Șoldul iritabil poate fi dureros, dar de obicei nu este grav și adesea se ameliorează de la sine.
Alte cauze posibile ale durerii de șold la copii includ:
- o infecție a articulației șoldului (artrită septică)
- o leziune, cum ar fi o fractură osoasă
- o problemă cu oasele șoldului și cu alimentarea cu sânge a articulației șoldului (boala Perthes)
Aceste alte cauze sunt mai puțin frecvente, dar mai grave.
Diagnostic și analize
Pentru a afla ce cauzează durerea de șold a copilului dumneavoastră, medicul sau asistenta poate:
- să privească și să palpeze șoldul, piciorul sau genunchiul copilului
- să încerce să miște ușor piciorul în diferite direcții
- să întrebe despre orice accidentări sau boli recente
- să recomande o radiografie
Uneori, se pot face și o analiză de sânge sau alte investigații imagistice pentru a confirma că nu este nimic grav.
Analize și investigații
Radiografia · Analizele de sânge
Radiografie
De ce se face o radiografie
O radiografie poate fi folosită pentru a obține imagini ale multor părți ale corpului, cum ar fi:
- oasele
- dinții
- plămânii
- sistemul digestiv
O radiografie poate fi folosită pentru a:
- verifica dacă aveți o fractură osoasă după un accident
- verifica dacă există probleme cu dinții dumneavoastră, cum ar fi cariile dentare
- afla dacă simptomele pe care le aveți ar putea fi cauzate de o afecțiune, cum ar fi o infecție sau un blocaj în sistemul digestiv
- verifica dacă copilul dumneavoastră a înghițit ceva dăunător, cum ar fi o baterie
- ajuta medicii să vadă în interiorul corpului dumneavoastră în timpul unei proceduri
Ce se întâmplă în timpul unei radiografii
Majoritatea radiografiilor se fac în spitale. Radiografiile dentare se fac de obicei într-un cabinet stomatologic.
În spital, radiografiile sunt efectuate de asistentul de radiologie.
În funcție de tipul de radiografie pe care îl faceți, vi se poate administra o injecție cu o substanță de contrast, o băutură cu bariu sau vi se poate introduce bariu în intestin printr-un tub introdus în anus (clismă baritată).
Substanța de contrast vă poate da o senzație de căldură și înroșire a feței și puteți simți un gust metalic în gură. Aceste senzații ar trebui să treacă rapid.
Radiografia în sine ar trebui să dureze doar câteva minute:
- Vi se poate cere să vă schimbați într-un halat, în funcție de partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Aparatul de radiografie va fi aliniat cu partea corpului care urmează să fie radiografiată.
- Persoana care efectuează radiografia (precum și orice însoțitor) se va muta în spatele unui ecran sau va părăsi încăperea.
- Vi se va cere să stați foarte nemișcat(ă) timp de câteva secunde și se vor face 1 sau mai multe radiografii – nu veți simți nimic în acest timp.
- Vi se poate cere să vă schimbați poziția, dacă trebuie radiografiate diferite părți ale corpului.
După radiografie
De obicei, puteți pleca imediat ce radiografia este gata.
Dacă vi s-a administrat bariu sau substanță de contrast, vi se poate cere să așteptați până la 30 de minute pentru a vă asigura că nu aveți o reacție la acestea.
Obținerea rezultatelor radiografiei
Ar trebui să vi se spună când veți primi rezultatele unei radiografii.
Acest lucru poate fi:
- în aceeași zi în care o faceți
- la o programare la câteva săptămâni după (dacă nu ați primit nicio veste după câteva săptămâni, contactați medicul care v-a trimis sau medicul de familie)
Un profesionist din domeniul sănătății ar trebui să vă explice rezultatele radiografiei și dacă sunt necesari pași următori. Aceștia pot include alte teste.
Posibile complicații ale radiografiilor
Radiografiile sunt de obicei foarte sigure, iar complicațiile grave sunt rare.
Unele persoane pot avea o reacție alergică la bariul folosit în anumite tipuri de radiografii. Aceasta poate cauza simptome precum dificultăți de respirație, amețeli și erupții pe piele.
Vi se va cere să așteptați în spital dacă există riscul unei reacții. Personalul este instruit să trateze aceste tipuri de reacții, dacă apar.
Dacă faceți multe radiografii, există un risc foarte mic ca radiațiile să poată cauza cancer.
Medicul dumneavoastră va evalua riscurile înainte de a vă recomanda o radiografie și va discuta acest lucru cu dumneavoastră.
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei într-un laborator de analize sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Rezultatele analizelor de sânge vin, de obicei, în câteva zile; uneori pot dura câteva săptămâni.
Dacă nu primiți nicio veste după câteva săptămâni, contactați cabinetul medicului de familie sau specialistul.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Șoldul iritabil se ameliorează de obicei în 1 sau 2 săptămâni și nu cauzează probleme de durată.
Dacă copilul dumneavoastră are șold iritabil, de obicei îl puteți îngriji acasă.
Ce să faceți
-
asigurați-vă că își odihnește piciorul până când se simte mai bine – nu îl trimiteți la grădiniță sau la școală până când nu și-a revenit
-
dați-i ibuprofen pentru copii sau paracetamol pentru copii pentru durere
-
mergeți la orice programări de control recomandate de medicul sau asistenta dumneavoastră
Ce să nu faceți
-
nu îl lăsați să facă activități care ar putea suprasolicita șoldul timp de cel puțin 2 săptămâni – poate reveni treptat la activitățile normale odată ce se simte mai bine (înotul este o modalitate bună de a pune din nou articulația în mișcare)
Când să mergeți la medic
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- copilul dumneavoastră are dureri bruște în șold, coapsă sau genunchi (problemele de șold pot fi resimțite uneori în coapsă sau genunchi)
- copilul dumneavoastră șchiopătează sau nu poate pune greutate pe un picior
Recomandare urgentă: cereți o programare urgentă la medicul de familie dacă:
- copilul a fost deja diagnosticat cu șold iritabil, dar durerea de șold se agravează sau nu s-a ameliorat
- face febră sau îi este cald, frig sau are frisoane
- încă are dureri după 2 săptămâni
- durerea de șold a trecut, dar a revenit
Acest lucru ar putea însemna că are o problemă mai gravă.
Medicamente folosite pentru durere de șold la copii (șold iritabil)
Grupate pe clase terapeutice (cod ATC). Ce medicament vi se potrivește decide medicul; citiți prospectul oficial înainte de utilizare.
Listă verificată cu nomenclatorul ANM din 8 octombrie 2026: apar doar medicamentele autorizate în România.
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) · ATC M01A · 33
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): calmează durerea și inflamația, iar unele scad și febra. Grupa cuprinde și câteva produse pentru articulații, de exemplu glucozamina.
Ibuprofenum — 33 produse 31 fără rețetă · 2 cu rețetă
- ADAGIN 200 mgfără rețetă
- ALGIN BABY 100 mg/5 mlcu rețetă
- BIOFEN 200 mgfără rețetă
- BIOFEN PENTRU COPII 100 mg/5 mlfără rețetă
- BRUFEN 20 mg/mlcu rețetă
- BUPROFESS RAPID 200 mgfără rețetă
- IBUCALMIN COPII 100 mg/5 mlfără rețetă
- IBUFEN BABY 20 mg/mlfără rețetă
- IBUPROFEN ARENA 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN DR. MAX 20 mg/mlfără rețetă
- IBUPROFEN NUTRA 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN NUTRA ESSENTIAL OTC 100 mgfără rețetă
- IBUPROFEN NUTRA ESSENTIAL OTC 200 mgfără rețetă
- IBUPROFEN STRIDES 200 mgfără rețetă
- IBUPROM FORTE PENTRU COPII 40 mg/mlfără rețetă
- LAROFEN PENTRU COPII 100 mg/5 mlfără rețetă
- MIG PEDIATRIC 20 mg/mlfără rețetă
- MODAFEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- NUROFEN 200 mgfără rețetă
- NUROFEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- NUROFEN JUNIOR 7 ANI+ CU AROMA DE PORTOCALE 100 mgfără rețetă
- NUROFEN JUNIOR, CU AROMA DE CAPSUNI 40 mg/mlfără rețetă
- NUROFEN JUNIOR, CU AROMA DE PORTOCALE 40 mg/mlfără rețetă
- NUROFEN PENTRU COPII 125 mgfără rețetă
- NUROFEN PENTRU COPII 60 mgfără rețetă
- NUROFEN PENTRU COPII CU AROMA DE CAPSUNI 100mg/5mlfără rețetă
- NUROFEN PENTRU COPII CU AROMA DE PORTOCALE 100mg/5mlfără rețetă
- PADUDEN CU AROMA DE CAISE 20 mg/mlfără rețetă
- PADUDEN EXPRESS 200 mgfără rețetă
- PADUDEN JUNIOR 40 mg/mlfără rețetă
- REUPROFEN 200 mgfără rețetă
- RUPALYN 200 mgfără rețetă
- VEDOLIX 100 mg/5 mlfără rețetă
Analgezice și antipiretice · ATC N02B · 25
Calmează durerea; unele scad și febra (paracetamol, metamizol). Grupa cuprinde și medicamente pentru durerea de nerv.
Paracetamolum — 25 produse fără rețetă
- APAP FORTE PENTRU COPII 40 mg/mlfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA 500 mgfără rețetă
- FERVEX DURERE SI FEBRA PENTRU COPII 30 mg/mlfără rețetă
- PANADOL BABY 24 mg/mlfără rețetă
- PANADOL BABY CU AROMA DE PORTOCALE 24 mg/mlfără rețetă
- PANADOL JUNIOR 48 mg/mlfără rețetă
- PARACETAMOL ACCORD 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ARENA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ARENA PENTRU COPII 120 mg/5 mlfără rețetă
- PARACETAMOL ATB 125 mgfără rețetă
- PARACETAMOL ATB 250 mgfără rețetă
- PARACETAMOL HELCOR 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL INFANT 160 mgfără rețetă
- PARACETAMOL LIVSANE 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL LPH 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL RAPID TEVA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SANTAfără rețetă
- PARACETAMOL SINTOFARM 125 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SINTOFARM 250 mgfără rețetă
- PARACETAMOL SINTOFARM 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL TERAPIA 500 mgfără rețetă
- PARACETAMOL TIS 120 mg/5mlfără rețetă
- PARACETAMOL ZENTIVA 500 mgfără rețetă
- SANADOR 500 mgfără rețetă
- SANADOR PENTRU COPII 150 mg/5 mlfără rețetă
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).