Distonie
Actualizat: · Cod ICD-10: G24
Despre boală
Există mai multe tipuri diferite de distonie, care afectează diferite zone ale corpului.
Principalele tipuri de distonie
| Tip | Zona afectată |
|---|---|
|
Distonie generalizată |
Cea mai mare parte a corpului |
|
Distonie mioclonică |
Brațe, gât și trunchi |
|
Distonie cervicală (torticolis) |
Doar gâtul |
|
Blefarospasm |
Ochii |
|
Distonie laringiană |
Corzile vocale (laringele) |
|
Distonie specifică unei sarcini (crampa scriitorului) |
Mâini, brațe și încheieturi |
|
Distonie oromandibulară |
Partea inferioară a feței, gura, limba sau maxilarul |
Simptome
Distonia poate afecta întregul corp sau doar o parte. Poate debuta la orice vârstă.
Simptomele distoniei includ:
- crampe musculare și spasme necontrolate
- părți ale corpului care se răsucesc în poziții neobișnuite – cum ar fi gâtul răsucit într-o parte sau picioarele întoarse spre interior
- tremurături (tremor)
- clipit necontrolat
Simptomele pot fi continue sau pot apărea și dispărea. Pot fi declanșate de factori precum stresul sau anumite activități.
Ce poate declanșa simptomele distoniei
- oboseala
- stresul
- consumul de alcool sau cafeină
- vorbitul
- mâncatul sau mestecatul
- activități precum scrisul, tastatul sau cântatul la un instrument
Cauze și factori de risc
Distonia este cauzată de o problemă la nivelul părții creierului care controlează mișcarea.
Adesea, nu se știe de ce se întâmplă acest lucru.
Uneori poate fi din cauza:
- unei probleme genetice moștenite
- unui efect secundar al anumitor medicamente, cum ar fi antipsihoticele și medicamentele împotriva greței
- bolii Parkinson
- unui accident vascular cerebral
- paraliziei cerebrale
- sclerozei multiple
Diagnostic și analize
Dacă medicul dumneavoastră de familie consideră că ați putea avea distonie, vă va trimite la un specialist numit neurolog pentru investigații.
Pentru a diagnostica distonia, neurologul poate:
- să vă întrebe despre simptome
- să vă întrebe despre alte afecțiuni pe care le aveți și despre orice medicamente pe care le luați
- să vă întrebe dacă altcineva din familia dumneavoastră are distonie (uneori poate fi moștenită)
- să efectueze analize de sânge și urină
- să recomande o scanare cerebrală pentru a căuta eventuale probleme
Dacă sunteți diagnosticat(ă) cu distonie, neurologul vă poate spune ce tip aveți și care sunt opțiunile dumneavoastră de tratament.
Analize și investigații
Analize de sânge
De ce se face o analiză de sânge
Există multe motive pentru care ați putea avea nevoie de o analiză de sânge.
O analiză de sânge poate fi făcută pentru a:
- verifica starea generală de sănătate
- afla dacă simptomele pe care le aveți sunt cauzate de anumite afecțiuni
- afla dacă aveți un risc mai mare de a dezvolta o afecțiune
- afla cât de bine este tratată sau gestionată o afecțiune
Pregătirea pentru o analiză de sânge
Medicul de familie, asistentul medical sau specialistul ar trebui să vă spună dacă trebuie să faceți ceva pentru a vă pregăti pentru o analiză de sânge.
De exemplu, cu puțin timp înainte de unele analize, poate fi necesar să:
- nu mâncați sau beți nimic altceva în afară de apă (să țineți post)
- întrerupeți administrarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele care ajută la prevenirea cheagurilor de sânge (medicamente anticoagulante)
Ce se întâmplă la o analiză de sânge
O analiză de sânge se face de obicei la cabinetul medicului de familie sau la spital. Testul durează de regulă aproximativ 10 minute.
Un cadru medical vă va preleva o cantitate mică de sânge, de obicei din interiorul cotului, folosind un ac. Uneori, sângele poate fi recoltat din încheietura mâinii sau din deget (test prin înțeparea degetului).
Este posibil să vi se pună mai întâi o bandă elastică (garou) în jurul brațului. Aceasta ajută la recoltarea mai ușoară a sângelui.
Veți simți o ușoară înțepătură când acul intră, ceea ce poate fi puțin inconfortabil. Sângele va fi colectat într-un tub mic, care va fi trimis la laborator pentru analiză.
După test, de obicei vi se va da puțină vată sau un plasture pentru a acoperi locul de unde a fost recoltat sângele.
Este posibil să apară o vânătaie sau o umflătură în zona de unde a fost recoltat sângele, dar aceasta ar trebui să dispară după câteva zile.
Dacă vă este teamă de ace
Spuneți cadrului medical care vă face analiza de sânge dacă vă este teamă de ace. Vă poate ajuta să vă simțiți mai confortabil în timpul testului.
De asemenea, puteți veni cu cineva la analiza de sânge pentru a vă susține.
Obținerea rezultatelor analizelor de sânge
Rezultatele analizelor de sânge sunt de obicei gata în câteva zile, dar unele pot dura câteva săptămâni.
Medicul de familie, asistenta sau specialistul ar trebui să discute cu dumneavoastră despre rezultate și să vă explice ce urmează.
Dacă rezultatele nu indică nimic, este posibil să nu fie nevoie să faceți nimic altceva. Uneori, este posibil să aveți nevoie de alte analize, în funcție de motivul pentru care ați făcut analiza de sânge.
Rezultatele analizelor de sânge pot fi complicate. Cereți să discutați cu un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți întrebări despre rezultate sau nu le înțelegeți.
Valorile normale diferă de la un laborator la altul; rezultatele se interpretează împreună cu medicul.
Tratament
Tratamentul poate ajuta la ameliorarea simptomelor distoniei. Cea mai bună opțiune pentru dumneavoastră depinde de tipul de distonie pe care îl aveți.
Principalele tratamente pentru distonie sunt:
- injecții cu un medicament numit toxină botulinică direct în mușchii afectați – acestea trebuie repetate aproximativ la fiecare 3 luni
- medicamente pentru relaxarea mușchilor dintr-o zonă mai mare a corpului – administrate sub formă de comprimate sau injecții într-o venă
- un tip de intervenție chirurgicală numit stimulare cerebrală profundă
Fizioterapia și terapia ocupațională pot fi, de asemenea, de ajutor.
Intervenția chirurgicală pentru distonie
Stimularea cerebrală profundă este principalul tip de intervenție chirurgicală pentru distonie. Poate fi recomandată dacă alte tratamente nu dau rezultate.
Implică introducerea unui dispozitiv mic, asemănător unui stimulator cardiac, sub pielea pieptului sau a abdomenului.
Dispozitivul trimite semnale electrice prin fire plasate în partea creierului care controlează mișcarea.
Viața cu boala
Distonia afectează oamenii în moduri diferite. Severitatea simptomelor poate varia de la o zi la alta.
Poate avea un impact major asupra vieții dumneavoastră și poate face activitățile zilnice dureroase și dificile.
De obicei, este o afecțiune care durează toată viața. Se poate agrava timp de câțiva ani, dar apoi rămâne stabilă. Ocazional, se poate ameliora în timp.
Când să mergeți la medic
Recomandare non-urgentă: consultați medicul de familie dacă:
- credeți că ați putea avea distonie
Distonia este rară, dar cel mai bine este să vă verificați simptomele.
Surse: NHS (Open Government Licence v3.0).
